3ra-8/24 — Privind contestarea actelor administrative,

La 21 martie 2022 Vasile Gheață a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul nr.44-10-G-560 din 09 martie 2022, prin care i s-a refuzat în eliberarea unui act administrativ individual, în care să fie reflectată vechimea de lucru de 7 ani 11 luni 15 zile, cu avantajele coeficientului de două zile pentru una zi de activitate în cadrul serviciului de escortă al Ministerului Afacerilor Interne, fiind reflectată activitatea cu avantaje de 15 ani 11 luni 3 zile, a obliga Ministerul Afacerilor Interne de a- i elibera un act administrativ individual favorabil, prin care să fie reflectată vechimea în muncă de 7 ani 11 luni 15 zile, cu avantajele coeficientului de două zile pentru una zi de activitate în cadrul serviciului de escortă al Ministerului Afacerilor Interne, fiind reflectată activitatea cu avantaje de 15 ani 11 luni 3 zile.

În motivarea acțiunii Vasile Gheață a indicat că, la moment este pensionar pe linia Ministerului Apărării, dar înainte de a activa în cadrul Ministerului Apărării a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi anume în cadrul plutonului nr.480 al Regimentului de escortă în perioada de timp 16 august 1985 – 31 iulie 1993. Acest fapt se demonstrează prin răspunsul nr. 44/10-220 din 06 ianuarie 2022.

Având în vedere certificatul/comunicarea din 14 ianuarie 2022, reclamantul s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne, cu o cerere, prin care a solicitat eliberarea unui document, prin care să fie confirmat faptul că, activând în cadrul serviciului de escortă a beneficiat de calcularea vechimii în muncă cu avantaje, cu coeficientul de două zile pentru o zi de activitate, cu indicarea perioadei de calcul cu avantaje de 15 ani, 11 luni, 00 zile.

La data de 08 februarie 2022 a primit răspunsul nr.44/10-G/165/22 prin care i s-a indicat despre necesitatea adresării cu o cerere prealabilă, fapt ce a efectuat la data de 11 februarie 2022, solicitând inclusiv cele indicate în cererea inițială.

Prin scrisoarea/actul administrativ cu nr.44-10-G-560 din 09 martie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat că, refuză în cele solicitate, sugerându-i să se adreseze la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Nefiind de acord cu acest răspuns Vasile Gheață s-a adresat în instanţa de judecată cu prezenta acțiune. 1

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 11 octombrie 2022 a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Vasile Gheață, a anulat ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne nr.44-10-G-560 din 09 martie 2022, cu obligarea Ministerului Afacerilor Interne să elibereze actul administrativ individual favorabil, prin care să recalculeze vechimea în muncă cu avantaje lui Vasile Gheață, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru activitatea de 07 ani 11 luni și 15 zile, desfășurată în cadrul Serviciului de Escortă al Ministerului Afacerilor Interne.

Hotărârea instanţei de fond a fost contestată cu apel, la 25 octombrie 2022 de către Ministerul Afacerilor Interne.

Curtea de Apel Chişinău reieșind din prevederile art.2 alin.(1) din Lega nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, art.2 alin.1, art. 49 pct. (3) din Legea nr.1544 asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne în coroborare cu art.67 din Codul muncii, a reţinut că instituțiile de forță sunt organele abilitate pentru eliberarea calculului vechimii în serviciu şi a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar de pensie.

Totodată, reținând prevederile art.18 din Legea nr.1544/1993, pct.7) şi 8) al Hotărârii Guvernului nr.78/1994, instanţa de apel a constatat că, competența exclusivă privind eliberarea calculului vechimii în muncă, perioadelor de activitate, angajării şi eliberării din serviciu îi revine Ministerului Afacerilor Interne.

În aceste circumstanţe şi reieșind din prevederile art.14 lit. a), art.18, lit. c), art. 44 alin.(1) și (2), art. 48 din Legea nr.1544//1993, pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994, art.33 alin.(2) din Legea nr.1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar (în vigoare până la 21.03.2008), Curtea de Apel Chişinău a reţinut că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiţii esențiale, şi anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.8 a Hotărârii Guvernului nr.78/1994 şi să-şi exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenţie 2 provizorie) şi instituţiile destinate pentru deţinerea şi tratarea bolnavilor contagioşi şi bolnavilor psihici.

Prin urmare, activitatea în cadrul plutonului nr.480 al Regimentului de escortă al MAI URSS, RSSM, RM, în perioada de timp 16 august 1985 – 31 iulie 1993, a lui Gheață Vasile, întrunește condițiile necesare pentru stabilirea şi calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în perioada în care a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, unde ultimul a fost responsabil de paza şi asigurarea condițiilor de deținere provizorie a persoanelor în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie).

Astfel, instanţa de apel a conchis că instanța de fond just a concluzionat asupra netemeiniciei refuzului Ministerului Afacerilor Interne nr.44-10-G-560 din 09.03.2022 şi a admis acțiunea depusă de către Gheață Vasile.

Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65 din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voinţa ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ stabilise că: „Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”

Art. art. 1101, alin. (1) din Codul administrativ: „Notificarea prin poşta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul 3 autorităţii publice. Notificarea prin poşta electronică se efectuează dacă adresa poştală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poştală.”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.”

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni de la pronunţarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabileşte un alt termen.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1).”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: 4 „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a Curții de Apel Chişinău a fost pronunțată public la data de 04 octombrie 2023.

În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ recurentul are obligația de a prezenta recurs motivat împotriva hotărârii instanței de apel, în termen de două luni de la comunicarea deciziei motivate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că termenul de declarare a recursului are caracter imperativ, fiind un termen de procedură. Nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a exercita calea de atac, fără posibilitatea examinării cererii în fond. Stabilirea unui termen limită pentru valorificarea căii de atac urmărește asigurarea disciplinei procesuale, a securității juridice și prevenirea repunerii perpetue în discuție a unor hotărâri irevocabile. Decăderea din dreptul de acces la Curtea Supremă de Justiție constituie o garanție a stabilității raporturilor juridice.

Potrivit legii, termenul de depunere a recursului începe să curgă din ziua următoare comunicării deciziei motivate pronunțate de instanța de apel.

Instanța de recurs evidențiază că termenul de declarare a recursului este instituit de legiuitor în vederea asigurării securității și stabilității raporturilor juridice, precum și a respectării principiului celerității procedurii judiciare. Expirarea acestui termen atrage stingerea dreptului procesual de a exercita calea de atac, partea fiind decăzută din dreptul de a formula recurs.

Deci, termenul de declarare a recursului reprezintă un termen de decădere, a cărui nerespectare produce consecința pierderii dreptului de a exercita calea de atac.

În acest context, se impune a menționa că, în conformitate cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, se numesc ședințe sau se emit citații se notifică participanților la proces potrivit prevederilor art. 96–114 din același cod.

Notificarea deciziei instanței de apel către participanții la proces are ca scop asigurarea unei comunicări adecvate, rapide și eficiente din punct de vedere al costurilor, a conținutului actului de procedură. În vederea dovedirii aducerii la cunoștință a actului procedural, este necesară anexarea la dosar a dovezii recepționării acestuia de către partea vizată. 5

Din actele cauzei rezultă că, la 22 decembrie 2023, decizia a fost notificată participanților la proces prin intermediul poștei electronice, inclusiv la adresa electronică a recurentului mai@mai.gov.md (f.d.115)

La 17 iulie 2024 a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 04 octombrie 2023.

Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de două luni, prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului a început să curgă din data de 23 decembrie 2023, ziua imediat următoare celei în care recurentului i-a fost notificată copia deciziei motivate și a expirat la 23 februarie 2024.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul a depus recursul la 17 iulie 2024, peste termenul stabilit de lege, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea termenului prevăzut la art.245 din Codul administrativ.

Completul de judecată reţine că, deşi, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat la 01 noiembrie 2023, acesta nu poate produce efecte juridice în sensul considerării că termenul legal a fost respectat.

În acest sens este de menţionat că recursul presupune nu doar manifestarea formală a intenției de a exercita calea de atac, ci și prezentarea motivelor de nelegalitate pe care aceasta se întemeiază, iar în lipsa deciziei motivate Ministerul Afacerilor Interne nu dispunea de elementele necesare pentru a formula critici concrete și individualizate asupra deciziei instanței de apel.

Prin urmare, recursul nemotivat depus anterior comunicării deciziei motivate nu poate substitui cerința legală de depunere a recursului motivat în termenul prevăzut de lege. Deci, depunerea unui recurs nemotivat înainte de comunicarea deciziei motivate nu întrerupe și nu suspendă cursul termenului legal de 2 luni prevăzut pentru declararea recursului și nu poate fi considerată o exercitare valabilă a căii de atac.

Astfel, chiar dacă recurentul a depus un recurs nemotivat înainte de începerea curgerii termenului de contestare, acesta avea obligația de a prezenta motivarea recursului în interiorul termenului legal de 2 luni calculat de la data comunicării deciziei motivate.

Mai mult ca atât, decizia motivată a instanţei de apel a fost publicată pe Portalul Naţional al Instanţelor de Judecată la 22 decembrie 2023, astfel, recurentul fiind interesat de soarta dosarului, urma să urmărească parcursul dosarului.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei electronice a deciziei motivate, recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la art. 245 din Codul administrativ. Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul trebuia să întreprindă toate 6 măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului.

Se mai reține că potrivit art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova şi art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat şi în jurisprudenţa CtEDO, precum şi a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenţie, circumstanţele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul şi termenul stabilit de către instanţa de judecată.

Având în vedere considerentele menționate și faptul că Ministerul Afacerilor Interne nu a respectat prevederile imperative ale 245 din Codul administrativ, instanța de recurs consideră recursul declarat inadmisibil. 7

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 8