3ra-906/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ

3ra-906/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-906/22

2-21014753-01-3ra-06092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Ion Ignat împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost

admisă acțiunea

constată:

La 1 februarie 2021, Ion Ignat, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii

actului administrativ.

În susținerea acțiunii a indicat că a activat în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, începând cu 12 septembrie 1991 și până la 5 martie 2013.

Potrivit certificatului eliberat de către DP Chișinău nr. 34/20-1397 din

1 decembrie 2020, la data concedierii (5 martie 2013) vechimea în serviciu

constituia 40 de ani 01 luni, comparativ cu 20 de ani calculați din momentul

stabilirii pensiei.

A menționat că s-a adresat la CTAS Rîșcani în vederea recalculării pensiei,

iar la 11 decembrie 2020, CTAS Rîșcani, prin decizia nr. 92/2020/89364, i-a

respins cererea în stabilirea pensiei.

1

Ulterior, s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări

Sociale și, la 19 ianuarie 2021, a primit răspuns prin care și această cerere a fost

respinsă.

A calificat decizia Casei Teritoriale de Asistență Sociale Rîșcani

recalcularea și nu stabilirea pensiei, or, dânsul este pensionar din 5 martie 2013.

Potrivit art. 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organele afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, suma pensiei

calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și a funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile acestora și nesolicitată

la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani

premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina

organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada

precedentă fără limite în timp.

A obiectat că angajatorul, Direcția de Poliție Chișinău, prin certificatul

nr. 34/20-1397 din 1 decembrie 2020, a constatat faptul greșelii în calculul

vechimii în muncă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 162-168, 209, 211, 212, 224 alin. (1)

lit. b) Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ca fiind ilegală a deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani nr. 92/2020/89364 din 11 decembrie

2020, anularea ca fiind ilegal a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. I-5/21 din 19 ianuarie 2021.

Prin hotărârea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea.

A fost anulată ca ilegală decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Rîșcani nr. 92/2020/89364 din 11 decembrie 2020 și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. 1-5/21 din 19 ianuarie 2021, adoptată ca urmare a

examinării cererii prealabile.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia

lui Ion Ignat, luându-se în considerare calculul vechimii în muncă reflectat în

certificatul Direcției de Poliție Chișinău nr. 34/20-13297 din 1 decembrie 2020,

cu achitarea diferenței pentru 12 luni trecute.

În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate.

La 19 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 29 octombrie 2021, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul poștei

electronice, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată.

2

La 26 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Ion Ignat, reprezentat de

avocatul Vladimir Kovali a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând casarea parțială a hotărârii

primei instanțe, în partea ce ține de respingerea pretenției de recalculare a pensiei,

începând cu data de 5 martie 2013.

Prin încheierea din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Ion Ignat, reprezentat de avocatul Vladimir

Kovali împotriva hotărârii din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, din motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de

apel.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 12 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au constatat ilegalitatea refuzului CTAS Râșcani nr. 92/2020/89364 din

11 decembrie 2020 de a efectua recalcularea pensiei lui Ion Ignat în baza

Certificatului Direcției de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-13297 din

1 decembrie 2020, r, în cadrul cercetării stării de fapt și de drept, a fost stabilit că

certificatul nominalizat a fost întocmit cu respectarea actelor normative în

vigoare, respectiv, organul de asigurări sociale neîntemeiat a respins solicitarea

lui Ion Ignat referitor la recalcularea pensiei.

Instanțele au reperat și prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

pentru Combaterea Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar,

colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor

reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie) în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje,

calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Au reținut instanțele inferioare și că, concluzia derivă și din Avizul

consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014, care

statuează expres că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități care cad sub

incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994.

Subsecvent, au notat instanțele că ordinul Ministerului Afacerilor Interne

nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru

stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și

militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, este un act administrativ

normativ valabil, care produce efectele juridice de rigoare și urmează a fi aplicat

corespunzător, iar simplul dezacord formal al Casei Naționale de Asigurări

3

Sociale cu actul administrativ normativ menționat, nu prezintă un temei pentru

respingerea cereri.

La 2 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 31 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, iar la 25 august 2022, prin intermediul poștei electronice,

a fost depusă motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei recurate, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii

ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a calificat drept eronată soluția instanței de apel,

iar decizia – pasibilă de casare.

A precizat că prevederile actelor normative ale autorităților administrației

publice centrale de specialitate și autorităților publice autonome se aplică numai

în partea în care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel superior

pentru executarea căruia a fost emis și nu contravin prevederilor actelor

respective.

Prin urmare, ordinul nr. 96 din 20 martie 2018, emis de Ministerul

Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile pct. 7 lit. g) din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și sistemului penitenciar, depășește prevederile actului

normativ în temeiul căruia a fost emis.

Or, Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 nu conține prevederile din ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, și anume perioada de

activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor

reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție

provizorie).

A punctat că dispozițiile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994 prevăd expres circumstanțele în care la calcularea

vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu, și anume în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

A ținut să accentueze că două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu

provizoriu, cum este indicat în ordinul emis de MAI.

Astfel, se deduce că activitatea lui Ion ignat din perioadele invocate, nu

poate fi raportată la prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

A reiterat că temei de recalculare a vechimii în muncă din cadrul

Batalionului serviciului escortă și pază al Comisariatului general de poliție

mun. Chișinău IGP MAI, ca perioadă calculată cu înlesniri (două luni de vechime

în muncă pentru o lună de serviciu, 2:1), nu este.

La 6 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Ion Ignat și a reprezentantului său, avocatul Vladimir Kovali, copia cererii de

recurs depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiindu-le explicat dreptul

4

de a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționată de către avocatul

Vladimir Kovali la 13 septembrie 2022, iar de către Ion Ignat – la 14 septembrie

2022, potrivit avizelor de recepție (f. d. 113-114).

La 13 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ion Ignat,

reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus referință la recursul declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând declararea inadmisibilității

acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 31 mai 2022 (f. d. 89).

Este cert și faptul că la 2 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 102).

Decizia motivată din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată la adresa electronică a Casei Naționale de Asigurări Sociale la

15 august 2022, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 100

verso).

Se mai constată că la 25 august 2022, prin intermediul poștei electronice, a

fost depusă motivarea recursului împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău (f. d. 107-108 verso).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

5

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

6

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7