3ra-974/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-974/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-974/22

2-21086414-01-3ra-20092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Denis Trușin împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 3 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

prin care a fost admisă acțiunea

constată:

La 9 iunie 2021, Denis Trușin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor

de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că a activat în sistemul instituțiilor

penitenciare în perioada 10 septembrie 2008 – 8 august 2017 și, ulterior, în

organele afacerilor interne în perioada 9 august 2017 – 14 aprilie 2021.

Potrivit certificatului eliberat de către Inspectoratul de poliție Ungheni, a

acumulat vechimea în muncă de 25 ani 2 luni, or, potrivit art. 13 din Legea 1544

din 23 iunie 1993, vechimea necesară pentru dreptul de pensie este de 25 ani,

începând cu 1 iulie 2020.

A precizat că s-a adresat cu actele menționate la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Glodeni în vederea stabilirii și calculării cuantumului pensiei

1

cu achitarea ei în modul stabilit, însă prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Glodeni, i-a fost respinsă cererea.

Nefiind de acord cu decizia dată, s-a adresat la Casa Națională de Asigurări

Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Glodeni din 5 mai 2021 și satisfacerea cerințelor

invocate.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-978/21 din

31 mai 2021, a fost respins cererea prealabilă, din motiv că este neîntemeiată.

A calificat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Glodeni și

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, ca fiind emise contrar

prevederilor art. 49 alin. 2 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993,

art. 19, 166 și 137 Cod administrativ.

Potrivit art. 13 și art. 49 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, care

stabilește de la 1 iulie 2019, o vechime în serviciu necesară de 24 ani și 6 luni, la

momentul adresării la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Anenii Noi cu cerere

de stabilire a pensiei, dânsul avea vechimea în serviciu 24 ani 7 luni, or, acest fapt

a fost confirmat de către CTAS Anenii Noi prin emiterea actului administrativ de

stabilire a pensiei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 162-168, 209, 211, 212, 224 alin. (1)

lit. b) Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, declararea ca fiind ilegală a deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Glodeni nr. 30/2021/13454 din 27 aprilie 2021,

a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-978/21 din 31 mai 2021,

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească pensia și să

efectueze achitarea diferenței neachitate a pensiei sale, începând cu 14 aprilie

2021, luându-se în considerare certificatul eliberat de către IP Ungheni nr. 34/54-

6068 din 15 aprilie 2021 și încasarea din contul pârâtului în beneficiul lui Denis

Trușin a cheltuielilor de judecată suportate.

Prin hotărârea din 3 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost admisă acțiunea.

A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Glodeni a

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 30/2021/722 din 16 aprilie 2021 și

decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale de soluționare a cererii prealabile

nr. T-978/21 din 31 mai 2021.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial

competent să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depuse de Denis Trușin la

data de 16 aprilie 2021, prin care să-i stabilească lui Denis Trușin pensia pentru

vechime în serviciu.

A fost încasată de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Denis Trușin suma de 5 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru

asistența juridică acordată.

La 17 februarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232

alin. (1) Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

2

Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 februarie 2022

a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 18 mai 2022, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul poștei

electronice, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere ca

neîntemeiată a acțiunii.

Prin decizia din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 3 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au reținut că potrivit certificatului nr. 34/54-6068 din 15 aprilie 2021,

eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni, în perioadele 9 august 2017 –

29 iunie 2018, 29 iunie 2018 – 4 martie 2019, 4 martie 2019 – 14 aprilie 2021, se

confirmă că Denis Trușin a activat în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie

al Inspectoratului de Poliție Ungheni.

Totodată, a fost stabilit în acest sens că subdiviziunea menționată în care a

activat Denis Trușin este o entitate destinată pentru deținerea persoanelor și care

cade sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 aprilie 1994.

Au constatat instanțele că perioadele de activitate a lui Denis Trușin din

cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Inspectoratului de Poliție Ungheni,

a fost calculată de către IP Ungheni în temeiul Hotărârii Guvernului

nr. 78/21 februarie 1994 și ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018.

În consecință, au conchis instanțele că refuzul emis de Casa Națională de

Asigurări Sociale este neîntemeiat, or, potrivit datelor prezentate de reclamant,

acestuia corect i-a fost calculată vechimea în muncă pentru acest gen de funcții,

și anume 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

La 5 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, iar la 13 octombrie 2022, a fost prezentată motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de

apel, cu emiterea unei noi decizii.

În motivarea recursului a invocat netemeinicia deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, care a rezultat din interpretarea eronată a legii

materiale aplicabile la caz, și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii de muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

În primul rând, a opinat că certificatul nominalizat este nul din oficiu din

motiv că prevederile actului normativ care a stat la baza emiterii acestuia depășesc

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, în legislația

națională nu există un act normativ care să prevadă acordarea înlesnirilor de două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii Ministerului

3

Afacerilor Interne, care au activat sau activează în cadrul izolatorului de detenție

provizorie.

Ambele instanțe urmau să aprecieze dacă la calcularea vechimii în muncă

a intimatului pentru perioadele de activitate în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie, Serviciul detenție și escortă urmează a fi aplicat pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, în care este prevăzută expres modalitatea

acordării înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu prevederile Legii nr. 1545/1993.

A reiterat că certificatul nr. 34/20-6068 din 15 aprilie 2021, eliberat de

Inspectoratul de Poliție Ungheni este nul, or, intimatul nu a activat într-o instituție

penitenciară, după cum este reglementat în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78/1994.

În speță, instanța de apel a confundat activitatea militarilor dintr-o instituție

penitenciară asupra cărora se răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul

administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul

penitenciar, abrogată la data de 16 mai 2018, care garantează expres acordarea

înlesnirilor respective, cu activitatea militarilor în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție, care nu este o instituție

penitenciară.

Or, Inspectoratul de Poliție cade sub incidența Legii nr. 320/2012 cu privire

la activitatea Poliției și statutul polițistului care, la rândul său, nu prevede

acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

pentru colaboratorii care activează în cadrul izolatorului de detenție provizorie.

A specificat că modificările operate în Hotărârea Guvernului nr. 78/1994

au fost efectuate în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1036/1996

cu privire la sistemul penitenciar, abrogată la data de 16 mai 2018 și nicidecum

în temeiul unui alt act normativ, care stabilește astfel de garanții și pentru

colaboratorii MAI sau IGP, or, temeiul legal de emitere a actelor normative este

expres stabilit în art. 44 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.

Finalmente, a conchis că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din

20 martie 2018, aprobat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 78/1994 nu poate să depășească prevederile actului normativ în temeiul căruia

a fost emis, limitându-se strict la cadrul stabilit de actul normativ, în special doar

la lista exhaustivă a înlesnirilor care se iau în considerare la calcularea vechimii

în muncă pentru stabilirea pensiei reglementate expres de Hotărârea Guvernului

nr. 78/1994, respectiv, orice act emis în baza ordinului menționat urmează a fi

considerat nul.

La 14 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Denis Trușin și la adresa electronică a reprezentantului său, avocatul Vladimir

Kovali, copia cererii de recurs depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale,

fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat, care a fost

recepționată de către Denis Trușin la data de 24 octombrie 2022, potrivit avizului

de recepție (f. d. 90).

La 17 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Denis Trușin,

reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus referință la recursul înaintat de

4

Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat declararea

inadmisibilității acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 6 iulie 2022 (f. d. 65).

Este cert și faptul că la 5 august 2022, prin intermediul poștei electronice,

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 74-74 verso).

Decizia motivată din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată

la adresa electronică a Casei Naționale de Asigurări Sociale la 15 septembrie

2022, ceea ce se atestă prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 76).

Se mai constată că la 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, a fost depusă motivarea recursului împotriva deciziei din 6 iulie 2022

a Curții de Apel Chișinău (f. d. 80-81 verso).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

5

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

6

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

7