3r-224/22 — contestarea actului administrativ

3r-224/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-224/22

2-21097206-01-3r-18072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rășcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

DECIZIE

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul depus de Gudumac Ion, reprezentat de avocatul Gafton

Mihai,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gudumac Ion împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al

Poliției cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Gudumac Ion împotriva hotărârii din 15

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 29 iunie 2021, Gudumac Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției solicitând

anularea ordinului nr. 222 ef. din 31 mai 2021 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară

a ofițerului superior de sector al Sectorului de poliție nr. 4 (Lipcani) al Inspectoratului

de poliție Briceni, inspector Gudumac Ion Valeriu”.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă acțiunea depusă de Gudumac Ion ca fiind neîntemeiată.

La 10 ianuarie 2022, Gudumac Ion, reprezentat de avocatul Gafton Mihai a depus

apel împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rășcani, iar la data de 4 mai 2022 a prezentat motivarea apelului.

Prin încheierea din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus Gudumac Ion, reprezentat de avocatul Gafton Mihai, pe

motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de

art. 232 alin. (2) Cod administrativ

La 29 iunie 2022, Gudumac Ion, reprezentat de avocatul Gafton Mihai a depus

recurs împotriva încheierii din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, prin faptul

că a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept procedural.

Astfel, a menționat că instanța a evitat stabilirea unui nou termen pentru

prezentarea apelului motivat în intervalul 4 aprilie 2022-7 iunie 2022.

1

La fel, a indicat că instanța de apel urma să nu dea curs cererii de apel conform

art. 368 din Codul de procedură civilă și să fixeze un termen pentru ca reclamantul să

lichideze neajunsurile depistate de către instanță.

A solicitat admiterea recursului, anularea în totalitate a încheierii din 7 iunie 2022

a Curții de Apel Chișinău și adoptarea unei noi încheieri prin care să fie declarat

admisibil apelul înaintat și că acesta să fie examinat de către instanța competentă.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 7 iunie 2022, fiind

notificată recurentului la data de 4 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin avizului de

recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f. d. 103). Astfel, recursul depus la

29 iunie 2022, este în termen.

La 18 iulie 2022 în adresa intimaților a fost expediată pentru cunoștință copia

cererii de recurs, însă aceștia nu și-au valorificat dreptul de a depune referințe.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 7 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de

Gudumac Ion, reprezentat de avocatul Gafton Mihai, pe motiv că motivarea apelului a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil

în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Potrivit prevederilor art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului

se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios

administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile

Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

2

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Actele cauzei denotă că, la 10 ianuarie 2022, avocatul Gafton Mihai, în interesele

lui Gudumac Ion a înaintat apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu prevederile art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de

dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se

notifică participanților la proces conform art. 96–114.

Conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, prevede că notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Prin prisma art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu

scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient

avizul de recepție.

În această privință, din materialele dosarului rezultă că hotărârea motivată din

15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost notificată

reprezentantului recurentului la 16 martie 2022, iar recurentului Gudumac Ion în data

de 22 martie 2022 fapt ce se confirmă prin avize de recepție anexate la actele cauzei (f.

d. 89, 91).

Este cert și faptul că la data de 4 mai 2022, Gudumac Ion, reprezentat de avocatul

Gafton Mihai a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

3

Așadar, se va nota că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022

privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul

Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

Potrivit pct. 5.2.1 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, au fost suspendate de drept examinarea de către

instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ, procedurile de executare

a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu

prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii

Moldova nr. 116/2018.

Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie publică a

străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze stabilite expres

prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

În conformitate cu pct. 5.2.2 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispus ca termenele de

exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se suspendă

de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup,

urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea măsurilor de

tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022.

Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor de

atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte

potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de

aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.

Prin urmare, având în vedere circumstanțele menționate potrivit cărora termenul

de exercitare a căilor de atac a fost suspendat în perioada 2 martie 2022 – 3 aprilie

2022, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că motivarea apelului urma a fi prezentată până la data de 3 mai 2022

(4 aprilie 2022 – 3 mai 2022), pe când apelantul a depus-o la 4 mai 2022, fapt ce

denotă că motivarea apelului a fost prezentată cu încălcarea termenului stabilit de art.

232 alin. (2) Cod administrativ.

Astfel, instanța de apel prin încheierea din 7 iunie 2022, întemeiat a declarat

apelul ca fiind inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) Cod administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar potrivit alin. (2) lit e) al aceluiași

articol, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile

art. 65 alin. (1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel

și în termenul de prezentare a motivării apelului.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile

de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele

4

pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Subsecvent normei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă

posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de

procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, dar numai la prezentarea probelor

și motivelor întemeiate, ceea ce în prezenta cauză, la prezentarea motivării apelului, nu

s-a solicitat.

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că

prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către

pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile

participanților la un proces echitabil.

În speță, nu poate constitui temei de admitere a recursului și anulare a încheierii

contestate argumentul reprezentantul recurentului avocatul Gafton Mihai, precum că în

coroborarea prevederilor art. 195 din Codul administrativ, art. 364, 365, 368 din Codul

de procedură civilă, instanța de apel urma să nu dea curs apelului și să-i acorde

apelantei un termen rezonabil de a prezenta apelul motivat, or legiuitorul prin prisma

art. 195 din Codul administrativ a prevăzut aplicabilitatea prevederilor Codului de

procedură civilă doar în cazul în care Codul administrativ nu stabilește unele etape

procedurale.

Or, potrivit art. 235 din Codul administrativ, instanța de apel acordă termen

pentru înlăturarea neajunsurilor doar în cazul când cererea de apel nu corespunde

cerințelor stabilite la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), iar omiterea depunerii

apelului motivat în termenul prevăzut de legiuitor nu se încadrează în situațiile

respective.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ,

urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de

drepturile sale procedurale.

La caz, se rețin și prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit

căruia participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea

prezentului litigiu în ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

drepturile sale de acces la instanță prin prezentarea motivată a apelului conform

prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

În speță, s-a constatat că apelantul, Gudumac Ion, reprezentat de avocatul Gafton

Mihai nu și-a exercitat dreptul de a prezenta motivarea apelului în conformitate cu

art. 232 alin. (2) Cod administrativ, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2) lit.

e) Cod administrativ, de a declara apelul inadmisibil.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că Gudumac Ion, reprezentat de

avocatul Gafton Mihai a prezentat motivarea apelului peste termenul stabilit de lege,

5

motiv din care survin sancțiunile procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ, și anume de a declara apelul inadmisibil.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează că, în cazul admiterii unui astfel de apel, se va încălca principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat

însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această

privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a

Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta

Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul

la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Gudumac Ion, reprezentat de avocatul Gafton

Mihai.

Se menține încheierea din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gudumac Ion

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu

privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

6