3ra-184/23 — contestarea actului administrativ

3ra-184/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-184/2023

2-21037433-01-3ra-09022023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Litviniuc, reprezentat de

avocatul Roman Doroftei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru Litviniuc împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, restituirea permisului de conducere și obligarea

perfectării permisului de conducere,

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de Întreprinderea Publică „Agenția Servicii Publice”,

casată hotărârea din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost

emisă o nouă decizie prin care acțiunea depusă de Alexandu Litviniuc a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 12 martie 2021, Alexandru Litviniuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea refuzului și obligarea

perfectării permisului de conducere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a depus o cerere către Agenția

Servicii Publice privind restituirea sau reperfectarea permisului de conducere, care a

fost ridicat în baza sentinței Judecătoriei Ungheni din 27 octombrie 2017.

La data de 16 ianuarie 2021 a recepționat prin intermediul poștei terestre, refuzul

nr.01/L-909/20 al Agenției Servicii Publice, referitor la respingerea petiției înaintate,

privind restituirea permisului de conducere către Alexandru Litviniuc.

Asupra acestui răspuns a fost formulată cerere prealabilă către Agenția Servicii

Publice, pe motiv că refuzul nominalizat îl consideră ilegal și care contravine nomelor

de drept material.

1

Prin refuzul nr.01/L-82/21 din 24 februarie 2021 a fost respinsă cererea prealabilă

și menținută poziția anterior expusă.

Odată ce prin decizia Agenției Servicii Publice nr.01/L-82/20 din 24 februarie

2021, a fost refuzat în admiterea cererii prealabile, Alexandru Litviniuc s-a adresat în

judecată.

Invocând prevederile art.art.53 alin.(1), 54 alin.(1) din Constituția RM, art.art.38,

39, 206, 10, 17, 20, 27, 28, 60, 93, 189 alin.(1) din Codul administrativ, a menționat

reclamantul că argumentele Agenției Servicii Publice sunt neîntemeiate or, din

materialele prezentate spre examinare rezultă că prin sentința Judecătoriei Ungheni nr.1-

199/2017 din 27 octombrie 2017, lui Alexandru Litviniuc i-a fost aplicată pedeapsa

complementară cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 3 ani. Potrivit răspunsului de la Biroul de Probațiune Ungheni, sentința a fost

executată integral la data de 13 noiembrie 2020.

În pofida expirării termenului de privare de dreptul de a conduce mijloace de

transport, Secția înmatriculare a Transportului și Calificare Conducătorilor Auto

Ungheni a Agenției Servicii Publice, a refuzat ilegal să restituie permisul către

proprietarul Alexandru Litviniuc.

A considerat că prin acțiunile respective, se încalcă dreptul la circulație a

petentului, care nu poate dispune de un drept fundamental și constituțional.

În corespundere cu prevederile art.32 alin.(1) din Legea privind siguranța traficului

rutier, „Dreptul participanților la trafic rutier de a circula în siguranță pe drumurile

publice este garantat de stat și se asigură prin executarea prezentei legi, actelor

legislative și normative din domeniu și tratatelor internaționale la care Republica

Moldova este parte.”

Constituția Republicii Moldova la art.27 stipulează că, „dreptul la libera circulație

în țară este garantat”.

Astfel, a considerat inacceptabile argumentele Agenției că, potrivit pct.401 din

Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1452/2007, Alexandru Litviniuc

urmează să susțină proba teoretică a examenului la această categorie. Norma respectivă

a fost introdusă în anul 2018, pe când sentința a fost emisă în anul 2017. Totodată

conform prevederilor art.10 alin.(1) Cod penal, „Legea penală, care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi,

inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale. Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația

persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.

La fel, legislația civilă interzice aplicarea legii retroactiv, or, art.7 alin.(1) din

Codul civil stipulează: ,,Legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu

suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici

condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu

modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în

curs de realizare”.

2

Prin urmare, în virtutea prevederilor legale vizate și a argumentelor abordate, se

denotă incontestabil aspectul și concluzia că refuzul de a elibera permisul de conducere

nu are suport legal. În plus, a considerat reclamantul că relevante sunt și prevederile

art.30 din Codul administrativ care enunță: ,,Autoritățile publice nu pot întreprinde

măsuri cu efect retroactiv, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Autoritățile publice

nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile

dobîndite, decît în situații în care, în condițiile stabilite de lege, acest lucru este absolut

necesar pentru interesul public”.

Aceste elemente sunt suficiente pentru a concluziona că refuzul nr.01/L-909/20 a

Agenției Servicii Publice, de a restitui permisul de conducere către Alexandru Litviniuc,

a încălcat principiul securității raporturilor juridice, aducând atingere dreptului

reclamantului la un proces echitabil. În condițiile enunțate, se observă că Agenția

Servicii Publice nu a clarificat prompt, multilateral, exhaustiv și obiectiv circumstanțele

expuse de reclamant și în mod nelegitim a refuzat eliberarea și reperfectarea permisului

de conducere. În lumina elementelor de fapt prezentate, este evident că acțiunile

Agenției Servicii Publice sunt ilegale și nu conțin o argumentare clară, cea ce impune

admiterea integrală a acțiunii.

A solicitat reclamantul recunoașterea ilegalității refuzului Agenției Servicii Publice

nr.01/L-909/20 din 14 ianuarie 2021 și nr.01/L-82/21 din 24 februarie 2021, prin care a

fost respinsă cererea prealabilă referitor la restituirea permisului de conducere către

Alexandru Litviniuc; obligarea Secției Înmatriculare a Transportului și Calificare

Conducătorilor Auto a Agenției Servicii Publice de a perfecta lui Alexandru Litviniuc

permisul de conducere.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 22 noiembrie 2021, a fost

admisă acțiunea înaintată de Litviniuc Alexandru. Astfel, a fost anulat actul

administrativ individual defavorabil – refuzul Agenției Servicii Publice nr.01/L-909/20

din 14 ianuarie 2021 și decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul nr.01/L-82/21

din 24 februarie 2021 și a fost obligată Agenția Servicii Publice să reperfecteze lui

Alexandru Litviniuc permisul de conducere (f.d. 68).

Din materialele cauzei rezultă că, la 22 noiembrie 2021 a fost pronunțat

dispozitivul hotărârii primei instanțe, iar la 09 decembrie 2021 Agenția Servicii Publice

a depus cerere de recurs nemotivată (f.d. 68, 70, 71).

La 28 februarie 2022 i-a fost notificată Agenției Servicii Publice hotărârea

motivată a primei instanțe, iar la 25 martie 2022 Agenția Servicii Publice a depus

motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii(f.d.88, 93-97).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen, atât apelul

nemotivat, cât și apelul motivat al Agenției Servicii Publice împotriva hotărârii din 22

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Agenția Servicii Publice, a fost casată hotărârea din 22 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care acțiunea

depusă de Alexandru Litviniuc a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 139, 140-146).

3

În susținerea soluției sale instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 2 alin. (1),

3, 22 alin. (1), 189 alin. (1) și (2), 93 alin. (1), 17 din Codul administrativ, și a stabilit

că, obiectul controlului judecătoresc în prezenta speță, constituie refuzul Agenției

Servicii Publice nr.01/L-909/20 din 14.01.2021 și nr.01/L-82/21 din 24.02.2021, prin

care a fost respinsă cererea referitor la restituirea permisului de conducere către

Alexandru Litviniuc.

La fel, obiectul examinării constituie și pretenția subsecventă a reclamantului

privind obligarea Secției Înmatriculare a Transportului și Calificare Conducătorilor

Auto a Agenției Servicii Publice de a perfecta lui Alexandru Litviniuc permisul de

conducere.

În contextul pretențiilor deduse judecării, Colegiul instanței de apel a reținut că în

conformitate cu prevederile pct. 40/1 din Regulamentul cu privire la permisul de

conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de

conducere și condițiile de admitere la traficul rutier, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 1452/2007, persoanele condamnate printr-o hotărâre judecătorească cu pedeapsă

penală sau sancțiune contravențională de privare de dreptul de a conduce vehicule, pe

un termen de un an și mai mare, pot fi repuse în dreptul de a conduce vehicule, la

expirarea termenului de privare, cu condiția susținerii probei teoretice a examenului de

obținere a permisului de conducere la categoriile/subcategoriile din permis solicitate.

Potrivit dispozițiilor pct. 47/2 din Instrucțiunea privind desfășurarea examenului și

condițiile de obținere a permisului de conducere, aprobate prin ordinul I.P. „Agenția

Servicii Publice” nr. 240 din 14.12.2017, persoanele condamnate printr-o hotărâre

judecătorească cu pedeapsă penală sau sancțiune contravențională de privare de dreptul

de a conduce vehicule pe un termen de un an și mai mare, pot redobândi dreptul de a

conduce vehicule, la expirarea termenului de privare, cu condiția susținerii unei probe

teoretice a examenului pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule la

categoriile/subcategoriile de vehicule solicitate redobândirii, în conformitate cu

prevederile punctului 15 din Instrucțiune. Persoanele enunțate la alineatul precedent, se

admit la examenul teoretic de redobândire a dreptului de a conduce vehicule, în cazul

unor hotărâri judecătorești de pedeapsă penală sau sancțiune contravențională de privare

de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de un an și mai mare, în baza dreptului

de a conduce vehicule din anumite categorii/subcategorii anterior deținut, conform

datelor din sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al conducătorilor de

vehicule” (Pentru admiterea prezentării la examen nu este necesară absolvirea unui curs

de instruire în cadrul unei școli de profil). Data obținerii dreptului de a conduce vehicule

din anumite categorii/subcategorii, la redobândirea dreptului de a conduce vehicule

după un termen de privare de un an și mai mare, va coincide cu data obținerii inițiale a

dreptului de a conduce vehicule din categoria/subcategoria respectivă, iar în calculul

vechimii conducerii vehiculelor din categoria/subcategoria respectivă nu va fi inclus

termenul de la data intrării în vigoare a hotărârii judecătorești de privare de dreptul de a

conduce vehicule și până la data susținerii probei teoretice a examenului privind

redobândirea dreptului de a conduce vehicule din categoria/subcategoria respectivă.

4

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, instanța de apel a considerat

că prima instanță a ajuns la o concluzie greșită despre temeinicia acțiunii reclamantului,

motivând concluzia sa prin faptul că prevederile pct. 40/1 din Regulamentul aprobat

prin HG nr. 1452/2007, înrăutățesc situația reclamantului Alexandru Litviniuc și nu pot

fi aplicate retroactiv, și, că reclamantul la momentul comiterii delictului pentru care a

fost sancționat penal, nu a cunoscut despre necesitatea reconfirmării dreptului de a

conduce vehicule, prin susținerea repetată a probelor teoretice și practice.

Prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) din Codul penal, noțiunea de pedeapsă

penală este definită ca fiind o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și

reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii,

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor

lor.

Colegiul specializat al instanței de apel a apreciat ca fiind corectă poziția autorității

publice pârâte, că susținerea probei teoretice a examenului de obținere a permisului de

conducere, pentru repunerea în dreptul de a conduce autovehicule, de către

intimatul/reclamantul Alexandru Litviniuc, nu constituie o pedeapsă penală, prevăzută

de Codul penal și care urmează a fi aplicată de către instanța de judecată, ci reprezintă o

condiție suplimentară pentru repunerea în dreptul de a conduce vehicule, și respectiv,

contrar concluziei instanței de fond, nu contravine normei constituționale din art. 22 din

Constituție, că nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în

momentul comiterii actului delictuos.

Completul judiciar al instanței de apel a concluzionat că prevederile pct. 40/1 din

Regulamentul privind susținerea probei teoretice și/sau practice, nu fac referire la

conținutul sancțiunii contravenționale sau pedepsei penale de privare a dreptului de a

conduce vehicule, dar reprezintă condiții suplimentare de repunere a persoanei

sancționate anterior, în dreptul de care a fost privată.

În această ordine de idei, Colegiul instanței de apel a apreciat ca neîntemeiate

argumentele instanței de fond despre neaplicabilitatea la caz a prevederilor pct. 40/1 din

Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1452/2007, pe motiv că norma

legală enunțată înrăutățește situația intimatului/reclamantului. Or, procedura

reconfirmării dreptului de a conduce vehicule, este reglementată de Regulamentul

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1452/2007, dar nu prin prisma legislației penale.

În circumstanțele expuse, devin aplicabile prevederile art. 7 alin. (2), (3) din Codul

civil, care indică expres că legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de

realizare la data intrării sale în vigoare.

Respectiv, luând în considerare că reclamantul se află în curs de repunere în

dreptul de a conduce mijloacele de transport și a permisului de conducere, efectele legii

vechi încetează de la data intrării în vigoare a legii noi. Astfel, această condiție

suplimentară în cadrul procedurii de repunere în dreptul de a conduce vehicule, nu poate

fi privită ca o circumstanță care înrăutățește situația persoanei care a fost privată de

dreptul de a conduce mijloace de transport, or, conform principiului aplicării imediate a

legii noi, acesta trebuie să se aplice faptei care se află în derulare la momentul în care

5

legea/norma a fost adoptată/aprobată. Efectele produse în timp ale unei situații juridice,

vor fi cele stabilite de legea în vigoare la data când se realizează fiecare efect în parte.

În această ordine de idei, norma de la pct. 40/1 din Regulamentul aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1452/2007, poartă un caracter de procedură, iar aplicarea

principiului neretroactivității legii în sens procesual, determină aplicarea imediată a legii

oricărei proceduri supuse modificării, indiferent de momentul săvârșirii faptei

infracționale sau contravenționale.

Astfel, repunerea în dreptul de a conduce mijloace de transport, și inclusiv

eliberarea permisului de conducere, constituie o situație în curs de realizare, urmând a-i

fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul depunerii cererii către Agenția

Servicii Publice.

În consecință instanța de apel a considerat întemeiat apelul depus de Agenția

Servicii Publice, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă decizie prin care a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alexandru Litviniuc.

La 18 noiembrie 2022 și la 30 ianuarie 2023 Alexandru Litviniuc a depus recurs

nemotivat, respectiv motivat împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.149-152, 156-160).

În motivarea recursului a indicat că, pct.401 din Regulamentul aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 1452/2007, înrăutățește situația reclamantului Alexandru

Litviniuc, deoarece el, atunci cînd a comis delictul pentru care a fost sancționat penal,

nu cunoaște că va trebui să reconfirme un drept al său obținut deja - dreptul de a

conduce vehicule, prin susținerea repetată a probelor teoretice și practice, respectiv,

prevederile pct.401, introduse prin Hotărârea Guvernului nr.162 din 11.03.2020, în

vigoare 13.05.2020, nu pot fi aplicate retroactiv, nefiind existente și cunoscute

reclamantului în momentul comiterii infracțiunii. Iar supunerea reclamantului

Alexandru Litviniuc procedurii de redobândire a dreptului de a conduce vehicule,

prevăzut de pct.401 din Regulament, ar contravine normei constituționale din art.22: "nu

se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît cea care era aplicabilă în momentul

comiterii actului delictuos” și art.30 alin.(1) Cod administrativ: "autoritățile publice nu

pot întreprinde măsuri cu efect retroactiv, cu excepția cazurilor prevăzute de lege",

legea neprevăzând nici o excepție în acest sens. Chiar și în acestă ipoteză, instanța de

apel eronat face trimitere la Regulamentul cu privire la permisul de conducere,

organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și

condițiile de admitere la traficul rutier, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

1452/2007.

Totodată, temeiul de recurs coroborează și cu jurisprudența națională, potrivit cărei

se va considera drept încălcare esențială sau aplicare eronată a normelor de drept

material situațiile în care instanța: b) a aplicat o lege care nu trebuia aplicată. În situația

în care instanța aplică o normă juridică care este străină de situația de fapt existentă în

cazul dedus judecății, spre exemplu, s-au încălcat principiile acțiunii normelor juridice

în timp, spațiu sau asupra persoanelor, s-a soluționat greșit conflictul dintre normele

cuprinse în diferite acte normative.

6

În acest sens, este total de neînțeles atitudinea și motivarea instanței de apel, care

pe de o parte indică că se aplică prevederile legii noi, iar pe de altă parte aplică un act

normativ abrogat, adică s-au admis divergențe în raport cu situația de fapt.

Instanța de apel a abordat unilateral cazul, în pofida faptului că din materialele

cauzei nu se identifică argumentele ce au determinat sancționarea cu eliberarea din

serviciu.

Concluzionând cele menționate recurentul a specificat că, instanța de apel selectiv

a grupat probele pe caz, unele fiind redate în decizie, iar celelalte fiind integral ignorate,

neanalizate, neapreciate ca urmare nefiind elucidate faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 noiembrie 2022. La

11 noiembrie 2022 a fost notificat dispozitivul deciziei lui Alexandru Litviniuc,

reprezentat de avocatul Roman Doroftei, prin intermediul adresei electronice și la 18

noiembrie 2022 a depus cererea de recurs nemotivată (f.d.147 verso, 149-152).

La 25 ianuarie 2023 a fost notificată lui Alexandru Litviniuc, reprezentat de

avocatul Roman Doroftei decizia motivată a instanței de apel, iar la 30 ianuarie 2023

acesta a depus cererea de recurs motivată, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe (f.d. 148 verso, 155,

156-160).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 18 noiembrie 2022 și cel

motivat depus la 30 ianuarie 2023 sunt în termen.

La 10 februarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

Servicii Publice, copia recursului motivat depus de Alexandru Litviniuc cu înștiințarea

despre necesitatea prezentării referinței.

La 17 februarie 2023 Agenția Servicii Publice a depus referință, prin care a

solicitat declararea recursului depus de Alexandru Litviniuc ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Alexandru Litviniuc, reprezentat de avocatul Roman Doroftei

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

7

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

8

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Alexandru Litviniuc, reprezentat de avocatul Roman Doroftei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Alexandru Litviniuc, reprezentat de avocatul Roman Doroftei se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

9