3ra-249/24 — Anularea refuzului și obligarea rectificării înscrierii din registrul bunurilor imobile

La 29 februarie 2016, Fiocla Neniceas a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru”, solicitând anularea refuzului și obligarea rectificării înscrierii din Registrul bunurilor imobile

În susținerea acțiunii Fiocla Neniceas a indicat că la 06 octombrie 2004 a încheiat contractul nr.***** de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață cu fiica sa Dermenji Valentina, potrivit căruia, în calitate de beneficiar al întreținerii, a transmis în proprietate Valentinei Dermenji 3/5 cote-părți din casa de locuit cu terenul aferent, amplasată în *****, cu nr.cadastral *****, care a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul. În calitate de proprietar fiind înregistrată fiica Dermenji Valentina, dar fără posibilitatea de înstrăinare a bunului imobil până la decesul beneficiarului întreținerii Neniceas Fiocla.

La *****, fiica Dermenji Valentina a decedat, rămânând fără întreținător la vârsta de ***** de ani. Nepoatele sale Dermenji Ilona și Dermenji Inessa nu au acceptat moștenirea lăsată după decesul mamei lor (Dermenji Valentina), astfel că dispozițiile art.846 din Codul civil (în redacția legii până la modificările din 01.03.2019) statuează că, la decesul dobânditorului drepturile și obligațiile lui trec la succesorii lui, nu este aplicabilă.

Drept urmare, în temeiul art.844 din Codul civil (în redacția legii până la modificările din 01.03.2019), reclamanta s-a adresat cu acțiune civilă în judecată împotriva Ilonei Dermenji și Inessei Dermenji, solicitând rezoluțiunea contractului nr.***** din 06 octombrie 2004 de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață.

Prin hotărârea din 31 martie 2015 a Judecătoriei Cahul, acțiunea civilă a Fioclei Neniceas a fost respinsă ca neîntemeiată. În partea motivată al hotărârii respective, instanța de judecată a menționat că „...Ca urmare, contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață încheiat între Neniceas Fiocla și Dermenji Valentina și-a pierdut efectele, iar din informația privind evidența gajului și actele notariale a Ministerului Justiției, urmează că după decesul Valentinei Dermenji pârâtele Dermenji Ilona și Dermenji Inessa nu au 1 acceptat moștenirea... La caz, pârâtele nu au acceptat succesiunea după decesul mamei lor și nu și-au manifestat acordul de a executa obligația contractuală în continuare... La caz, contractul încheiat între Neniceas Fiocal și Dermenji Valentina a fost unul condiționat cu eveniment viitor și doar după executarea obligațiilor, dobânditorul urma să dobândească imobilul în proprietate transmise în baza contractului de înstrăinare a bunului ci condiția întreținerii pe viață după decesul beneficiarului...”. La 24 iulie 2015, hotărârea din 31 martie 2015 a Judecătoriei Cahul a devenit definitivă și irevocabilă.

Astfel, prin hotărâre judecătorească definitivă cert s-a constatat că contractul ***** din 06 octombrie 2004 de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și-a pierdut efectele sale juridice fără a mai fi necesar îndeplinirea altor formalități.

La 08 decembrie 2015, reclamanta s-a adresat Oficiului Teritorial Cadastral Cahul cu cerere prealabilă, solicitând rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile astfel încât 3/5 cote-părți din bunul imobil - casa de locuit cu terenul aferent, amplasată în *****, cu nr.cadastral *****, să fie înregistrate cu drept de proprietate după Neniceas Fiocla.

Prin decizia din 06 ianuarie 2015, Oficiul Cadastral Teritorial Cahul a refuzat rectificarea înregistrării solicitate.

Reclamanta apreciază decizia din 06 ianuarie 2015 a Oficiului Teritorial Cadastral Cahul ca fiind neîntemeiată și ilegală, or, prin hotărârea definitivă din 31 martie 2015 a Judecătoriei Cahul cert s-a constatat că contractul de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață nr.***** din 06 octombrie 2004 a încetat de drept, fără a fi rezolvit pe cale judiciară, iar unica soluție fiind rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor pe numele Fioclei Neniceas.

Potrivit art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă cauza şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Iar, reieșind din prevederile art.16 CPC, hotărârile, încheierile, ordonanțele şi deciziile judecătorești definitive, precum şi dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile şi persoanele fizice şi se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum şi lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod şi în alte legi. 2

Potrivit încheierii de refuz privind îndeplinirea actului notarial eliberat de notarul Chiciuc Oxana, moștenirea lăsată de Dermenji Valentina nu a fost acceptată până în prezent de moștenitori, în contextul în care termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii prevăzut la art.1516 din Codul civil (în redacția legii până la modificările din 01.03.2019), este expirat, iar pentru încheierea unui nou contract de înstrăinare a bunului cu condiția pe viață este necesar ca bunul să fie restituit în proprietatea Fioclei Neniceas.

Din dispozițiile art.499 alin.(2) din Codul civil (în redacția legii până la modificările din 01.03.2019) rezultă că, drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimțământul titularului. Consimțământul nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau încetarea existenței titularului.

La caz, dreptul de proprietate dobândit prin contractul de înstrăinare a bunului cu condiția pe viață este un drept real care s-a stins odată cu decesul Valentinei Dermenji și neacceptare a moștenirii de către succesorii acesteia.

Potrivit art.504 alin.(1) și (2) din Codul civil (în redacția legii până la modificările din 01.03.2019), când vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situației juridice reale, se poate cere rectificarea înscrierii. Prin rectificare se înțelege radierea, corectarea sau menționarea oricărei operațiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru.

Din prevederile art.505 alin.(1) din Codul civil (în redacția legii până la modificările din 01.03.2019) rezultă că, orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: c) nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea, în speță, efectele juridice ale contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață a încetat ca urmare a decesului titularului Valentina Dermenji.

În decizia de refuz, organul cadastral a motivat soluția prin faptul că prin rectificare se pot corecta numai greșelile tehnice din Registrul bunurilor imobile, concluzie cu care reclamanta nu este de acord, considerând refuzul OTC Cahul ca fiind neîntemeiat și ilegal.

În contextul enunțat, Neniceas Fiocla a solicitat admiterea acțiunii, anularea refuzului Oficiului Teritorial Cadastral Cahul din 06 ianuarie 2015; obligarea ÎS „Cadastru”, OCT Cahul să efectueze rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile astfel încât 3/5 cote-părți din bunul imobil compus din: casa individuală de locuit și terenul aferent, amplasat în *****, cu nr. cadastral *****, transmise Valentinei Dermenji (decedată la *****) în baza contractului de înstrăinare a 3 bunului cu condiția întreținerii pe viață din 06.10.2004, să fie înregistrat cu drept de proprietate pe numele Fioclei Neniceas.

La 04 iunie 2018, Neniceas Vasile (fiul reclamantei) a depus cerere de completare a obiectului acțiunii împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii Dermenji Ilona și Dermenji Inessa, solicitând obligarea Agenției Servicii Publice să efectueze rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile astfel încât 3/5 cote-părți din bunul imobil – casa individuală de locuit și terenul aferent, amplasat în *****, cu nr. cadastral *****, transmise Valentinei Dermenji (decedată la *****) în baza contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață din 06.10.2004, să fie înregistrat cu drept de proprietate pe numele lui Vasile Neniceas, precum și încasarea din contul Agenției Servicii Publice în beneficiul său a sumei de 100.000 de lei MD cu titlu de prejudiciu moral pentru refuzul de a rectifica înscrierea în Registrul bunurilor imobile, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii, referitor la repararea prejudiciului moral, Neniceas Vasili a indicat că timp de 2 ani este limitat în exercitarea deplină a dreptului de posesiune, folosință și dispoziție asupra cotei-păți din casa de locuit și terenul aferent ce a aparținut mamei sale Fiocla Neniceas (decedată la *****). În această perioadă este nevoit să participe la procese de judecată de lungă durată, provocându-i o stare de frustrare, revoltă, neliniște și stres. În prezent intenționează să investească în casa de locuit și terenul aferent în litigiu, însă dreptul său este limitat de litigiul dat. Din cauza stresului are insomnie, a devenit nervos, au apărut certuri în familie.

Cu trimitere la prevederile art.1422 și 1423 din Codul civil, Neniceas Vasili a invocat că Agenția Servicii Publice urmează să-l despăgubească pentru prejudiciul moral manifestat prin suferințe psihice cauzate prin refuzul de a rectifica înscrierea din Registrul bunurilor imobile.

Prin hotărârea din 19 mai 2016 a Judecătoriei Cahul s-a admis acțiunea depusă de Fiocla Neniceas. S-a obligat ÎS „Cadastru” și OTC Cahul să rectifice înscrierea din Registrul bunurilor imobile prin reînregistrarea dreptului de proprietate a Fioclei Neniceas asupra 3/5 cote-părți din bunul imobil – casa de locuit și trenul aferent, amplasat în *****, cu nr. cadastral *****, transmise titularei Valentina Dermenji în baza contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață din 06.10.2004. 4

Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul declarat de ÎS „Cadastru”, s-a casat din oficiu hotărârea din 19 mai 2016 a Judecătoriei Cahul, cu remiterea cauzei spre rejudecare conform competenței, în procedură generală, la Judecătoria Cahul, sediul Central, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de judecată urmează să antreneze în proces BC „Mobiasbancă - Groupe Société Générale” SA, cu stabilirea statutului procesual conform art.63-67 CPC.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s- a declinat competența pentru examinarea prezentei cauze către instanța de drept comun a Judecătoriei Cahul.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu, de partea pârâtului, BC „Mobiasbancă - Groupe Société Générale” SA.

Prin încheierea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a înlocuit pârâtul ÎS „Cadastru” și Oficiul Cadastral Teritorial Cahul cu succesorul în drepturi, IP „Agenția Servicii Publice”. S-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii, de partea pârâtului, Serviciul Fiscal de Stat, Dermenji Ilona și Dermenji Inessa.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost acceptată în procedură cerere de chemare în judecată depusă de Vasili Neniceas împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea refuzului, obligarea efectuării rectificărilor din Registru bunurilor imobile și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost înlocuită reclamanta Fiocla Neniceas (decedată la *****) cu succesorul în drepturi, Vasili Neniceas, și înlocuit pârâtul ÎS „Cadastru” și Oficiul Cadastral Teritorial Cahul cu succesorul său în drepturi, IP „Agenția Servicii Publice”.

Prin încheierea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Ilona Dermenji, Inessa Dermenji, Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de Stat și BC „Mobiasbancă - Groupe Société Générale” SA.

Prin hotărârea suplimentară din 30 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a respins cererea depusă de Vasili Neniceas, în calitate de succesor a reclamantei Fiocla Neniceas, cu privire la anularea refuzului Serviciului cadastral teritorial Cahul al ASP din 06.01.2016.

La 09 martie 2022, Vasili Neniceas, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, a declarat apel, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii suplimentare din 30 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie integral admise pretențiile din acțiune.

Prin încheierea din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul cauza a fost strămutată pentru examinare conform competenței în completul de judecată specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al Curții de Apel Cahul.

Prin încheierea din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Cahul au fost atrași în proces, din oficiu, în calitate de terți, Ilona Dermenji, Inessa Dermenji și Serviciul Fiscal de Stat.

Prin încheierea din 04 mai 2023 a Curții de Apel Cahul a fost repus în termen apelul depus de Vasili Neniceas, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, împotriva hotărârii suplimentare din 30 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Instanța de apel a motivat decizia stabilind că la data de 06 octombrie 2004 între Neniceas Fiocla și Dermenji Valentina a fost încheiat contract de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, prin care beneficiarul întreținerii Neniceas Fiocla a transmis dobânditorului Dermenji Valentina în deplină proprietate 3/5 cote-părți din casa de locuit și terenul aferent, situate pe str.*****, nr.cadastral *****, iar ultima s-a obligat să o întrețină pe tot parcursul vieții, cu asigurarea necesarului pentru viață, inclusiv produse alimentare, medicamente, îmbrăcăminte, căldură, precum și să îngrijească de ea.

În temeiul acestui contract, la 06.10.2004, Dermenji Valentina a înregistrat dreptul său de proprietate asupra a 3/5 cote-părți din terenul cu nr.cadastral *****, și asupra construcțiilor imobile cu nr. cadastrale ***** și *****, conform certificatului din Registrul bunurilor imobile.

Potrivit certificatului de deces seria *****, dobânditorul Dermenji Valentina a decedat la *****. În legătură cu decesul dobânditorului, la 12.06.2014 Neniceas Fiocla s-a adresat în judecată cu acțiune civilă împotriva Ilonei Dermenji și Inessei Dermenji (copiii dobânditorului Dermenji Valentina), prin care a solicitat rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață.

Prin hotărârea din 31 martie 2015 a Judecătoriei Cahul (definitivă și irevocabilă din 24.07.2015), a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă înaintată de Neniceas Fiocla împotriva Ilonei Dermenji și Inessei Dermenji cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață. În partea motivată a hotărârii menționate s-a indicat că pârâtele nu au acceptat succesiunea după decesul mamei lor și nu au manifestat acordul de a executa obligația contractuală în continuare, și ca urmare a decesului Valentinei Dermenji, contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață încheiat între Neniceas F. și Dermenji V. și-a pierdut efectele.

Potrivit informației prezentate de Ministrul Justiției, după decesul dobânditorului Valentina Dermenji nu a fost deschisă procedura succesorală.

La 08.12.2015, Neniceas Fiocla s-a adresat Oficiului Cadastral Teritorial Cahul cu cerere, prin care a solicitat rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, astfel încât 3/5 cote-părți din bunul imobil cu nr. cadastral *****, transmis Valentinei Dermenji, în temeiul contractului de înstrăinarea bunului cu condiția întreținerii pe viață, să fie înregistrat cu drept de proprietate pe numele său, Neniceas Fiocla. Iar, la 06.01.2016, OCT Cahul a informat solicitanta Fiocla 7 Neniceas privind lipsa temeiurilor pentru emiterea de către registrator a unei decizii privitor la corectarea greșelilor.

Instanța de apel a menționat că potrivit dispozițiilor art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998, se corectează greșelile tehnice, precum și greșelile care nu au caracter tehnic, care se corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile. Iar, reieșind din articolul 29 alin.(21) din Legea nr.1543/1998, hotărârea judiciară privind înscrierea sau radierea dreptului tabular ori privind efectuarea rectificării în registrul bunurilor imobile se depune în copie a cărei autenticitate este confirmată de instanță, cu mențiunea „irevocabilă”. La caz, Neniceas Fiocla a prezentat organului cadastral copia hotărârii din 31.03.2015 a Judecătoriei Cahul, prin care în partea dispozitivă s-a indicat respingerea acțiunii civile a Fioclei Neniceas înaintată împotriva Ilonei Dermenji și Inessei Dermenji cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață.

Nefiind de acord cu decizia de refuz al Oficiului Cadastral Teritorial Cahul, la 12.01.2016, Neniceas Fiocla s-a adresat cu cerere prealabilă ÎS „Cadastru”, prin care a solicitat anularea refuzului Oficiului Cadastral Teritorial Cahul și rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile prin înregistrarea după Neniceas Fiocla a dreptului de proprietate asupra 3/5 cote-părți din imobilul amplasat în *****. La 11.02.2016, ÎS „Cadastru” a respins cererea prealabilă depusă de Neniceas Fiocla, menționând că dreptul de proprietate asupra construcției și sectorului de teren nr.***** a fost înregistrat după Dermenji Valentina în mărime de 3/5 cote-părți, conform contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață din 06.10.2004, nu a fost anulat de către instituțiile abilitate, legalitatea acestuia fiind confirmată și prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Cahul din 31.03.2015, prin care s-a respins acțiunea civilă a Fioclei Neniceas cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, iar declarația solicitantei precum că contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață încheiat între Neniceas Fiocla și Dermenji Valentina (decedată la *****), și-a pierdut efectele, nu poate fi susținută juridic, or, potrivit art.846 din Codul civil, la decesul dobânditorului, drepturile și obligațiile trec la succesorii lui. Invocarea prevederilor art.504, 505 CC întru rectificarea înscrierii în registrul bunurilor imobile prin radierea dreptului de proprietate a dobânditorului Dermenji Valentina și înregistrarea acesteia după Neniceas Fiocla, este neîntemeiată, iar normele date nu sunt aplicabile speței.

Instanța de apel a notat că la 13.02.2016, Neniceas Fiocla a expediat în adresa Ilonei Dermenji și Inessei Dermenji declarația cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață încheiat la 06.10.2004, care a fost recepționată de destinatari (f.d.45, 60, 60 verso). 8

Instanța de apel a notat că accesul la justiție al reclamantului Neniceas Vasile (succesor în drepturi a reclamantei Neniceas Fiocla, decedată la *****) a fost asigurat, dat fiind că reclamanta Neniceas Fiocla a respectat calea de soluționare prealabilă prejudiciară a litigiului după cum prevede art.14 din Legea contenciosului administrativ (în vigoare până la 01.04.2019), prin depunerea la 12.01.2016 a cererii prealabile, la care a primit răspunsul Întreprinderii de Stat ”Cadastru”.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat aprecierea instanței de fond precum că prin refuzul intervenienților accesorii Dermenji Inessa și Dermenji Aliona de a o întreține pe Neniceas Fiocla, prin continuarea executării obligațiilor asumate de Dermenji Valentina, au survenit consecințele legale prevăzute de art.846 din Codul civil, precum și că Serviciul cadastral Teritorial Cahul a respins neîntemeiat cererea reclamantei fără a verifica dacă succesorii au acceptat sau nu executarea contractului și dacă efectele actului contract au încetat, or, nu ține de competența organului cadastral obligația de a verifica dacă succesorii au acceptat sau nu executarea contractului și dacă efectele actului contract au încetat, de altfel, prima instanță urma să verifice dacă reclamanta Neniceas Fiocla a prezentat organului cadastral actele necesare și suficiente prevăzute de lege pentru operarea modificărilor solicitate în Registrul bunurilor imobile.

Instanța de apel a subliniat că în speță Neniceas Vasili (succesor în drepturi a reclamantei Neniceas Fiocla) consideră că ar fi lezat în realizarea dreptului său de proprietate (în privința 3/5 cote-părți din bunul imobil – terenul aferent cu nr.cadastral ***** și două construcții de pe acest teren) prin refuzul registratorului OTC Cahul de a rectifica înscrierea din Registrul bunurilor imobile, cu obligarea organului cadastral de a efectua rectificarea solicitată în Registrul bunurilor imobile, prin reînregistrarea dreptului de proprietate asupra 3/5 cote-părți din imobil în litigiu după Neniceas Fiocla (decedată la *****), iar Agenția Servicii Publice, la rândul său, insistă că decizia registratorului de refuz în rectificarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile este întemeiată, întrucât solicitanta a prezentat un act de dispoziție judecătoresc prin care a fost respinsă acțiunea civilă înaintată de Fiocla Neniceas cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, care la caz nu poate servi drept temei legal pentru operarea rectificărilor solicitate din Registrul bunurilor imobile.

Instanța de apel a concluzionat că decizia de refuz a Serviciului Cadastral Teritorial Cahul din 06.01.2016 a cererii Fioclei Neniceas privind rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, este legală și întemeiată, or, la momentul adresării la organul cadastral ultima a prezentat hotărârea judecătorească din 31.03.2015, în dispozitivul căreia se indică despre respingerea acțiunii civile înaintată de Fiocla Neniceas împotriva Ilonei Dermenji și Inessei Dermenji cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii 9 pe viață, care nu a fost contestată de către Neniceas Fiocla, devenită definitivă și irevocabilă la data de 24.07.2015.

Instanța de apel nu a reținut concluziile instanței de judecată reflectate în partea motivată a hotărârii din 31.03.2015, precum că „… ca urmare, contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață încheiat între Neniceas Fiocla şi Dermenji Valentina şi‑a pierdut efectele, iar din informația privind evidența gajului şi actelor notariale al Ministerului Justiției, urmează că după decesul Valentinei Dermenji pârâtele Dermenji Ilona și Dermenji Inessa nu au acceptat moștenirea. Pârâtele nu au acceptat succesiunea după decesul mamei lor şi nu şi‑au manifestat acordul de a executa obligația contractuală în continuare”, or, acestea nu pot servi drept temei juridic pentru rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra imobilului litigios, în contextul în care, din sensul dispozitivului hotărârii respective cert rezultă că contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață nu a fost încetat de drept (anulat sau reziliat) și produce în continuare efecte juridice față de succesorii defunctei Dermenji Valentina, după cum stabilesc prevederile art.846 din Cod civil, potrivit cărora la decesul dobânditorului, drepturile şi obligațiile lui trec la succesorii lui.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat și argumentul apelantului Neniceas Vasili precum că ar fi existat circumstanțe degrevate de probațiune, în situația în care, în cuprinsul hotărârii din 31.03.2015 a Judecătoriei Cahul, în special în partea motivată, sunt expuse raționamente care nu sunt în legătură de cauză cu însăși soluția pronunțată în dispozitivul acestei hotărâri judecătorești, prin urmare, nu sunt aplicabile prevederile art.123 din Cod de procedură civilă.

Instanța de apel a remarcat că la 13.02.2016, Neniceas Fiocla a expediat în adresa Ilonei Dermenji și Inessei Dermenji declarația de rezoluțiune a contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață din 06.10.2004, fapt ce atestă că contractul respectiv, nu și-a pierdut efectele juridice.

Instanța de apel a considerat întemeiate alegațiile Agenției Servicii Publice potrivit cărora Serviciului Cadastral Teritorial Cahul nu avea temei pentru rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, întrucât pentru efectuarea modificărilor în Registru este necesar ca partea interesată să prezinte o hotărâre judecătorească irevocabilă care ar confirma încetarea contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață, prin care să se ateste refuzul succesorilor sau a statului (potențial succesor vacant) de a executa în continuare clauzele contractuale, pe când, la caz, Neniceas Fiocla nu a prezentat niciun act constatator de drept sau consimțământul scris al titularilor de drept Ilona Dermenji și Inessa Dermenji, sau refuzul acestora privind executarea obligațiilor asumate de defuncta Dermenji Valentina. 10

Subsidiar, instanța de apel a remarcat că în sensul prevederilor art.504-505 din Codul civil, pretenția reclamantului privind rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile prin radierea înscrierii dreptului de proprietate pe numele Dermenji Valentina și înregistrarea dreptului de proprietate pe numele Neniceas Fiocla asupra 3/5 cote-părți din bunul imobil teren cu nr.cadastral ***** și construcțiilor nr.***** și *****, este îndreptată împotriva pârâtului necorespunzător, Agenția Servicii Publice, în contextul în care, Dermenji Ilona și Dermenji Inessa sunt potențialii moștenitori ai defunctei Dermenji Valentina, pe numele căreia este făcută înscrierea în Registrul bunurilor imobile.

Mai mult ca atât, potrivit informației oferite de Ministerul Justiției se atestă că Dermenji Ilona și Inessa nu au depus la notar declarație de acceptare a moștenirii, cu toate acestea nu este exclus faptul acceptării succesiunii prin intrarea de fapt în posesia masei succesorale (art.1516 din Cod civil în redacția de până la 01.03.2019), or, în speță, nu există hotărâre judecătorească prin care s-ar fi constatat faptul neacceptării succesiunii de către Dermenji Ilona și Inessa.

Având în vedere că lipsește refuzul expres al succesorilor dobânditorului de a executa obligațiile de întreținere a beneficiarului Neniceas Fiocla, fiicele defunctei Dermenji Valentina sunt potențiali beneficiari ai înscrierii dreptului de proprietate asupra bunului mobil în Registrul bunurilor imobile. Prin urmare, acțiunea în rectificare urma a fi depusă împotriva beneficiarului înscrierii (Dermenji Ilona, Dermenji Inessa, iar după caz Statul Republica Moldova în cazul succesiunii vacante).

Instanța de apel a concluzionat că, la caz, Serviciul Cadastral Teritorial Cahul nu este parte a relațiilor de drept între reclamant și beneficiarul înscrierii a cărei radiere din Registrul bunurilor imobile se pretinde (moștenitorii defunctei Dermenji Valentina), iar dispozițiile art.504, 505 din Codul civil, la care face trimitere reclamantul, nu sunt aplicabile speței, or, contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață nu a încetat de drept în urma decesului titularului Dermenji Valentina, drepturile și obligațiile trecând la succesorii săi.

Instanța de apel a dedus că reieșind din prevederile art.38 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998 (în vigoare la data emiterii deciziei de refuz al OTC Cahul) în coroborare cu art.505 alin.(2) din Codul civil (în redacția până la 01.03.2019), rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunului imobil 3/5 din terenul cu nr.cadastral ***** cu construcțiile nr.***** și *****, este posibilă prin emiterea unui act administrativ de către Agenția Servicii Publice doar în cazul consimțimântului moștenitorilor defunctei Dermenji Valentina sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile, fie de încetare a acțiunii contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață, fie de dispunere a rectificării, pe când 11 până în prezent reclamantul nu a prezentat asemenea acte autorității competente din cadrul Agenției Servicii Publice, ceea ce denotă netemeinicia acțiunii.

La fel, instanța de apel a dat apreciere vădit nerezonabilă a probelor acumulate la dosar, cu interpretarea eronată a normelor legale în vigoare.

În drept, Vasili Neniceas, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, și-a întemeiat recursul pe prevederile art.2451 alin.(1) lit.a), b) și d) din Codul administrativ, potrivit cărora recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curţii Supreme de Justiţie; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Articolul 245 din Codul administrativ: 12 „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Articolul 2451 din Codul administrativ: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curţii Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curţii Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) şi d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță şi instanţa de apel este obligatorie pentru instanţa de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiţie examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanţa de judecată contrar prezentului cod.”

Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.h) din Codul administrativ: „(1) Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părților. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

La 15 ianuarie 2024, Curtea de Apel Cahul a expediat copia deciziei motivate din 08.11.2023, la adresa de domiciliu a lui Vasili Neniceas și la adresa 13 juridică a reprezentantului recurentului, avocatul Todorov Maxim, însă la dosar nu se atestă date când ultimii au recepționat-o (f.d.102, vol.III).

Prin urmare, recursul declarat de Vasili Neniceas, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, la 04 martie 2024, a fost depus în interiorul termenului prevăzut la art.245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recurentul Vasili Neniceas în susținerea recursului a făcut trimitere la prevederile art.2451 alin.(1) lit.a), b) și d) din Codul administrativ, potrivit cărora recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curţii Supreme de Justiţie; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În cererea de recurs Vasili Neniceas, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, nu a precizat cum interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curţii Supreme de Justiţie și nu a explicat care sunt acele 14 premise ce ar duce la necesitatea schimbării sau consolidării jurisprudenței uniforme a Curţii Supreme de Justiţie.

Pe lângă acestea, analizând practica judiciară a Curții Supreme de Justiție, Completul de judecată nu a stabilit că decizia contestată ar fi contrară jurisprudenței Curții.

Mai mult ca atât, ține strict de discreția Curții Supreme de Justiție de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recurs. Prin urmare, și în acest aspect acesta este vădit neîntemeiat.

Completul de judecată ține să sublinieze că temeiurile stabilite la art.2451 alin.(1) lit.a), b) din Codul administrativ nu pot fi invocate simultan, deoarece ele se exclud reciproc. Or, nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la admiterea recursului, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția din hotărârea contestată, îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

Referitor la temeiul invocat de recurent de la art.245¹ alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art.245¹ alin.(1) lit.d) din Codul 15 administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Vasili Neniceas, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, conține obiecții de fapt şi de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Cahul, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.2451 din Codul administrativ, și prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia. Deci, recursul depus de către Vasili Neniceas, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, nu susține filtrul admisibilității.

Pe latura procesuală a recursului, Completul de judecată mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art.2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 din Convenție.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă doar expunerea circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța de apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curţii de Apel Cahul şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Cahul, nu 16 echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile 16CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CțEDO (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art.230 şi art.246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Vasili Neniceas, reprezentat de avocatul Todorov Maxim. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Elena Croitor 17