1ra-1066/21 — Art. 264 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Central) din 07 mai 2020, Gangan Valentin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei. A fost dispusă încasarea din contul lui Gangan Valentin în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 320 (trei sute douăzeci) lei, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară în privința lui Colîbneac Maxim, și în sumă de 320 (trei sute douăzeci) lei, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară în privința lui Marineac Tatiana.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Gangan Valentin fiind posesor al permisului de conducere corespunzător categoriei „B”, la data de 05 noiembrie 2017, ora 17:30, aflându-se la volanul automobilului de model „Audi A6”, cu n/î xxxxx și deplasându-se pe traseul R- 3, „Chișinău-Hîncești-Cimișlia”, în localitatea Bozieni, r-nul Hîncești, fără ca să manifeste o prudență sporită la condițiile rutiere (vizibilitate redusă pe timp de 1 noapte), depășind și limita maximă de viteză în localitate de 50 km/h, încălcând astfel prevederile Regulamentului circulației rutiere, și anume: pct. 45.1) potrivit căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori – a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, precum și pct. 47.1 lit. a) conform căruia limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice în localități este de 50km/h, nu s-a isprăvit cu ghidajul și a tamponat o căruță cu cal condusă de Lupu Ion, care se deplasa pe aceeași bandă și în aceeași direcție, după care a ieșit pe banda carosabilului, destinată circulației în sens opus, și s-a tamponat cu automobilul de model „Dodge Caravan” cu n/î xxxxx, condus de Deșcinschii Igor, care se deplasa regulamentar. Drept rezultat al încălcării regulilor securității circulației rutiere, calul a murit, căruța și ambele automobile au fost defectate, iar pasagerul automobilului de model „Dodge Caravan”, Colîbneac Maxim, conform Raportului de expertiză juridică nr. 241-D din 01 decembrie 2017, a suportat fractură închisă a eminenții intercondilliene (platoul tibial Schatzker) genunchiului stâng fără deplasare, leziune care duce la o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări corporale medii. Acțiunile inculpatului Gangan Valentin au fost încadrate în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății.

Inculpatul Gangan Valentin împreună cu avocatul Savva Alexandru au contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gangan Valentin să fie achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 264 alin. (1) Cod penal sau să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă, în limita de până la 10 000 lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport și să fie recunoscute nule următoarele mijloace de probă: - comunicarea OUP adresată Procurorului șef al raionului Hîncești, prin care a fost adusă la cunoștință ordonanța OUP din 05 decembrie 2017 privind începerea urmăririi penale conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal; - ordonanța OUP din 01 decembrie 2017 prin care a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legală privind determinarea gradului leziunilor corporale suferite de partea vătămată Colîbneac Maxim; - raportul de expertiză judiciară nr. 241-D din 01 decembrie 2017, efectuat în privința părții vătămate Colîbneac Maxim. În motivarea apelului au invocat, că prima instanță eronat a apreciat probele administrate, precum și circumstanțele cauzei, astfel că nu a soluționat cererile și demersurile înaintate în cadrul ședinței de judecată din 07 mai 2020 2 și neîntemeiat a dispus încasarea din contul inculpatului cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală. Astfel, au menționat că prin ordonanța organului de urmărire penală din 01 decembrie 2017, până la începerea urmăririi penale, care potrivit materialelor cauzei penale a fost pornită la 05 decembrie 2017, a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legale privind determinarea gradului leziunilor corporale cauzate părții vătămate Colîbneac Maxim. În acest context, au indicat că organul de urmărire penală, în cadrul procesului penal urma să dispună efectuarea exclusiv a unei constatări medico-legale în conformitate cu art. 139-141 Cod de procedură penală, or, organul de urmărire penală, până la 05 decembrie 2017 nu a emis ordonanța de dispunere a expertizei medico-legale, astfel că mijlocul de probă obținut, și anume raportul de expertiză judiciară nr. 241-D din 01 decembrie 2017, este nul, din care motiv acesta urmează a fi exclus din dosar. Prin urmare, au precizat că în cadrul primei instanțe a fost solicitată declararea nulă și excluderea următoarelor mijloace de probă, și anume ordonanța organului de urmărire penală din 01 decembrie 2017 privind dispunerea efectuării expertizei medico-legală în privința lui Colîbneac Maxim și raportul de expertiză judiciară nr. 241-D din 01 decembrie 2017 în privința părții vătămate Colîbneac Maxim, însă această cerere nu a fost soluționată. Au susținut, că potrivit procesului-penal de cercetare la fața locului din 01 martie 2018, rezultă că organul de urmărire penală a efectuat mai multe acțiuni de constatare și documentare, cu utilizarea mijloacelor tehnice, fără a fi indicate și numerele de identificare a acestora, precum și nefiind anexate la materialele cauzei penale careva dovezi care să confirme că mijloacele tehnice utilizate sunt certificate. De asemenea, au mai precizat că producerea accidentului rutier putea fi evitat dacă conducătorul vehiculului cu tracțiune animală de care s-a izbit vehiculul Audi A6, cu n/î xxxxx, ar fi respectat prevederile Regulamentului circulației rutiere, însă ca rezultat al acestui impact autovehiculul Audi A6, cu n/î xxxxx a fost proiectat în autovehiculul „Dodge Caravan”, cu n/î xxxxx. În concluzie, au menționat că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, se exprimă prin imprudență în raport cu cauzarea vătămărilor corporale, astfel că în speță, nu sunt întrunite nici elementele laturii subiective, în contextul în care leziunile corporale care au fost cauzate părții vătămate Colîbneac Maxim, nu au fost produse din vina inculpatului Gangan Valentin, întrucât în rezultatul producerii accidentului cu autovehiculul cu tracțiune animală, inculpatul Gangan Valentin a fost în imposibilitate să dirijeze sub control autoturismul condus de către acesta.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2020, a fost admis apelul, casată parțial sentința primei instanțe, în partea cheltuielilor judiciare, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi 3 hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: A fost respinsă solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare din contul lui Gangan Valentin, ca fiind nefondată. În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței primei instanțe. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, încadrând juridic fapta săvârșită corespunzător materialului probator administrat, circumstanțe care au fost constatate din totalitatea probelor administrate în cauza penală și corect apreciate, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Prin urmare, instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Gangan Valentin nu și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, vina acestuia se confirmă prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume: declarațiile părții vătămate Colîbneac Maxim; declarațiile martorilor Deșinschii Igor, Lupu Ion, Tataru Sergiu; informația telefonică efectuată de Șcarabnuță Dumitru; procesul-verbal din 05 noiembrie 2017 de cercetare la fața locului accidentului rutier, cu schița accidentului rutier și imagini fotografice; rezultatul Drager în privința lui Gangan Valentin; rezultatul alcotestului Drager în privința lui Deșcinschii Igor; rezultatul alcotestului Drager în privința lui Lupu Ion; raportul agentului de patrulare Cuzuioc Vitalie privind sesizarea orei fixate în bonul alcotestului Drager din ora 17:21 și 17:23 în ora 18:21 și 18:23; Raportul de expertiză judiciară nr. 241-D din 01 decembrie 2017 în privința lui Colîbneac Maxim; Raportul de expertiză judiciară nr. 240-D din 02 decembrie 2017 în privința lui Marineac Tatiana; procesul-verbal din 12 aprilie 2018 prin care a fost examinat și recunoscut ca corp delict autoturismul de model „Audi A6” cu n/î xxxxx, care a fost ridicat la data de 05 noiembrie 2017; procesul-verbal din 12 aprilie 2018 prin care a fost examinat și recunoscut ca corp delict autoturismul de model „Dodge Caravan” cu n/î xxxxx, ridicat la data de 05 noiembrie 2017; în cadrul cercetării la fața locului din 05 noiembrie 2017, a fost ridicat din automobilul de model „Audi A6”, camera de bord de model „Panasonic”, a cărei imagini video au fost stocate pe CD, recunoscut ca corp delict și anexat la materialele cauzei penale; procesul-verbal din 12 aprilie 2018 de examinare a unor părți componente a căruței accidentate; procesul-verbal din 01 martie 2018 de cercetare la fața locului a locului accidentului rutier, în anexă schița și imagini fotografice; procesul-verbal din 03 ianuarie 2018 de examinare a camerei de bord de model „VGR video GPS Radar”, ridicată din automobilul de model „Dodge Caravan” cu n/î xxxxx, care prin ordonanță a fost recunoscută ca corp delict; Raportul de constatare tehnico-științific nr. 34/12/1-R-1387 din 12 aprilie 2018; 4 ordonanța din 03 mai 2018 prin care lui Gangan Valentin i-a fost restituit autovehiculul de model „Audi A6” cu n/î xxxxx; ordonanța din 03 mai 2018 prin care lui Deșinschi Igor i-a fost restituit autovehiculul de model „Dodge Caravan” cu n/î xxxxx; procesul-verbal din 19 aprilie 2018 de examinare a DVD-R cu 123 fișiere video ce conțin fragmente de înregistrări video VGR VIDEO GPS RADAR X.K.K.R BAND, recunoscut ca corp delict; Raportul de expertiză judiciară tehnico-criminalistic nr. 34/12/1-R-1328 din 11 aprilie 2018; Raportul de expertiză judiciară în domeniul tehnologii informaționale nr. 34/12/1-R-639 din 22 februarie 2018. Astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță obiectiv a analizat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, demonstrează vinovăția inculpatului Gangan Valentin în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal. În opinia instanței de apel, sunt nefondate argumentele apărării invocate în cererea de apel, deoarece acestea se combat prin probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și verificate în cadrul instanței de apel, respingând totodată poziția apărării cu privire la adoptarea unei sentințe de achitare în privința lui Gangan Valentin. De asemenea, poziția inculpatului prin care acesta nu-și recunoaște vina în săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel a apreciat-o ca fiind o metodă de a se eschiva de răspundere penală, deoarece argumentele inculpatului invocate în acest sens, se combat prin ansamblul mijloacelor de probă cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume prin declarațiile martorilor, părții vătămate, rapoartele de expertiză și procesul-verbal de cercetare la fața locului. Instanța de apel a constatat, că acțiunile lui Gangan Valentin întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, soldate cu vătămarea medie a integrității corporale și sănătății. Cu referire la stabilirea pedepsei inculpatului Gangan Valentin, instanța de apel a precizat că prima instanță corect a aplicat prevederile art. 7, 75 Cod penal, și a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. În acest sens, instanța de apel a reținut că potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de Gangan Valentin, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, astfel că la individualizarea pedepsei penale aplicate inculpatului, prima instanță a stabilit în privința lui Gangan Valentin lipsa circumstanțelor agravante, în calitate de circumstanță atenuată a constatat săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, faptul că inculpatul anterior nu a fost condamnat, la evidența medicului narcolog și 5 psihiatru nu se află, că este angajat în câmpul muncii, iar de la locul de trai se caracterizează pozitiv, și ținând cont de scopul pedepsei penale de reeducare socială a inculpatului, prima instanță a conchis că corectarea și reeducarea lui Gangan Valentin va fi posibilă prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 25 000 lei. Instanța de apel a concluzionat, că prima instanță întemeiat a stabilit pedeapsa penală inculpatului Gangan Valentin sub formă de amendă, aceasta fiind una echitabilă și proporțională faptei săvârșite, care va realiza scopul pedepsei de corectare și reeducarea inculpatului, și care va contribui la conștientizarea de către acesta a faptei săvârșite. Referitor la cheltuielile judiciare, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată solicitarea părții acuzării cu privire la încasarea din contul inculpatului Gangan Valentin, a cheltuielilor de judecată în sumă de 320 lei, pentru efectuarea expertizei medico-legale părții vătămate Colîbneac Maxim, precum și în sumă de 320 lei, pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința lui Marineac Tatiana, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea administrării probatoriului pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, cheltuieli care urmează a fi trecute în contul statului. Prin urmare, instanța de apel a reținut, că normele procedural penale nu prevăd expres recuperarea din contul condamnatului a cheltuielilor judiciare, suportate pentru efectuarea expertizei judiciare. Astfel, menționând prevederile art. 143 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că prima instanță neîntemeiat a dispus încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatului, în contextul în care, la caz, cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința lui Colîbneac Maxim și Marineac Tatiana, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea administrării probatoriului necesar, din care motiv acestea urmează a fi trecute în contul statului, nefiind puse pe seama inculpatului, or, aceste acțiuni se referă la activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în procesul de adminitrare a probelor și identificare a făptuitorului.

Inculpatul Gangan Valentin împreună cu avocatul Savva Alexandru, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gangan Valentin să fie achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 264 alin. (1) Cod penal sau să-i fie stabilită limita pedepsei sub formă de amendă, de până la 10 000 lei, și să fie recunoscute nule următoarele mijloace de probă: - comunicarea OUP adresată Procurorului șef al raionului Hîncești, prin care a fost adusă la cunoștință ordonanța OUP din 05 decembrie 2017 privind 6 începerea urmăririi penale conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal; - ordonanța OUP din 01 decembrie 2017 prin care a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legală privind determinarea gradului leziunilor corporale suferite de partea vătămată Colîbneac Maxim; - raportul de expertiză judiciară nr. 241-D din 01 decembrie 2017, efectuat în privința părții vătămate Colîbneac Maxim. În motivarea recursului ordinar recurenții indică, că la stabilirea pedepsei inculpatului Gangan Valentin, instanțele de fond au apreciat eronat probatoriul administrat în cauza penală, or, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, nu a fost demonstrată, astfel că Gangan Valentin urmează a fi achitat de sub învinuirea înaintată. Menționează că prin ordonanța organului de urmărire penală din 01 decembrie 2017, a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legale privind determinarea gradului leziunilor corporale cauzate părții vătămate Colîbneac Maxim, până la începerea urmăririi penale, care a fost pornită la 05 decembrie 2017. În acest context, indică că organul de urmărire penală, urma să dispună efectuarea exclusiv a unei constatări medico-legale în conformitate cu art. 139- 141 Cod de procedură penală, astfel că mijlocul de probă obținut, și anume raportul de expertiză judiciară nr. 241-D din 01 decembrie 2017, este nul, din care motiv acesta urmează a fi exclus din dosar. Prin urmare, precizează recurenții că a fost solicitată declararea nulă și excluderea următoarelor mijloace de probă, și anume: ordonanței organului de urmărire penală din 01 decembrie 2017 privind dispunerea efectuării expertizei medico-legală în privința lui Colîbneac Maxim și raportului de expertiză judiciară nr. 241-D din 01 decembrie 2017 în privința părții vătămate Colîbneac Maxim, însă această cerere nu a fost soluționată. Menționează, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și nu s-a expus asupra legalității probelor administrate în cauza penală privind vinovăția lui Gangan Valentin. Reiterează recurenții, că instanța de apel, menținând sentința primei instanțe în partea stabilirii vinovăției inculpatului, nu a dat răspuns la argumentul din apel privind declararea nulă a ordonanței organului de urmărire penală din 01 decembrie 2017 prin care a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legale în privința părții vătămate Colîbneac Maxim, și raportului de expertiză judiciară nr. 241-D din 01 decembrie 2017 în privința părții vătămate Colîbneac Maxim, în contextul în care cauza penală a fost pornită la 05 decembrie 2017, precizând că nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate, echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. Mai indică, că producerea accidentului rutier putea fi evitat dacă conducătorul vehiculului cu tracțiune animală de care s-a izbit vehiculul de 7 model „Audi A6”, cu n/î xxxxx, ar fi respectat prevederile Regulamentului circulației rutiere, însă ca rezultat al acestui impact autovehiculul de model „Audi A6”, cu n/î xxxxx a fost proiectat în autovehiculul de model „Dodge Caravan”, cu n/î xxxxx. În concluzie, susțin recurenții că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, se exprimă prin imprudență în raport cu cauzarea vătămărilor corporale, astfel că în speță, nu sunt întrunite nici elementele laturii subiective, în contextul în care leziunile corporale care au fost cauzate părții vătămate Colîbneac Maxim, nu au fost produse din vina inculpatului Gangan Valentin, întrucât în rezultatul producerii accidentului cu autovehiculul cu tracțiune animală, inculpatul Gangan Valentin a fost în imposibilitate să dirijeze sub control autoturismul condus de către acesta.

Procurorul a depus referință la recursul declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Indică în susținerea referinței, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate în recurs, astfel că decizia contestată conține motive clare pe care se întemeiază soluția.

Judecând recursul ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Din conținutul recursului declarat în cauză se constată că inculpatul Gangan Valentin împreună cu avocatul Savva Alexandru, invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilesc că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. 8 Totodată, reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularii cererii de recurs mai invocă dezacordul cu decizia instanței de apel sub aspectul că acțiunile inculpatului Gangan Valentin, nu întrunesc latura subiectivă a infracțiunii incriminate, precum și sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei penale stabilită inculpatului, motive care se subscriu temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, și 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, din care considerent instanța de recurs se va expune și în privința temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) și 10) Cod de procedură penală. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocată de recurenți, și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, expusă la pct. 4 al prezentei decizie, și pe larg motivată în pct. 4.1. Astfel, Colegiul penal lărgit reține, că argumentele invocate de către recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu se analizează conținutul mijloacelor de probă, nu se dă apreciere materialului probator și nu se stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de grad inferior, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica probele administrate în cauză. 9 Concomitent, Colegiul penal lărgit conchide că în speța supusă judecării nu s-a constatat discrepanță între cele reținute de instanțele de fond în vederea stabilirii vinovăției inculpatului Gangan Valentin și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită apărarea. Deci, Colegiul penal lărgit consemnează că instanțele ierarhic inferioare, au conchis corect că în speța dată au fost administrate și prezentate instanței probe verosimile, pertinente și concludente, care demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, acestea fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Astfel, alegațiile recurenților precum că probatoriul administrat la materialele cauzei penale nu demonstrează vinovăția inculpatului Gangan Valentin învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal lărgit le apreciază ca fiind neîntemeiate. De asemenea, instanța de recurs reține că în speță nu și-a găsit confirmare nici temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia recurenții susțin că acțiunile inculpatului Gangan Valentin nu întrunesc latura subiectivă a infracțiunii incriminate. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal lărgit precizează, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a recunoscut vinovat pe Gangan Valentin de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal. La rândul său, instanța de apel judecând apelul declarat de către inculpatul Gangan Valentin împreună cu avocatul Savva Alexandru, și menținând soluția primei instanțe în această parte, a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Gangan Valentin întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, și anume încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea medie a integrității corporale și a sănătății, constatând în acest sens că urmare a neatenției față de traficul rutier, Gangan Valentin nu s-a isprăvit cu conducerea autovehiculului, și în rezultat a tamponat căruța cu cal condusă de Lupu Ion, care se deplasa pe 10 aceeași bandă și în aceeași direcție, după care a ieșit pe contrasens și s-a tamponat cu automobilul de model „Dodge Caravan” cu n/î xxxxx, condus de către Deșinschii Igor, care se deplasa regulamentar, și astfel, în urma impactului, calul a decedat iar conform Raportului de expertiză judiciară nr. 241-D din 01 decembrie 2017, Colîbneac Maxim a suportat fractură închisă a eminenții intercondilliene genunchiului stâng fără deplasare, leziune care duce la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie. Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi reținute argumentele recurenților cu privire la dispunerea achitării inculpatului Gangan Valentin, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele cu privire la necesitatea achitării inculpatului, au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în ordine de apel, în privința cărora instanța s-a expus motivat și amplu argumentat, soluție care este descrisă la pct. 4.1. ale acestei decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, considerând că reiterarea acesteia nu este necesară. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle c. Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997; Garcia Ruiz c. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999). În continuare, analizând solicitarea titularilor cererii de recurs, cu privire la stabilirea unei pedepse inculpatului Gangan Valentin, sub limita amenzii, de până la 10 000 lei, care se încadrează conform temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că aceasta la fel este nefondată și urmează a fi respinsă. La acest aspect, se va reține că deși recurenții solicită aplicarea în privința inculpatului a pedepsei sub formă de amendă, în limita de până la 10 000 lei, totuși, Colegiul penal lărgit constată că potrivit ordinului de încasare a numerarului (f.d.79, vol.II), la data de 08 mai 2020, inculpatul Gangan Valentin a achitat la contul trezorăriei de stat, pentru amenda stabilită prin sentința primei instanțe, suma de 12 505 lei, fapt care este în contradictoriu cu solicitarea recurenților în acest sens. Or, de fapt inculpatul prin achitarea sumei de 12 505 lei, în contul statului, și-a manifestat acordul cu pedeapsa stabilită sub formă de amendă și mărimea acesteia. Colegiul penal lărgit, notează că în conformitate cu art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul 11 prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel corect a stabilit faptul că la individualizarea pedepsei, prima instanță a luat în considerare prevederile art. 7, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de faptul că nu au fost stabilite careva circumstanțe agravante, fiind stabilită circumstanța atenuantă – săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, de scopul pedepsei penale de corectare și reeducarea vinovatului, că inculpatul anterior nu a fost condamnat, că infracțiunea săvârșită face parte din categoria celor mai puțin grave, de faptul că inculpatul la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, că este angajat în câmpul muncii, precum și de faptul că se caracterizează pozitiv de la locul de trai, din care motiv corectarea și reeducarea inculpatului Gangan Valentin, va fi posibilă prin stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale. Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că la individualizarea pedepsei, instanțele ierarhic inferioare au ținut cont de prevederile legale relevante și au motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, adică în mărime minimă, în baza tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal lărgit reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, prima instanță și cea de apel nu au comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea ca inadmisibil a 12 recursului ordinar declarat de inculpatul Gangan Valentin împreună cu avocatul Savva Alexandru.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpatul Gangan Valentin cu avocatul Savva Alexandru, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Gangan Valentin xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 octombrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Craiu Nicolae 13