3r-114/26 — Contestarea actului administrativ

La 20 februarie 2025 Gudumac Elena a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Curții de Conturi a Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ individual.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis parțial acțiunea formulată de Gudumac Elena și s-a anulat ordinul nr. 448-p din 17 decembrie 2024 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu” și decizia nr. 02/01-40-25 din 23 ianuarie 2025 emise de Curtea de Conturi a Republicii Moldova, cu restabilirea reclamantei într-o funcție ce nu necesită acces la secretul de stat și sunt întrunite exigențele legale pentru ocuparea acesteia, iar ca efect Curtea de Conturi a Republicii Moldova urmează să pună în aplicare prevederile art. 90 alin. (2) lit. a), art. 356 alin. (1) din Codul muncii și art. 256 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) din Codul de procedură civilă. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 06 noiembrie 2025, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a depus cerere de apel nemotivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 09 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și adoptarea unei noi hotărâri prin care cerințele reclamantei să fie respinse integral.

Prin încheierea din data de 24 februarie 2026 Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil apelul depus de Curtea de Conturi a Republicii Moldova împotriva hotărârii din 09 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul a depus motivarea apelului după expirarea termenului legal.

La 25 martie 2026 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a depus recurs împotriva încheierii din 24 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii contestate și restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru examinarea acțiunii în fond.

În motivarea recursului Curtea de Conturi a Republicii Moldova a susținut că încheierea contestată este ilegală și neîntemeiată, soluția instanței de apel fiind bazată exclusiv pe presupunerea transmiterii hotărârii motivate prin intermediul poștei electronice, în lipsa oricăror dovezi privind comunicarea efectivă a acesteia. Analiza materialelor cauzei demonstrează 1 că nu există o probă certă care să confirme faptul că hotărârea motivată a fost recepționată de recurent, la dosar lipsind confirmări de livrare sau citire a mesajului electronic și nici alte documente care să ateste recepționarea efectivă a actului procedural. În aceste condiții, simpla mențiune a expedierii prin intermediul poștei electronice nu poate echivala cu o comunicare legală.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a notat că în cadrul procesului nu a indicat o adresă electronică pentru corespondență și nu și-a exprimat acordul pentru utilizarea acestei modalități. În conformitate cu art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, actele procedurale trebuie comunicate prin modalitatea aleasă sau acceptată de parte, iar în speță comunicarea urma a fi realizată la adresa juridică a autorității.

Suplimentar, recurentul a indicat că, începând cu luna ianuarie, în cadrul Curții de Conturi a fost implementat un nou sistem de gestiune electronică a documentelor („E-Cancelarie”/„E-Management”), care a generat dificultăți temporare în recepționarea corespondenței electronice, circumstanță ce confirmă lipsa unei comunicări efective. Reprezentantul recurentului verifica periodic portalul instanțelor de judecată, însă, a luat cunoștință de hotărârea motivată la data de 26 ianuarie 2026 și în raport cu acest moment, apelul motivat a fost depus în termen.

Totodată, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a invocat că, chiar și în cazul în care s-ar considera că termenul a început să curgă din data expedierii mesajului electronic, circumstanțele cauzei relevă existența unor impedimente obiective și neimputabile recurentului, care justifică repunerea în termen. În consecință, soluția de inadmisibilitate este prematură și lipsită de fundament juridic.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ reglementează că: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ stabilește că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.” 2

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „ Motivarea apelului se prezintă la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236 alin. (1) şi (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 24 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ statuează că: „Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile cu bună-credinţă, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanţi. Participantul care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv şi nu îşi îndeplineşte obligaţiile procesuale cu bună- credinţă răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate”.

Art. 65 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ reglementează că: „Dacă o persoană, din motive independente de voinţa ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acţiunile omise”.

Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ stabilește că: „Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) şi (3) lit. d) din Codul administrativ prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poşta electronică se efectuează dacă adresa poştală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poştală.”

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit. c) şi alin. (5) din Codul civil statuează: 3 „Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. Notificarea produce efecte din momentul când ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întârziat. Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poştă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar. Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi.”

Cercetând starea de fapt în baza materialelor şi lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că potrivit recipisei semnată de către reprezentantul Curții de Conturi a Republicii Moldova, dispozitivul hotărârii primei instanțe i-a fost comunicat la 09 octombrie 2025. (f.d. 132)

Nefiind de acord cu hotărârea instanţei de fond, la 06 noiembrie 2025 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a depus apel nemotivat, rezervându- şi dreptul de a prezenta motivarea apelului după recepționarea hotărârii motivate.

La 23 februarie 2026 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a prezentat motivarea cererii de apel.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 24 februarie 2026 a declarat inadmisibil apelul depus de Curtea de Conturi a Republicii Moldova, din motiv că apelantul a depus motivarea apelului după expirarea termenului legal.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a criticat soluția instanţei de apel, susținând că instanţa de apel incorect a reţinut că apelantul a recepționat efectiv hotărârea motivată şi că termenul de prezentare a apelului motivat a început a curge din data expedierii hotărârii motivate prin intermediul poștei electronice.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 24 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, apelul se declară inadmisibil 4 când apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că termenul de prezentare a motivării apelului este un termen de procedură imperativ, astfel încât nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac. Impunerea unui termen de valorificare a căii de atac are drept ca scop disciplinarea justițiabililor și garantarea securității raporturilor juridice.

Din materialele dosarului rezultă că instanţa de fond, a ales metoda cea mai eficientă şi rapidă şi la 14 ianuarie 2026 a notificat hotărârea motivată Curții de Conturi a Republicii Moldova, la adresa electronică ccrm@ccrm.md.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază, că adresa electronică ccrm@ccrm.md este gestionată de către Curtea de Conturi a Republicii Moldova, or, aceasta este adresa de contact indicată atât pe pagina web a autorităţii publice, cât şi în cererea de apel nemotivată. ( f.d.139)

Deși în recurs Curtea de Conturi susține că, în cadrul procesului nu a indicat o adresă electronică pentru corespondență și nu și-a exprimat acordul pentru utilizarea acestei modalități, totuși, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie observă că recurentul a indicat adresa electronică ccrm@ccrm.md atât în referința depusă la dosar, cât și în toate actele emise de autoritate și prezentate la materialele cauzei.

Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil, se constată că în condițiile speței începutul curgerii termenului de prezentare a motivării apelului este ziua imediat următoare datei notificării hotărârii motivate, adică ziua de 15 ianuarie 2026, iar ultima zi fiind data de 13 februarie 2026, ora 24:00.

Argumentul Curții de Conturi a Republicii Moldova precum că termenul începe a curge din data de 26 ianuarie 2026, dată la care reprezentantul ar fi luat cunoștință de hotărârea motivată, fără a specifica sursa, este considerat neîntemeiat de către instanţa de recurs, or, prin prisma art. 22 alin. (4) lit. c) din Codul civil în cazul unei notificări transmise prin poştă electronică, notificarea se consideră ajunsă la destinatar, când poate fi accesată de către destinatar.

Completul de judecată evidențiază că relevant pentru momentul inițierii curgerii termenului procedural este data la care partea a avut posibilitatea reală și rezonabilă de a lua cunoștință de conținutul hotărârii motivate.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, din 14 ianuarie 2026, odată cu transmiterea mesajului electronic, a avut posibilitatea efectivă de a lua cunoștință de conținutul hotărârii motivate, faptul că aceasta a accesat mesajul ulterior, nu înseamnă că din acel moment începe a curge termenul. 5

Completul de judecată evidențiază că utilizarea mijloacelor electronice de comunicare implică acceptarea faptului că informațiile transmise sunt recepționate în mod prompt la adresa electronică indicată, iar verificarea corespondenței electronice revine destinatarului. Prin urmare, data expedierii mesajului electronic constituie momentul de la care apelantul avea posibilitatea reală și rezonabilă de a accesa hotărârea motivată și de a întreprinde măsurile necesare pentru prezentarea motivării apelului în termen.

Mai mult, hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 09 octombrie 2025, a fost plasată pe portalul web al instanței judecătorești www.instante.justice.md, la data de 13 ianuarie 2026, deci Curtea de Conturi a Republicii Moldova urma să depună diligență să verifice dacă hotărârea motivată a fost sau nu publicată şi să se conformeze prevederilor legale prin prezentarea motivării apelului în termen.

În pofida faptelor expuse, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a prezentat motivarea cererii de apel abia la 23 februarie 2026, fără a solicita repunerea în termenul legal de prezentare a cererii de apel motivate și fără nici o mențiune despre omiterea termenului de prezentare a motivării apelului, nefiind invocat niciun argument în vederea justificării încălcării termenului stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ.

Respectarea termenelor procesuale constituie o condiție esențială pentru asigurarea securității raporturilor juridice și pentru desfășurarea procesului într-un termen rezonabil, iar ignorarea acestora nu poate fi lipsită de consecințe juridice şi anume sancțiunea inadmisibilității apelului.

Deci, sancțiunea aplicată de Curtea de Apel Centru şi anume declararea apelului inamisibil reprezintă o consecință directă și previzibilă a neprezentării în termen a apelului motivat, fiind în concordanță cu principiile disciplinei procedurale, celerității procesului și securității raporturilor juridice.

În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Conturi a Republicii Moldova urma să depună diligență şi să verifice poșta electronică, care a indicat-o ca modalitate de corespondență şi să se conformeze întocmai prevederilor legale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În aceste circumstanţe completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată 6 legal şi în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale şi lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse şi în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova împotriva încheierii din 24 februarie 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 7