3r-151/26 — Contestarea actului administrativ individual

La 2 septembrie 2025, Ala Andrușca s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ individual.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 30 ianuarie 2026, s-a respins acțiunea depusă de Andrușca Ala împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea ordinului nr. 518 din 10.06.2025 „Cu privire la anularea probei practice a examenului pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule din categoriile ,,AM, B și B1””, susținut de Andrușca Ala.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 5 februarie 2026, Andrușca Ala prin intermediul reprezentantului său, avocatul Pruneanu Vasile a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii, în sensul declarat.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 23 aprilie 2026 s-a stabilit apelantei Andrușca Ala, un termen de 5 (cinci) zile de la data notificării prezentei încheieri, pentru prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) lei, în original.

La 4 mai 2026, Andrușca Ala prin intermediul reprezentantului său, avocatul Pruneanu Vasile a prezentat motivarea cererii de apel și dovada de achitare a taxei de timbru.

Prin încheierea din 5 mai 2026 a Curții de Apel Centru, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Andrușca Ala prin intermediul reprezentantului său, avocatul Pruneanu Vasile împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul 1 Rîșcani) din 30 ianuarie 2026, din motiv că apelanta a depus motivarea apelului după expirarea termenului legal.

La 28 mai 2026, avocatul Vasile Pruneanu, în interesele Alei Andrușca, a depus recurs împotriva încheierii din 5 mai 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru soluționarea admisibilității apelului și examinarea lui (f. d. 138-149).

În motivarea recursului, recurenta a invocat că, încheierea Curții de Apel Centru din 5 mai 2026 este nelegală și prematură, întrucât declararea inadmisibilității apelului s-a întemeiat pe premisa că hotărârea motivată a primei instanțe i-ar fi fost notificată legal la 12 martie 2026, prin intermediul poștei electronice. A susținut că reprezentantul său nu a identificat recepționarea hotărârii motivate la adresa electronică pruneanu.vasile1@gmail.com, iar recurenta nu a recepționat motivarea prin poștă convențională.

Recurenta a arătat că problema juridică nu privește caracterul imperativ al termenului de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului, ci stabilirea momentului de la care acest termen putea începe să curgă. În opinia sa, înainte de aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, instanța de apel trebuia să stabilească existența unei notificări legale, complete și verificabile a hotărârii motivate. Or, Curtea de Apel Centru s-ar fi limitat la constatarea existenței unui extras din poșta electronică la f.d. 96, fără a analiza conținutul acestuia și elementele necesare pentru a confirma notificarea legală a hotărârii.

În acest sens, recurenta a susținut că instanța de apel nu a verificat dacă mesajul electronic conținea hotărârea motivată integrală, dacă aceasta era atașată și accesibilă destinatarului, dacă documentul transmis îndeplinea forma prevăzută de lege, dacă era semnat electronic și dacă exista o confirmare obiectivă a recepționării. A invocat că simpla expediere a unui mesaj electronic nu poate fi echivalată automat cu notificarea legală a unei hotărâri judecătorești, în special atunci când de la această notificare depinde curgerea unui termen a cărui nerespectare atrage inadmisibilitatea căii de atac.

În speță, recurenta a indicat că reprezentantul său a luat cunoștință efectiv de hotărârea motivată la 27 aprilie 2026, la Curtea de Apel Centru, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei. Această recipisă nu a fost invocată pentru a substitui o notificare legală valabil efectuată anterior, ci ca 2 element relevant privind momentul accesului efectiv la hotărârea motivată, în condițiile în care hotărârea nu a fost identificată ca recepționată pe adresa electronică pruneanu.vasile1@gmail.com și nici nu a fost comunicată recurentei prin poștă convențională.

În consecință, recurenta a considerat nelegală calcularea termenului de 30 de zile începând cu 13 martie 2026 și, respectiv, constatarea expirării acestuia la 13 aprilie 2026. A susținut că, în lipsa stabilirii legale și certe a momentului notificării hotărârii motivate, concluzia privind tardivitatea motivării apelului depuse la 4 mai 2026 este lipsită de fundament, iar sancțiunea inadmisibilității nu putea fi aplicată în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ. Prin urmare, a solicitat casarea încheierii din 5 mai 2026, întrucât termenul de motivare a apelului ar fi fost calculat de la o dată stabilită nelegal și insuficient verificată, iar apelul ar fi fost declarat inadmisibil prematur, fără elucidarea completă a circumstanțelor relevante.

Art. 63 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 383-390 din Codul civil.”

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Art. 97 alin.(1) şi alin. (3) lit. d) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.” 3

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poşta electronică se efectuează dacă adresa poştală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poştală.”

Art.191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum şi numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 237 alin. (1) din Codul administrativ: „Prevederile art.65 alin.(1)–(3) şi (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel şi în termenul de prezentare a motivării apelului.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 241 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi. Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.” 4

Art. 243 alin. (1) lit. b) și (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanţa competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătoreşti fără şedinţă de judecată. Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanţii la proces.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că avocatul Vasile Pruneanu, în interesele Alei Andrușca declarând recursul la 28 mai 2026 (f.d. 138), s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legislator la art. 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele considerente.

Astfel, instanța de recurs efectuând controlul judiciar al încheierii din 5 mai 2026 a Curții de Apel Centru constată că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Vasile Pruneanu, împotriva hotărârii din 30 ianuarie 2026 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel.

La acest aspect instanța de recurs menționează că din conținutul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232 alin. (2) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate.

Din lucrările dosarului rezultă că hotărârea motivată din 30 ianuarie 2026 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost expediată avocatului Vasile 5 Pruneanu la 12 martie 2026, prin intermediul poștei electronice, la adresa: pruneanu.vasile1@gmail.com, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f.d. 96).

În acest context, se reține că termenul pentru prezentarea motivării apelului, de 30 zile de la data notificării hotărârii motivate, a început să curgă la data de 13 martie 2026, respectiv în ziua următoare notificării hotărârii motivate avocatului Vasile Pruneanu, și urma să expire la data de 13 aprilie 2026. Din materialele cauzei rezultă că, în interiorul termenului legal, avocatul Vasile Pruneanu, în interesele Alei Andrușca, nu a prezentat motivarea apelului.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legislatorul a prevăzut depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.

Astfel, Completul menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele descrise, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 30 ianuarie 2026 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani, nu a fost prezentată instanței de apel așa cum prevede norma legală indicată la pct. 21.

Ținând cont de circumstanțele faptice reținute și de prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că avocatul Vasile Pruneanu, în interesele Alei Andrușca, nu a prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

În această ordine de idei, instanța de recurs atrage atenția asupra prevederilor art. 47 alin. (3) Cod administrativ care specifică că, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

În același timp, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul invocat de recurent, potrivit căruia încheierea Curții de Apel Centru din 5 mai 2026 este nelegală și prematură, întrucât declararea inadmisibilității apelului s-a întemeiat pe premisa că hotărârea motivată a primei instanțe i-ar fi fost notificată legal la 12 martie 2026, prin 6 intermediul poștei electronice. Avocatul Vasile Pruneanu a susținut că nu a identificat recepționarea hotărârii motivate la adresa electronică pruneanu.vasile1@gmail.com, iar recurenta nu a recepționat motivarea prin poștă convențională.

În acest context, Completul de judecată atestă din lucrările dosarului că, la 12 martie 2026, prin intermediul poștei electronice, la adresa avocatului Vasile Pruneanu, care a depus apel nemotivat, a fost expediată copia hotărârii motivate.

Astfel, susținerea recurentului precum că simpla expediere a mesajului electronic nu poate fi echivalată cu notificarea legală nu poate fi reținută în circumstanțele prezentei cauze. Potrivit art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, comunicarea prin mijloace electronice constituie o modalitate legală de notificare, iar art. 1101 alin. (1) din același cod reglementează expres notificarea prin poșta electronică. Prin urmare, faptul că notificarea hotărârii s-a realizat prin intermediul poștei electronice nu constituie un impediment pentru producerea efectelor juridice ale acesteia.

Totodată, Completul de judecată constată că recurentul nu contestă că adresa electronică la care a fost expediată hotărârea pruneanu.vasile1@gmail.com – aparținea avocatului care reprezintă interesele Alei Andrușca, ci invocă doar faptul că acesta nu ar fi identificat recepționarea mesajului. O asemenea susținere, necoroborată cu alte probe care să demonstreze imposibilitatea recepționării sau accesării documentului transmis, nu este suficientă pentru a înlătura efectele notificării confirmate prin înscrisurile existente la dosar.

Totodată, caracterul neîntemeiat al susținerilor recurentului referitoare la lipsa notificării hotărârii motivate la adresa electronică a reprezentantului său este confirmat și de comportamentul procesual al avocatului Vasile Pruneanu pe parcursul examinării cauzei. Astfel, din materialele dosarului rezultă că adresa electronică pruneanu.vasile1@gmail.com este indicată expres în mandatul avocatului anexat la dosar (f.d. 44), fiind prezentată de acesta drept adresă de corespondență. De asemenea, aceeași adresă electronică este menționată în antetul și datele de contact ale avocatului din cererea de apel nemotivată depusă împotriva hotărârii primei instanțe. Mai mult, cererea de apel din 5 februarie 2026 a fost expediată instanței de pe aceeași adresă electronică (f.d. 69), iar la 23 februarie 2026 avocatul Vasile Pruneanu a depus, utilizând aceeași adresă electronică, cererea privind întocmirea și remiterea hotărârii motivate. 7

În aceste circumstanțe, instanța de recurs reține că adresa electronică utilizată de instanță pentru notificarea hotărârii motivate reprezintă chiar adresa indicată și folosită în mod constant de către reprezentantul recurentei în raporturile sale procesuale cu instanţa de judecată. Prin urmare, argumentele referitoare la pretinsa lipsă a recepționării notificării electronice nu sunt susținute de probe și nu pot răsturna prezumția legalității notificării efectuate la adresa electronică comunicată și utilizată în mod repetat de avocat pe parcursul procesului.

De asemenea, împrejurarea că avocatul a luat cunoștință efectiv de hotărârea motivată la 27 aprilie 2026 nu poate determina recalcularea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. Recipisa privind luarea de cunoștință de actul judecătoresc la această dată poate confirma momentul accesului efectiv la hotărâre, însă nu înlătură faptul că notificarea acesteia fusese realizată anterior, la 12 martie 2026.

Or, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, termenul pentru prezentarea motivării apelului se calculează de la data notificării hotărârii motivate, iar nu de la data la care reprezentantul afirmă că a luat cunoștință efectiv de conținutul acesteia. În prezenta cauză, termenul a început să curgă la 13 martie 2026 și a expirat la 13 aprilie 2026, în timp ce motivarea apelului a fost prezentată abia la 4 mai 2026, adică după expirarea termenului legal.

Prin urmare, simpla invocare a faptului că recurentul nu a identificat mesajul electronic sau că a luat cunoștință efectiv de hotărâre la 27 aprilie 2026 nu este de natură să înlăture consecințele juridice ale notificării efectuate conform modalității prevăzute de lege.

În aceste condiții, Curtea de Apel Centru în mod întemeiat a aplicat sancțiunea inadmisibilității prevăzută de art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Or, la data depunerii motivării apelului – 4 mai 2026 – termenul legal de 30 de zile era deja expirat, iar recurenta nu a solicitat repunerea în termen și nici nu a demonstrat existența unor circumstanțe care ar justifica aplicarea prevederilor art. 237 alin. (1) coroborat cu art. 65 din Codul administrativ.

În această ordine de idei, instanța de recurs subliniază că respectarea termenelor procedurale presupune o conduită activă și diligentă din partea participantului la proces și, în cazul reprezentării prin avocat, din partea reprezentantului împuternicit. Din sensul art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, drepturile procesuale urmează a fi exercitate, iar obligațiile procesuale îndeplinite 8 cu bună-credință. Prin urmare, avocatul, în calitate de profesionist era ținut să cunoască și să respecte termenul legal pentru prezentarea motivării apelului.

Prin urmare, nerespectarea termenului de prezentare a motivării apelului atrage automat sancțiunea inadmisibilității apelului. Astfel, sancțiunea aplicată de Curtea de Apel Centru, și anume declararea apelului ca inadmisibil, reprezintă o consecință directă a neprezentării în termen a motivării apelului.

În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn c. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Exercitarea unui drept procedural de către titularul său are loc în cadrul și în condițiile stabilite de lege, cu respectarea exigențelor procedurale instituite de legiuitor, inclusiv a termenelor în care acesta poate fi exercitat. Expirarea termenului procedural atrage, de regulă, decăderea din dreptul de a efectua actul procedural, cu excepția situațiilor în care legea prevede posibilitatea repunerii în termen sau o altă modalitate de remediere a nerespectării acestuia.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția emisă de instanța de apel este legală și întemeiată, fiind în concordanță cu circumstanțele de fapt ale cauzei și cu normele de drept procedural aplicabile.

Ținând cont de cele expuse şi în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de avocatul Vasile Pruneanu, în interesele Alei Andrușca, împotriva încheierii din 5 mai 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 9