3ra-127/23 — Anularea actului administrativ

3ra-127/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-127/23

2-21087317-01-3ra-28012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Tcacenco Alexandr,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Tcacenco Alexandr împotriva Agenției Servicii Publice și Departamentului

înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto cu privire la

anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Tcacenco Alexandr și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

c o n s t a t ă:

La 10 iunie 2021, Tcacenco Alexandr a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura de contencios administrativ, împotriva Agenției Servicii Publice și

Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor

auto cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 09 aprilie 2021 a avut

programare la proba practică (cutie automată) - subproba „traseu”, a examenului de

obținere a permisului de conducere categoria „B”.

La ora 13:15, împreună cu examinatorul Florean Alexei și un alt candidat, au

pornit pe (ruta nr.1), de la str. Salcâmilor, 28, pe str. Grădina Botanica, spre sectorul

Ciocana (Vitanta).

Reclamantul a precizat că, a fost cel de-al doilea candidat care a urcat la volanul

vehiculului pentru susținerea examenului la ora 13:39, conform chestionarului de

1

examinare nr.54027473 din 09 aprilie 2021.

După traversarea rondului de lângă SA „MACON”, deplasându-se pe str.

Grădina Botanică, spre str. Sarmizegetusa, după intersecția străzilor Sarmizegetusa cu

Burebista, pe direcția de deplasare pe str. Sarmizegetusa, în apropiere de trecerea de

pietoni cu circulație nedirijată, analizând, că pe marginea carosabilului nu erau

pietoni, atât pe trecerea pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului, cât și

toată lățimea carosabilului pe trecerea de pietoni, nu era nici un pieton, dovadă mai

poate fi deplasarea vehiculelor pe sens opus în acel moment, a hotărât să continue

deplasarea peste trecerea de pietoni, însă examinatorul Florean Alexei brusc a frânat

automobilul înainte de trecerea de pietoni, ceea ce contravine pct.14, lit.g) cap.II din

Regulamentul circulației rutiere, care statuează că, conducătorului de vehicul îi este

interzis să manifeste față de alți participant la traficul rutier un comportament agresiv,

neacordându-le prioritatea regulamentară în cazul deplasării prin intersecții,

preselectării benzii de circulație, în timpul executării manevrei de depășire, precum și

prin executarea accelerărilor și frânărilor bruște fără temei sau utilizarea semnalelor

sonore și luminoase instalate neregulamentar.

Riscând cu viața participanților în trafic, la rugămintea de a i se explica cauza

acțiunii întreprinse de examinator și mai apoi a penalizării subscrise, i s-a comunicat,

că nu a fost „cedată trecerea pietonilor”, fiind respins examenul, pe motivul

neacordării priorității pietonilor.

Examinatorul a motivat prin faptul că era în drept și trebuia să finalizeze

manevra de deplasare peste trecerea de pietoni, însă reclamantul consideră că aceasta

ar fi corect în situația în care carosabilul ar fi avut 4 benzi de deplasare, dar nu a

primit explicații.

Din circumstanțele enunțate se demonstrează că acțiunile întreprinse de către el

au fost corecte, însă examinatorul afirmă contrariul, precum că această regulă se

aplică doar pe carosabil cu 4 benzi de deplasare.

Din scrisoarea nr.03/T-88c/a din 11.05.2021, răspuns la contestarea sa nr.30 din

10 aprilie 2021, eliberată de Departamentul înmatriculare a mijloacelor de transport și

calificare a conducătorilor auto, Secția calificare a conducătorilor auto din cadrul

Agenției Servicii Publice și scrisoarea nr.O1/T-359/21 din 02 iunie 2021, răspuns la

cererea prealabilă nr.T-359/21 din 20 mai 2021, eliberată de Agenția Servicii Publice,

rezultă că, decizia ambelor instituții sunt unanime, de a menține calificativul

„Respins”, însă fără a i se da explicații pe marginea cazului său.

În viziunea reclamantului, refuzul pârâților de a anula punctele de penalizare,

aplicate eronat la proba practică, este o acțiune ilegală, situație care îi cauzează

prejudicii de ordin moral și material, având în vedere că, până în prezent nu a primit

niciun răspuns care normă legală din Regulamentul circulației rutiere statuează modul

de deplasare peste trecerea de pietoni cu circulație nedirijată, în dependență de

2

numărul de benzi de circulație.

Atât în contestația sa, cât și în cererea prealabilă a făcut trimitere la prevederile

pct.11, lit.f), cap. II din Regulamentul circulației rutiere, cu argumente, ce

demonstrează corectitudinea acțiunii întreprinse de către el referitor la deplasarea

peste trecerea pentru pietoni cu circulație nedirijată, pe când comisia de contestare,

face referință la același pct.11, lit.f), cap. II din Regulamentul circulației rutiere,

interpretând diametral opus norma dată de drept, cu constatarea temeiniciei aplicării

punctelor de penalizare, dar fără nicio explicație legată de situație.

Examinatorul nu a menționat la care prevedere din Regulamentul circulației

rutiere face trimitere în această situație și din care cauză, dacă există, nu poate fi

aplicată pentru acest sector de drum, comisia de contestare nu i-a dat răspuns.

Pe lângă acestea, la rugămintea sa, să i se explice care cadru legal prevede modul

de deplasare peste trecerea de pietoni, cu circulație nedirijată, în dependență de

numărul de benzi de circulație, nu a primit răspuns.

În urma examinării detaliate a scrisorii nr.03/T-88c/a din 11 mai 2021, răspuns la

contestația sa nr.30 din 10 aprilie 2021 și scrisorii nr.O1/T-359/21 din 02 iunie 2021,

răspuns la cererea sa prealabilă nr.T-359/21 din 20 mai 2021, a constatat că au fost

respectate cerințele prevăzute la art.65 din Ordinul ASP nr.240 din 14 decembrie

2017.

Reclamantul consideră că, răspunsurile pârâților conțin un context informativ,

dar nu explicativ pentru soluționarea litigiului, nu i s-a oferit nicio explicație la

întrebările formulate.

La fel, nu a primit un răspuns clar referitor la aplicabilitatea prevederile pct.11,

lit.f), cap.II din Regulamentul circulației rutiere, care conțin cerințe pentru traversarea

trecerilor pentru pietoni, cu circulație nedirijată, potrivit cărora, „conducătorul de

vehicul, este obligat la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze

trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului și intenționează să se

angajeze în traversare, precum și celor care traversează drumul pe partea carosabilului

în direcția de mers a vehiculului”.

Această normă de drept prevede mențiunea de „marginea carosabilului” și nu de

„marginile carosabilului”.

Cu toate acestea, în acest punct nu este menționat despre marginea opusă a

direcției de mers a vehiculului.

Pe lângă acestea, sunt clar definite două acțiuni ale pietonilor: pietonii care se

află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare; pietonii

care traversează drumul pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului, în

acest punct nu este indicat nimic, despre pietonii care se află la marginea opusă a

drumului, și despre pietonii care traversează partea carosabilului, opusă direcției de

mers a vehiculului.

3

Reclamantul a precizat că, pietonul, la caz, stătea pe trotuar, la marginea opusă a

drumului, fără intenția de a traversa în acel moment.

În opinia lui Tcacenco Alexandr, pârâtul a interpretat eronat prevederile pct.11,

lit.f), cap.II din Regulamentul circulației rutiere, or, la momentul acțiunii, pe marginea

carosabilului nu era niciun pieton, pe trecerea de pietoni pe partea carosabilului în

direcția de mers a vehiculului și nici pe toată lățimea carosabilului nu erau pietoni.

În contextul enunțat, Tcacenco Alexandr a solicitat admiterea acțiunii, obligarea

Agenției Servicii Publice să prezinte înregistrările video și audio de susținere a probei

practice, anularea punctelor de penalizare, aplicate eronat la proba practică (cutie

automată) – subproba traseu, a examenului de obținere a permisului de conducere

categoria „B”, aplicarea calificativului „admis” la susținerea probei respective.

Prin încheierea din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

acordat reclamantului termen de 10 zile din data recepționării încheierii pentru a

înlătura neajunsurile cererii de chemare în judecată, în special să înlăture greșelile de

formă, ajustarea cerințelor acțiunii conform rigorilor prevăzute la art.206 din Codul

administrativ, explicarea cerințelor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt.

La 24 iunie 2021, Tcacenco Alexandr a depus cererea de chemare în judecată

ajustată, solicitând anularea punctelor de penalizare aplicate în chestionarul

nr.54027473 din 09 aprilie 2021, aplicarea calificativului „admis” la susținerea probei

practice din chestionarul nr.54027473 din 09 aprilie 2021 și obligarea

Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificarea a

conducătorilor auto și a Agenției Servicii Publice să-i elibereze permisul de conducere

(f.d.24-31, vol.I).

La 26 octombrie 2021 și la 11 noiembrie 2021 Tcacenco Alexandr a depus cerere

de concretizare a acțiunii, solicitând pe final, încasarea în mod solidar din contul

Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport

și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 3400 de lei cu titlu de

cheltuieli de deplasare București-Chișinău-București; încasarea în mod solidar din

contul Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de

transport și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 2400 de lei cu

titlul de cheltuieli materiale aferente acțiunii pentru ore suplimentare de șoferi, 8

lecții, deoarece pe perioada litigiului în lipsa permisului de conducere, nu a putut

continua perfecționarea competițiilor de conducere. Numărul de lecții este stabilit din

numărul de luni, pentru fiecare lună de reținere de eliberare a permisului de

conducere: luna aprilie – 1 lecție; mai – 1 lecție; iunie – 1 lecție; iulie – 1 lecție;

august – 1 lecție; septembrie – 1 lecție; octombrie – 1 lecție; noiembrie – 1 lecție; în

total 8 lecții × 300 de lei = 2400 de lei; încasarea în mod solidar din contul Agenției

4

Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și

calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 1 lei cu titlu de prejudiciu

moral și scuze publice în fața clădirii Direcției de calificare a conducătorilor auto și a

tuturor membrilor Agenției Servicii Publice, numele cărora figurează în speță,

inclusiv, și a membrilor Comisiei de contestare, la ora specificată de către el;

încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului

înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în

beneficiul său cheltuielilor de asistență psihologice (ședința la medicul psiholog),

conform tarifelor; eliberarea permisului de conducere în regim de urgență, din contul

Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport

și calificare a conducătorilor auto (f.d.65-66, 71, 73-74, 82, vol.I).

În motivarea acțiunii concretizate, reclamantul Alexandr Tcacenco a indicat că,

în perioada desfășurării acțiunii – 10 aprilie 2021, până în prezent - 11 noiembrie

2021, s-a aflat și se află la studii în România, astfel, în perioada 2020-2021 era elev în

clasa XII la Colegiul tehnic feroviar „Mihai I” din București, iar în perioada 2021-

2022 era student în anul I la Universitatea Politehnică din București. Afară de aceasta

este membru al echipei de polo „Triumf”. În perioada iunie – iulie 2021, perioada

susținerilor examenelor de BAC, în loc să se pregătească de examene, a fost nevoit să

circule de la București – Chișinău tur-retur, întrucât procura eliberat pe numele

părinților săi de ai reprezenta interesele în cauza respectivă, nu i-a simplificat situația,

fiind solicitată prezența sa fizică la depunerea cererilor.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă acțiunea depusă de Tcacenco Alexandr ca neîntemeiată.

La 10 decembrie 2021, Tcacenco Alexandr a depus apel împotriva hotărârii

primei instanțe, iar la 14 aprilie 2022 a prezentat motivarea apelului, concretizată

ulterior prin cererea din 03 noiembrie 2022, solicitând casarea integrală a hotărârii din

30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii

noi de admitere a acțiunii, prin care să fie anulate punctele de penalizare aplicate în

chestionarul nr.54027473 din 09 aprilie 2021; aplicarea calificativului „admis” la

susținerea probei practice din chestionarul nr.54027473 din 09 aprilie 2021 și

obligarea Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a

conducătorilor auto și Agenția Servicii Publice să-i elibereze permisul de conducere;

încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și Departamentului

înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în

beneficiul său a sumei de 3400 de lei cu titlu de cheltuieli de deplasare București-

Chișinău-București; încasarea în mod solidar din contul Agenției Servicii Publice și

Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor

auto în beneficiul său a sumei de 5700 de lei cu titlul de cheltuieli materiale aferente

acțiunii, pentru ore suplimentare de șoferie, pentru fiecare lună de întârziere/per o

5

lecție, respectiv 19 luni (04.2021 – 10.2022); încasarea în mod solidar din contul

Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport

și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său a sumei de 1 lei cu titlu de

prejudiciu moral și scuze publice în fața clădirii Direcției de calificare a

conducătorilor auto și a tuturor membrilor Agenției Servicii Publice, numele cărora

figurează în speță (Alexei Florian- examinator, Angela Medvedeva – avocat ASP,

Daniel Codrean – reprezentantul ASP, Vladislav Zara – director ASP), inclusiv, și a

membrilor Comisiei de contestare (G. Ionițov – șef DÎMT a și CAA din cadrul ASP,

A. Petcu, I. Cașcaval, D. Pisarenco), la data și ora specificată de către el. În cazul

lipsei persoanei indicate, scuzele le vor face de către persoana care ocupă actual

funcție. Dovada exprimării scuzei poate servi proba video, unde sunt prezenți în

același timp reprezentantul ASP, care își exprimă scuzele și reclamantul de la care își

va cere scuze; încasarea în mod solidar din contul încasarea în mod solidar din contul

Agenției Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport

și calificare a conducătorilor auto în beneficiul său cheltuielile de asistență

psihologică (ședința la medicul psiholog), conform tarifelor; eliberarea permisului de

conducere în regim de urgență (timp de 24 de ore), din contul Agenției Servicii

Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a

conducătorilor auto (f.d.129, 155, 199, vol.I).

Prin decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Tcacenco Alexandr și menținută hotărârea din 30 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Atât prima instanță, cât și instanța de apel au motivat soluțiile de respingere a

acțiunii depuse de Tcacenco Alexandr prin faptul că, examinatorul a respectat

conduita impusă de pct.39 lit.g) din Instrucțiunea privind desfășurarea examenului și

condițiile de obținere a permisului de conducere, aprobată prin ordinul Agenției

Servicii Publice nr.240 din 14 decembrie 2017, care cert statuează că, în cadrul probei

practice de conducere a vehiculului pe traseu, examinatorii sunt obligați să

urmărească cu atenție modul de efectuare a manevrelor de conducere a

autovehiculului, să intervină în situații deosebit când din cauza unor manevre

periculoase se pot produce accidente de circulație. De altfel, frânarea a avut un temei

concludent și plauzibil, deoarece a fost declanșată întru evitarea unui accident de

circulație.

De asemenea, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că și

calificativul acordat reclamantului este conform pct.42 din Instrucțiunea privind

desfășurarea examenului și condițiile de obținere a permisului de conducere care

stabilește că, este declarat „admis” la subproba pe traseu candidatul care acumulează

cel mult 15 puncte de penalizare.

Instanțele de judecată au conchis că, acțiunile examinatorului au fost corecte în

6

raport cu reclamantul, or, orice conducător de vehicul la aproprierea de trecerile

pentru pietoni cu circulație nedirijată, este obligat necondiționat să cedeze trecerea

pietonilor care se află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în

traversare, precum și celor care traversează drumul pe partea carosabilului în direcția

de mers a vehiculului.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că acțiunea reclamantului

este bazată pe o interpretare eronată, prin metoda gramaticală/literară, a prevederilor

pct.11 lit.f) Cap. II din Regulamentul circulației rutiere. Or, autorul Regulamentului

circulației rutiere (Guvernul Republicii Moldova) nu a delimitat marginea

carosabilului, pe care se află pietonul ce intenționează să traverseze trecerea de

pietoni, dar a prevăzut expres că pietonul se află la marginea carosabilului și

intenționează să se angajeze în traversare.

Instanțele de judecată au subliniat că interpretarea oferită de Tcacenco Alexandr

prevederilor legale, pornind de la singularul sau pluralul noțiunilor utilizate, nu este

elocventă, în acest sens trebuie să se aplice în simbioză și alte metode de interpretare.

Or, dacă instanța ar urma firul de argumentare al reclamantului sub auspiciul metodei

gramaticale/literare ar rezida că norma juridică disputată este valabilă doar dacă pe

marginea carosabilului se află mai mulți pietoni și nu doar unul, reieșind din textul

normei – „la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze trecerea

pietonilor care se află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în

traversare”, iar în ipoteza în care pe carosabil se află doar un singur pieton,

conducătorul de vehicul nu este obligat să cedeze trecerea.

Sub acest aspect, instanțele de judecată au concluzionat că asemenea aserțiuni

constituie o reductio ad absurdum și sunt inadmisibile din optica oricărui observator

obiectiv, echidistant și rezonabil.

În circumstanțele enunțate, instanțele au dedus că, autoritatea publică pârâtă a

acționat într-o manieră legală și întemeiată, a ținut cont de dreptul discreționar,

precum și de normele imperative ale actelor normative în vigoare.

La 01 decembrie 2022, Tcacenco Alexandr a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, iar la 20 februarie 2023, a prezentat motivarea recursului, solicitând

casarea integrală a deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea

unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului Tcacenco Alexandr a reiterat circumstanțele de fapt

invocate în cererea de chemare în judecată și apel, susținute de către ultimul pe

parcursul examinării cauzei, inclusiv în instanța de apel.

În opinia recurentului atât instanța de apel, cât și prima instanță au interpretat

eronat normele de drept material, nu au apreciat corect probele administrate, nu au

stabilit circumstanțele importante pentru soluționare justă a cauzei, nu au dat apreciere

7

motivelor în raport cu probele prezentate.

Instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că, intimatul nu a respectat

procedura de contestare, încălcând în așa mod prevederile art.52, art.54 și art.65 din

Instrucțiunea privind desfășurarea examenului și condițiile de obținere a permisului de

conducere.

La cererea de contestare lipsesc explicațiile scrise ale examinatorului, care

obligatoriu erau necesare de anexat și nota președintelui Comisiei de examinare pe

cazul contestat.

La fel, la vizualizarea probei video-audio a imaginilor examenului contestat, nu a

participat nici un membru al Comisiei de contestare, respectiv nu a fost întocmit

proces-verbal, unde să fie reflectate obiecțiile candidatului ce a contestat examenul.

Recurentul consideră că, decizia nr.03/T—88c/a din 11 mai 2021 a

Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor

auto, prin care i-a fost respinsă contestația, este ilegală și nu are putere juridică,

deoarece a fost întocmită cu încălcarea prevederilor art.52, 54 și 56 din Instrucțiunea

aprobată prin ordinul ASP nr.240 din 14 decembrie 2017, emisă cu încălcare

procedurii de examinare a contestației.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

8

modificările din 31 iulie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 noiembrie 2022, în

ședință publică (f.d.210, vol.I).

Materialele cauzei atestă că, la 11 noiembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat participanților la proces, inclusiv lui

Tcacenco Alexandr, dispozitivul deciziei instanței de apel (f.d.221, vol.I).

Totodată, din actele cauzei rezultă că, la 20 ianuarie 2023, prin intermediul

poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat participanților la proces,

inclusiv lui Tcacenco Alexandr, copia deciziei integrale a instanței de apel (f.d.222,

vol.I).

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată că recursul depus de Tcacenco

Alexandr fost depus cu respectarea prevederilor art.245 alin.(1) și (2) din Codul

administrativ (în redacția legii până la modificările din 31 iulie 2023).

La 28 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

Servicii Publice și Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și

calificare a conducătorilor auto copia recursului depus de Tcacenco Alexandr

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referințelor (f.d.18, vol.II).

La 03 aprilie 2023 Agenția Servicii Publice a depus referință, solicitând

declararea recursului depus de Tcacenco Alexandr ca inadmisibil, sau după caz

respingerea acestuia, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate (f.d.26-30, vol.II).

Intimata consideră că argumentele expuse în cererea de recurs au fost dezbătute

și examinate detaliat în instanța de fond și cea de apel, care au fost apreciate

corespunzător de către instanțele de judecată ierarhic inferioare.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi rezultă că, admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

9

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

10

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de Tcacenco Alexandr.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Tcacenco Alexandr, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

11