3ra-127/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-127/23 2-21087317-01-3ra-28012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 27 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Tcacenco Alexandr, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tcacenco Alexandr împotriva Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Tcacenco Alexandr și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani c o n s t a t ă: La 10 iunie 2021, Tcacenco Alexandr a depus cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 09 aprilie 2021 a avut programare la proba practică (cutie automată) - subproba „traseu”, a examenului de obținere a permisului de conducere categoria „B”. La ora 13:15, împreună cu examinatorul Florean Alexei și un alt candidat, au pornit pe (ruta nr.1), de la str. Salcâmilor, 28, pe str. Grădina Botanica, spre sectorul Ciocana (Vitanta).

Reclamantul a precizat că, a fost cel de-al doilea candidat care a urcat la volanul vehiculului pentru susținerea examenului la ora 13:39, conform chestionarului de 1 examinare nr.54027473 din 09 aprilie 2021. După traversarea rondului de lângă SA „MACON”, deplasându-se pe str. Grădina Botanică, spre str. Sarmizegetusa, după intersecția străzilor Sarmizegetusa cu Burebista, pe direcția de deplasare pe str. Sarmizegetusa, în apropiere de trecerea de pietoni cu circulație nedirijată, analizând, că pe marginea carosabilului nu erau pietoni, atât pe trecerea pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului, cât și toată lățimea carosabilului pe trecerea de pietoni, nu era nici un pieton, dovadă mai poate fi deplasarea vehiculelor pe sens opus în acel moment, a hotărât să continue deplasarea peste trecerea de pietoni, însă examinatorul Florean Alexei brusc a frânat automobilul înainte de trecerea de pietoni, ceea ce contravine pct.14, lit.g) cap.II din Regulamentul circulației rutiere, care statuează că, conducătorului de vehicul îi este interzis să manifeste față de alți participant la traficul rutier un comportament agresiv, neacordându-le prioritatea regulamentară în cazul deplasării prin intersecții, preselectării benzii de circulație, în timpul executării manevrei de depășire,

precum și prin executarea accelerărilor și frânărilor bruște fără temei sau utilizarea semnalelor sonore și luminoase instalate neregulamentar. Riscând cu viața participanților în trafic, la rugămintea de a i se explica cauza acțiunii întreprinse de examinator și mai apoi a penalizării subscrise, i s-a comunicat, că nu a fost „cedată trecerea pietonilor”, fiind respins examenul, pe motivul neacordării priorității pietonilor. Examinatorul a motivat prin faptul că era în drept și trebuia să finalizeze manevra de deplasare peste trecerea de pietoni, însă reclamantul consideră că aceasta ar fi corect în situația în care carosabilul ar fi avut 4 benzi de deplasare, dar nu a primit explicații. Din circumstanțele enunțate se demonstrează că acțiunile întreprinse de către el au fost corecte, însă examinatorul afirmă contrariul, precum că această regulă se aplică doar pe carosabil cu 4 benzi de deplasare.

Din scrisoarea nr.03/T-88c/a din 11.05.2021, răspuns la contestarea sa nr.30 din 10 aprilie 2021, eliberată de Departamentul înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Secția calificare a conducătorilor auto din cadrul Agenției Servicii Publice și scrisoarea nr.O1/T-359/21 din 02 iunie 2021, răspuns la cererea prealabilă nr.T-359/21 din 20 mai 2021, eliberată de Agenția Servicii Publice, rezultă că, decizia ambelor instituții sunt unanime, de a menține calificativul „Respins”, însă fără a i se da explicații pe marginea cazului său.

În viziunea reclamantului, refuzul pârâților de a anula punctele de penalizare, aplicate eronat la proba practică, este o acțiune ilegală, situație care îi cauzează prejudicii de ordin moral și material, având în vedere că, până în prezent nu a primit niciun răspuns care normă legală din Regulamentul circulației rutiere statuează modul de deplasare peste trecerea de pietoni cu circulație nedirijată, în dependență de 2 numărul de benzi de circulație.

Atât în contestația sa, cât și în cererea prealabilă a făcut trimitere la prevederile pct.11, lit.f), cap. II din Regulamentul circulației rutiere, cu argumente, ce demonstrează corectitudinea acțiunii întreprinse de către el referitor la deplasarea peste trecerea pentru pietoni cu circulație nedirijată, pe când comisia de contestare, face referință la același pct.11, lit.f), cap. II din Regulamentul circulației rutiere, interpretând diametral opus norma dată de drept, cu constatarea temeiniciei aplicării punctelor de penalizare, dar fără nicio explicație legată de situație. Examinatorul nu a menționat la care prevedere din Regulamentul circulației rutiere face trimitere în această situație și din care cauză, dacă există, nu poate fi aplicată pentru acest sector de drum, comisia de contestare nu i-a dat răspuns.

Pe lângă acestea, la rugămintea sa, să i se explice care cadru legal prevede modul de deplasare peste trecerea de pietoni, cu circulație nedirijată, în dependență de numărul de benzi de circulație, nu a primit răspuns. În urma examinării detaliate a scrisorii nr.03/T-88c/a din 11 mai 2021, răspuns la contestația sa nr.30 din 10 aprilie 2021 și scrisorii nr.O1/T-359/21 din 02 iunie 2021, răspuns la cererea sa prealabilă nr.T-359/21 din 20 mai 2021, a constatat că au fost respectate cerințele prevăzute la art.65 din Ordinul ASP nr.240 din 14 decembrie 2017. Reclamantul consideră că, răspunsurile pârâților conțin un context informativ, dar nu explicativ pentru soluționarea litigiului, nu i s-a oferit nicio explicație la întrebările formulate.

La fel, nu a primit un răspuns clar referitor la aplicabilitatea prevederile pct.11, lit.f), cap.II din Regulamentul circulației rutiere, care conțin cerințe pentru traversarea trecerilor pentru pietoni, cu circulație nedirijată, potrivit cărora, „conducătorul de vehicul, este obligat la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care traversează drumul pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului”. Această normă de drept prevede mențiunea de „marginea carosabilului” și nu de „marginile carosabilului”. Cu toate acestea, în acest punct nu este menționat despre marginea opusă a direcției de mers a vehiculului.

Pe lângă acestea, sunt clar definite două acțiuni ale pietonilor: pietonii care se află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare; pietonii care traversează drumul pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului, în acest punct nu este indicat nimic, despre pietonii care se află la marginea opusă a drumului, și despre pietonii care traversează partea carosabilului, opusă direcției de mers a vehiculului. 3 Reclamantul a precizat că, pietonul, la caz, stătea pe trotuar, la marginea opusă a drumului, fără intenția de a traversa în acel moment. În opinia lui Tcacenco Alexandr, pârâtul a interpretat eronat prevederile pct.11, lit.f), cap.II din Regulamentul circulației rutiere, or, la momentul acțiunii, pe marginea carosabilului nu era niciun pieton, pe trecerea de pietoni pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului și nici pe toată lățimea carosabilului nu erau pietoni.

În contextul enunțat, Tcacenco Alexandr a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Agenției Servicii Publice să prezinte înregistrările video și audio de susținere a probei practice, anularea punctelor de penalizare, aplicate eronat la proba practică (cutie automată) – subproba traseu, a examenului de obținere a permisului de conducere categoria „B”, aplicarea calificativului „admis” la susținerea probei respective. Prin încheierea din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a acordat reclamantului termen de 10 zile din data recepționării încheierii pentru a înlătura neajunsurile cererii de chemare în judecată, în special să înlăture greșelile de formă, ajustarea cerințelor acțiunii conform rigorilor prevăzute la art.206 din Codul administrativ, explicarea cerințelor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

La 24 iunie 2021, Tcacenco Alexandr a depus cererea de chemare în judecată ajustată, solicitând anularea punctelor de penalizare aplicate în chestionarul nr.54027473 din 09 aprilie 2021, aplicarea calificativului „admis” la susținerea probei practice din chestionarul nr.54027473 din 09 aprilie 2021 și obligarea Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificarea a conducătorilor auto și a Agenției Servicii Publice să-i elibereze permisul de conducere (f.d.24-31, vol.I).

La 26 octombrie 2021 și la 11 noiembrie 2021 Tcacenco Alexandr a depus cerere de concretizare a acțiunii, solicitând pe final, încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 3400 de lei cu titlu de cheltuieli de deplasare București-Chișinău-București; încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 2400 de lei cu titlul de cheltuieli materiale aferente acțiunii pentru ore suplimentare de șoferi, 8 lecții, deoarece pe perioada litigiului în lipsa permisului de conducere, nu a putut continua perfecționarea competițiilor de conducere.

Numărul de lecții este stabilit din numărul de luni, pentru fiecare lună de reținere de eliberare a permisului de conducere: luna aprilie – 1 lecție; mai – 1 lecție; iunie – 1 lecție; iulie – 1 lecție; august – 1 lecție; septembrie – 1 lecție; octombrie – 1 lecție; noiembrie – 1 lecție; în total 8 lecții × 300 de lei = 2400 de lei; încasarea în mod solidar din contul Agenției 4 Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 1 lei cu titlu de prejudiciu moral și scuze publice în fața clădirii Direcției de calificare a conducătorilor auto și a tuturor membrilor Agenției Servicii Publice, numele cărora figurează în speță, inclusiv, și a membrilor Comisiei de contestare, la ora specificată de către el; încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său cheltuielilor de asistență psihologice (ședința la medicul psiholog), conform tarifelor; eliberarea permisului de conducere în regim de urgență, din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto (f.d.65-66, 71, 73-74, 82, vol.I).

În motivarea acțiunii concretizate, reclamantul Alexandr Tcacenco a indicat că, în perioada desfășurării acțiunii – 10 aprilie 2021, până în prezent - 11 noiembrie 2021, s-a aflat și se află la studii în România, astfel, în perioada 2020-2021 era elev în clasa XII la Colegiul tehnic feroviar „Mihai I” din București, iar în perioada 2021- 2022 era student în anul I la Universitatea Politehnică din București. Afară de aceasta este membru al echipei de polo „Triumf”. În perioada iunie – iulie 2021, perioada susținerilor examenelor de BAC, în loc să se pregătească de examene, a fost nevoit să circule de la București – Chișinău tur-retur, întrucât procura eliberat pe numele părinților săi de ai reprezenta interesele în cauza respectivă, nu i-a simplificat situația, fiind solicitată prezența sa fizică la depunerea cererilor.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Tcacenco Alexandr ca neîntemeiată.

La 10 decembrie 2021, Tcacenco Alexandr a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 14 aprilie 2022 a prezentat motivarea apelului, concretizată ulterior prin cererea din 03 noiembrie 2022, solicitând casarea integrală a hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii, prin care să fie anulate punctele de penalizare aplicate în chestionarul nr.54027473 din 09 aprilie 2021; aplicarea calificativului „admis” la susținerea probei practice din chestionarul nr.54027473 din 09 aprilie 2021 și obligarea Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto și Agenția Servicii Publice să-i elibereze permisul de conducere; încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 3400 de lei cu titlu de cheltuieli de deplasare București- Chișinău-București; încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 5700 de lei cu titlul de cheltuieli materiale aferente acțiunii, pentru ore suplimentare de șoferie, pentru fiecare lună de întârziere/per o 5 lecție, respectiv 19 luni (04.2021 – 10.2022);

încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 1 lei cu titlu de prejudiciu moral și scuze publice în fața clădirii Direcției de calificare a conducătorilor auto și a tuturor membrilor Agenției Servicii Publice, numele cărora figurează în speță (Alexei Florian- examinator, Angela Medvedeva – avocat ASP, Daniel Codrean – reprezentantul ASP, Vladislav Zara – director ASP), inclusiv, și a membrilor Comisiei de contestare (G. Ionițov – șef DÎMT a și CAA din cadrul ASP, A. Petcu, I. Cașcaval, D. Pisarenco), la data și ora specificată de către el. În cazul lipsei persoanei indicate, scuzele le vor face de către persoana care ocupă actual funcție.

Dovada exprimării scuzei poate servi proba video, unde sunt prezenți în același timp reprezentantul ASP, care își exprimă scuzele și reclamantul de la care își va cere scuze; încasarea în mod solidar din contul încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său cheltuielile de asistență psihologică (ședința la medicul psiholog), conform tarifelor; eliberarea permisului de conducere în regim de urgență (timp de 24 de ore), din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto (f.d.129, 155, 199, vol.I).

Prin decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Tcacenco Alexandr și menținută hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Atât prima instanță, cât și instanța de apel au motivat soluțiile de respingere a acțiunii depuse de Tcacenco Alexandr prin faptul că, examinatorul a respectat conduita impusă de pct.39 lit.g) din Instrucțiunea privind desfășurarea examenului și condițiile de obținere a permisului de conducere, aprobată prin ordinul Agenției Servicii Publice nr.240 din 14 decembrie 2017, care cert statuează că, în cadrul probei practice de conducere a vehiculului pe traseu, examinatorii sunt obligați să urmărească cu atenție modul de efectuare a manevrelor de conducere a autovehiculului, să intervină în situații deosebit când din cauza unor manevre periculoase se pot produce accidente de circulație.

De altfel, frânarea a avut un temei concludent și plauzibil, deoarece a fost declanșată întru evitarea unui accident de circulație. De asemenea, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că și calificativul acordat reclamantului este conform pct.42 din Instrucțiunea privind desfășurarea examenului și condițiile de obținere a permisului de conducere care stabilește că, este declarat „admis” la subproba pe traseu candidatul care acumulează cel mult 15 puncte de penalizare. Instanțele de judecată au conchis că, acțiunile examinatorului au fost corecte în 6 raport cu reclamantul, or, orice conducător de vehicul la aproprierea de trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, este obligat necondiționat să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care traversează drumul pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că acțiunea reclamantului este bazată pe o interpretare eronată, prin metoda gramaticală/literară, a prevederilor pct.11 lit.f) Cap. II din Regulamentul circulației rutiere. Or, autorul Regulamentului circulației rutiere (Guvernul Republicii Moldova) nu a delimitat marginea carosabilului, pe care se află pietonul ce intenționează să traverseze trecerea de pietoni, dar a prevăzut expres că pietonul se află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare. Instanțele de judecată au subliniat că interpretarea oferită de Tcacenco Alexandr prevederilor legale, pornind de la singularul sau pluralul noțiunilor utilizate, nu este elocventă, în acest sens trebuie să se aplice în simbioză și alte metode de interpretare.

Or, dacă instanța ar urma firul de argumentare al reclamantului sub auspiciul metodei gramaticale/literare ar rezida că norma juridică disputată este valabilă doar dacă pe marginea carosabilului se află mai mulți pietoni și nu doar unul, reieșind din textul normei – „la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare”, iar în ipoteza în care pe carosabil se află doar un singur pieton, conducătorul de vehicul nu este obligat să cedeze trecerea. Sub acest aspect, instanțele de judecată au concluzionat că asemenea aserțiuni constituie o reductio ad absurdum și sunt inadmisibile din optica oricărui observator obiectiv, echidistant și rezonabil.

În circumstanțele enunțate, instanțele au dedus că, autoritatea publică pârâtă a acționat într-o manieră legală și întemeiată, a ținut cont de dreptul discreționar, precum și de normele imperative ale actelor normative în vigoare. La 01 decembrie 2022, Tcacenco Alexandr a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 20 februarie 2023, a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. În susținerea recursului Tcacenco Alexandr a reiterat circumstanțele de fapt invocate în cererea de chemare în judecată și apel, susținute de către ultimul pe parcursul examinării cauzei, inclusiv în instanța de apel.

În opinia recurentului atât instanța de apel, cât și prima instanță au interpretat eronat normele de drept material, nu au apreciat corect probele administrate, nu au stabilit circumstanțele importante pentru soluționare justă a cauzei, nu au dat apreciere 7 motivelor în raport cu probele prezentate. Instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că, intimatul nu a respectat procedura de contestare, încălcând în așa mod prevederile art.52, art.54 și art.65 din Instrucțiunea privind desfășurarea examenului și condițiile de obținere a permisului de conducere. La cererea de contestare lipsesc explicațiile scrise ale examinatorului, care obligatoriu erau necesare de anexat și nota președintelui Comisiei de examinare pe cazul contestat.

La fel, la vizualizarea probei video-audio a imaginilor examenului contestat, nu a participat nici un membru al Comisiei de contestare, respectiv nu a fost întocmit proces-verbal, unde să fie reflectate obiecțiile candidatului ce a contestat examenul. Recurentul consideră că, decizia nr.03/T—88c/a din 11 mai 2021 a Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, prin care i-a fost respinsă contestația, este ilegală și nu are putere juridică, deoarece a fost întocmită cu încălcarea prevederilor art.52, 54 și 56 din Instrucțiunea aprobată prin ordinul ASP nr.240 din 14 decembrie 2017, emisă cu încălcare procedurii de examinare a contestației.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la 8 modificările din 31 iulie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 noiembrie 2022, în ședință publică (f.d.210, vol.I). Materialele cauzei atestă că, la 11 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat participanților la proces, inclusiv lui Tcacenco Alexandr, dispozitivul deciziei instanței de apel (f.d.221, vol.I).

Totodată, din actele cauzei rezultă că, la 20 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat participanților la proces, inclusiv lui Tcacenco Alexandr, copia deciziei integrale a instanței de apel (f.d.222, vol.I). În condițiile enunțate, instanța de recurs constată că recursul depus de Tcacenco Alexandr fost depus cu respectarea prevederilor art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la modificările din 31 iulie 2023). La 28 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto copia recursului depus de Tcacenco Alexandr împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor (f.d.18, vol.II).

La 03 aprilie 2023 Agenția Servicii Publice a depus referință, solicitând declararea recursului depus de Tcacenco Alexandr ca inadmisibil, sau după caz respingerea acestuia, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate (f.d.26-30, vol.II). Intimata consideră că argumentele expuse în cererea de recurs au fost dezbătute și examinate detaliat în instanța de fond și cea de apel, care au fost apreciate corespunzător de către instanțele de judecată ierarhic inferioare. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că, admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să 9 însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, completul de judecată reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 10 La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de Tcacenco Alexandr.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Tcacenco Alexandr, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 11