- Dosarul nr.
- 2ra-1358/23
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 16 septembrie 2026
- Părțile
- Toma Ion Alexei vs AO Asociatia Nevăzătorilor din Moldova, Centrul National de Informare si Reabilitare al AO Asociatia Nevăzătorilor din Moldova, intervenient accesoriu Directia Generală Economie, Comert si Turism
- Pe scurt
- Recursuri declarate pana la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se incadreaza in art. 432 alin. 1-4 din Codul de procedura civila. Recursul exercitat conform Sectiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material si procedural, verificandu-se doar legalitatea deciziei, dar nu si temeinicia ei in fapt.
2ra-1358/23 — Obligarea eliberării actelor și a acordului la privatizare
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Toma împotriva Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia Nevăzătorilor din Moldova” şi Centrului Naţional de Informare şi Reabilitare al Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia Nevăzătorilor din Moldova”, intervenient accesoriu Direcţia Generală Economie, Comerţ şi Turism, cu privire la obligarea eliberării actelor şi a acordului la privatizare, împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curţii de Apel Chişinău (Dosarul nr. 2ra-1358/23 NR. PIGD 2-17188456-01-2ra-29082023) Recursuri declarate până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art. 432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă.
Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Judecătoria Chişinău, sediul Centru, jud. – C. Roşca Curtea de Apel Chişinău, jud. – I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton 16 septembrie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul declarat de Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Preşedinte, Elena Croitor, Ion Munteanu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 15 august 2017, Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, a depus cerere de chemare în judecată împotriva AO „Asociaţia Nevăzătorilor din Moldova” cu privire la obligarea eliberării actelor şi a acordului la privatizare (f. d. 1-4, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că Ion Toma este invalid de gradul I, fiind *** în totalitate. La moment, el locuiește cu soția Alexandra Toma și copilul minor în vârstă de doi ani.
Începând cu luna ianuarie anul 2003, Ion Toma activează în cadrul SRL „Lumintehnica” al Societății Orbilor din Republica Moldova, în calitate asamblator de categoria I al Secției Asamblare.
A relevat că este inclus în rândul prioritar al invalizilor de gradul I și gradul II pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.
Reieșind din considerentul că reclamantul a întrunit dificultăți la capitolul „închirierea unui spațiu locativ ce i-ar fi permis frecventarea mai ușoară a locului de muncă” și reieșind din sursele financiare insuficiente pe care le deținea, Ion Toma a înaintat o acțiune civilă în acest sens împotriva Societății Orbilor din Moldova (AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova”).
Prin încheierea din 04 aprilie 2005 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a dispus ca administrația ÎIP „Lumintehnica” a SOM SRL, unde lucrează reclamantul, începând cu 01 aprilie 2005, să-i achite lui Ion Toma un suport material în sumă de 150 de lei, lunar pentru închirierea unui spațiu locativ până la darea în exploatare a căminului, unde au fost obligaţi să-i ofere ultimului un loc de trai.
Câteva luni mai târziu, prin decizia nr.36/22 din 09 decembrie 2005 Consiliul mun. Chișinău a transmis încăperile din str. ****** „***”, lit. * (parter) în proprietatea Direcției Centrale a Societății Orbilor din Moldova.
Ulterior, în anul 2010, Ion Toma a înaintat în aceeași instanță o cerere de repunere în termenul de prezentare a documentului executoriu, în scopul realizării dispozitivului stipulat în încheierea din 04 aprilie 2005 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, dosar civil nr.2- 801/2005, care prevedea „atribuirea unui loc de trai reclamantului odată cu darea în 1 exploatare a căminului situat”.
Prin hotărârea din 29 iunie 2010 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, dosar civil nr. 2-801/2005, s-a respins cererea de repunere în termenul de prezentare a documentului executoriu înaintată de reclamant.
Prin decizia din 06 octombrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, dosar civil nr. 2r-1697/10, s-a admis cererea de recurs depusă de Ion Toma, fiind casată hotărârea instanței de fond și restabilit termenul de prezentare a documentului executoriu.
Datorită dificultăților apărute pe marginea executării încheierii din 04 aprilie 2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, la 21 aprilie 2011 reclamantul a depus cerere privind explicarea modului de executare a încheierii judecătorești, în special la capitolul „dacă urmează pârâta să-i acorde spațiu locativ odată cu darea în exploatare a căminului”.
Prin încheierea din 11 mai 2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a explicat că pârâta Societatea Orbilor din Moldova este obligată să-i acorde lui Ion Toma un loc de trai cu eliberarea documentelor în acest sens.
Nefiind pe deplin clară soluția instanței de fond, prin decizia din 25 octombrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, dosar nr.2r-1771/11, s-a concretizat în partea dispozitivă „Societatea Orbilor din R. Moldova se obligă să-i acorde lui Ion Toma spațiu locativ în imobilul din str. *********, mun. ******.”
În scopul precizării locuinței/camerei exacte unde urmează a fi instalat reclamantul, la 24 septembrie 2012 executorul judecătoresc Roman Talmaci a adresat Judecătoriei Centru, mun. Chișinău o cerere privind explicarea modului de executare/instalare a creditorului în încăperea locativă în temeiul actelor de dispoziție sus-menționate.
Prin încheierea din 31 octombrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, pronunțată în dosarul civil nr. 2-801/05, a fost admisă cererea executorului judecătoresc și s-a dispus ca instalarea forțată a lui Ion Toma să fie efectuată în camera nr. ***, cu suprafața totală de 24,57 m², situată în imobilul de pe str. *********, mun. ******.
Actul de dispoziție în cauză a fost executat integral, iar la moment reclamantul deține în posesie și folosință camera nr. ***, cu suprafața totală de 24,57 m2 din str. *********, mun. ******.
Ulterior, dat fiind faptul modificărilor legislative cu privire la privatizarea fondului locativ, reclamantul a fost nevoit de a realiza în mod obligatoriu procesul de privatizare a locuinței sus-menționate, sub riscul decăderii din acest drept începând cu 31 mai 2018.
Astfel, la 17 mai 2017 Ion Toma s-a adresat către Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău cu o interpelare, prin care a solicitat să-i fie precizată lista actelor necesare 2 pentru privatizarea spațiului locativ, reieșind din hotărârile judecătorești în acest sens, statutul imobilului în care este amplasată camera nominalizată.
Prin răspunsul nr.07-11/748 din 30 mai 2017 a Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, autoritatea în cauză nu a identificat impedimente la privatizarea camerei sus-menționate, prezentându-i lista actelor necesare privatizării.
La 10 iunie 2017 Ion Toma s-a adresat către AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” solicitând eliberarea actelor necesare privatizării, iar prin răspunsul nr.01-15/99 din 19 iulie 2017 sub diferite pretexte pârâta a refuzat eliberarea documentelor respective.
Reclamantul a susținut că impedimentele pe care le realizează AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” urmează a fi lichidate prin obligarea acesteia să elibereze actele solicitate în prezenta acțiune civilă. Mai mult, blocul locativ în cauză are deja privatizate apartamente începând cu etajul doi.
În drept, Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 47 alin. (1) din Constituţia RM, art. 22 din Legea nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor ci dizabilităţi, art.28 alin. (1), alin. (2) lit. d) din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, art. 28 alin. (1), (3), art. 59 alin. (6) al Legii nr.75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuinţe, art. 85, 66-167 din Codul de procedură civilă.
Prin încheierea protocolară din 02 octombrie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale (actualmente – Direcţia Generală Economie, Comerţ şi Turism).
La 17 aprilie 2019, Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, a depus cerere, prin care şi-a concretizat cerințele din acțiune, solicitând atragerea în proces în calitate de copârât Centrul Național de Informare și Reabilitare AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” (f. d. 167-169, vol. I), admiterea cererii de chemare în judecată, cu obligarea AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” și Centrul Național de Informare și Reabilitare al Asociației Obștești „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” să-i elibereze extrasul din tabelul nominal a locatarilor apartamentului/camerei nr. ***; extrasului din fișa locuinței nr. ***; ordinul de repartiție a locuinței nr. *** (în original), acordul scris al instituțiilor administratoare la privatizarea camerei nr. ***.
Prin încheierea protocolară din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, s-a atras în proces, în calitate de pârât, Centrul Naţional de Informare şi Reabilitare (f. d.171-172, vol. I). 3
POZIŢIA PRIMEI INSTANŢE
26. Prin hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, s-a admis parţial acţiunea. S-a obligat Centrul Naţional de Informare şi Reabilitare al AO „Asociaţia Nevăzătorilor din Moldova” să-i elibereze lui Ion Toma extrasul din tabelul nominal şi extrasul din fişa locuinţei în privinţa camerei nr. ***, situată în mun. ******, str. ******. S-a obligat Centrul Naţional de Informare şi Reabilitare al AO „Asociaţia Nevăzătorilor din Moldova” şi AO „Asociaţia Nevăzătorilor din Moldova” să dea acordul lui Ion Toma pentru privatizarea camerei nr. ***, situată în mun. ******, str. ******. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 15-16, 21- 31, vol. II).
Instanța de fond a reținut că AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” exercită atribuții ce depășesc interesele sale private, prestând servicii pentru persoanele cu dizabilități de vedere, iar căminul din str. *********, mun. ******, se află la balanța acesteia și este întreținut din bugetul de stat. Totodată, a constatat că AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” este unicul fondator al ÎIP „Lumintehnica” SRL, unde Ion Toma activează din anul 2003.
La soluționarea litigiului, instanța de fond a avut în vedere gradul I de dizabilitate al reclamantului, dizabilitatea severă a soției sale, faptul că aceștia locuiesc împreună cu cei doi copii minori în camera nr. *** din căminul menționat, precum și faptul că activitatea desfășurată de reclamant la ÎIP „Lumintehnica” SRL constituie unica sa sursă de venit, circumstanțe confirmate prin certificatele de dizabilitate, certificatele de naștere ale copiilor și înscrisurile prezentate la dosar.
În acest context, instanța a admis în parte pretențiile reclamantului, obligând Centrul Național de Informare și Reabilitare al AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” și AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” să elibereze extrasul din tabelul nominal și extrasul din fișa locuinței pentru camera nr. *** și să-și dea acordul la privatizarea acesteia, reținând că acordarea posibilității de privatizare este de natură să asigure reclamantului securitate locativă și materială.
În același timp, prima instanță a respins pretenția privind eliberarea bonului de repartiție, reținând că reclamantul a fost instalat în camera nr. *** în temeiul încheierii din 04 aprilie 2005 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, executată prin procesul-verbal din 20 februarie 2013, actul judecătoresc substituind actul administrativ de repartiție.
De asemenea, instanța de fond a respins argumentul privind destinația exclusiv temporară a spațiului locativ, făcând trimitere la contractul de vânzare-cumpărare și transmitere-primire în proprietate privată nr. 1644 din 07 noiembrie 2014 și la certificatul din Registrul bunurilor imobile din 12 iunie 2017, din care rezultă că în blocul locativ există și alte spații locative privatizate. 4
În opinia instanței, refuzul privatizării în privința reclamantului l-ar plasa într-o situație dezavantajoasă în raport cu persoanele care au beneficiat de acest drept.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
37. La 29 iunie 2021, AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova”, reprezentată de avocatul Vasile Ceban a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, iar la 24 februarie 2022, prin intermediul poştei electronice şi la 25 februarie 2022, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acţiunea, ca fiind nefondată (f.d. 19-20; 43-46, 47-52, vol. II).
POZIŢIA INSTANŢEI DE APEL
38. Prin decizia din 23 martie 2023 a Curţii de Apel Chişinău, a fost admis apelul declarat de AO „Asociaţia Nevăzătorilor din Moldova”, casată hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 125, 126-142, vol. II). 39. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că camera nr. *** nu este pasibilă de privatizare, fiind amplasată într-un cămin cu destinație specială, destinat cazării temporare a beneficiarilor Centrului Național de Informare și Reabilitare al AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova”, iar nu cazării permanente a salariaților și familiilor acestora.
În acest sens, a făcut trimitere la art. 5 alin. (2) din Legea privatizării fondului de locuințe, potrivit căruia căminele și locuințele de serviciu nu sunt pasibile de privatizare, și la actele care confirmă transmiterea căminului în gestiunea Centrului, precum și refuzul AO nr. 01-15/99 din 19 iulie 2017 de a elibera actele necesare privatizării. 40. Totodată, instanța de apel a reținut că situația socială a reclamantului, caracterul de interes social al activității AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” și existența unor alte spații privatizate în același bloc nu constituie temeiuri pentru schimbarea regimului juridic al camerei sau pentru obligarea proprietarului/administratorului la privatizare, în lipsa unui suport legal.
41. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că pretențiile privind eliberarea actelor necesare privatizării și acordarea consimțământului la privatizarea camerei nr. *** sunt neîntemeiate, a admis apelul, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre prin care a respins acțiunea.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
5 42. La 26 august 2023, prin intermediul oficiului poştal, Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de remitere a cauzei spre rejudecare în ordine de apel, pentru lichidarea erorilor materiale şi procesuale sau, după caz, menţinerea hotărârii instanţei de fond (f.d. 146-152, 156, vol. II).
SOLICITAREA RECURENTULUI
43. În motivarea recursului, recurentul Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot a susținut că instanța de apel a omis aplicarea prevederilor art. 59 alin. (3) din Legea nr. 75/2015 cu privire la locuințe și art. 7 din Legea nr. 1324/1993 privind privatizarea fondului de locuințe, care, în opinia sa, îi garantează dreptul de a privatiza camera nr. *** din căminul situat în mun. ******, str. ******, invocând totodată încălcarea art. 47 din Constituția Republicii Moldova, art. 22 din Legea nr. 60/2012 și art. 8 din Convenție. 44. Subsecvent, a invocat lipsa de imparțialitate a judecătorilor Marina Anton și Vitalie Cotorobai, subliniind existența unui interes personal determinat de critica formulată anterior de acesta și Vitalie Mursa în privința unei cauze similare, precum și încălcarea normelor privind recuzarea și abținerea judecătorului.
45. Totodată, recurentul a invocat contradicții în decizia instanței de apel referitoare la titularul dreptului de proprietate asupra camerei nr. *** și a susținut că instanța ar fi denaturat poziția procesuală a reprezentantului Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale.
46. În consecință, a solicitat casarea deciziei din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și trimiterea cauzei la rejudecare în ordine de apel, iar, după caz, casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe în temeiul art.432 alin. (2) lit. a), c), alin. (3) lit. a), d) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). 47. La 01 februarie 2024, AO „Asociaţia Nevăzătorilor din Moldova”, reprezentată de avocatul Sergiu Morozov a depus referinţă la recursul declarat de Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curţii de Apel Chişinău, ca fiind vădit neîntemeiat şi lipsit de suport juridic şi faptic.
48. La 30 septembrie 2024, AO „Asociaţia Nevăzătorilor din Moldova”, a depus referinţă la recursul declarat de Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curţii de Apel Chişinău, ca fiind vădit neîntemeiat şi lipsit de suport juridic şi faptic. 6
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
49. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. 50. Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie), enunță că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.” 51. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepţia temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
52. Recursul declarat de Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, şi va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia. Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut: 53. Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.” 54. Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „ (1) Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 7 b) cauza a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.” 55. Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
56. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție conchide că Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, s-a conformat dispozițiilor art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, și a depus în termen recursul la 26 august 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 23 martie 2023 și notificată recurentului și reprezentantului acestuia, avocatului Veaceslav Ropot, prin e-mail la 27 iulie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.143, Vol.II).
57. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. 58. Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz, 26 august 2023. 59. Din analiza recursului declarat rezultă că Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot a invocat temei de admisibilitate prevederile art.432 alin. (2) lit. a), c), alin. (3) lit. a), d) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). 8 60. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit. a), c) al Codului de procedură civilă, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
61. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând existența circumstanțelor expuse în art.432 alin. (3) lit. a) și d) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 26 august 2023, nu a stabilit că cauza ar fi fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la examinarea acesteia sau că instanța ar fi soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. 62. În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. 63. Totodată, potrivit jurisprudenței Curţii Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
64. În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. 65. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 66. Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
67. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie apreciază recursul declarat de către Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, ca fiind inadmisibil. 68. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, 9 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Toma, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Elena Croitor Ion Munteanu 10