3r-172/26 — Contestarea actelor administrative

La 31 mai 2023, SRL „Autocaravana” s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ către Serviciul vamal privind anularea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.22/02 din 13.03.2023, deciziei de regularizare nr.78 din 28.03.2023 și răspunsului nr.28/25-2958 din 28.03.2023, întoarcerea executării.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 3 aprilie 2025, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Autocaravana” împotriva Serviciului vamal.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 12 mai 2025, SRL „Autocaravana” prin intermediul reprezentantului său, avocatul Malai Vitalie a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat repunerea în termenul legal de declarare a apelului, admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii, în sensul declarat.

În motivarea solicitării cu privire la repunerea în termen, avocatul Malai Vitalie a indicat că, că nu a fost informat anterior datei de 8 mai 2025 despre soluția adoptată în prezenta cauză.

Prin încheierea din 28 mai 2026 a Curții de Apel Centru, a fost declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Malai Vitalie, în interesele SRL „Autocaravana”, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3 aprilie 2026, din motivul depunerii apelului după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

La 15 iunie 2026, avocatul Malai Vitalie, în interesele SRL „Autocaravana”, a depus recurs împotriva încheierii din 28 mai 2026 a Curții de 1 Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii cu transmiterea cauzei pentru examinare în ordine de apel (f. d. 36-37 Vol. II).

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel, nu a citat nicio normă legală care ar prevedea că publicarea actului judecătoresc în PIGD constituie perioada de la care începe curgerea termenului de procedură. De asemenea, s-a invocat că la materialele cauzei nu este nici un înscris ce ar confirma faptul comunicării soluției instanței de fond până la data de 8 mai 2025.

Recurentul a menționat că nu s-a apreciat înscrisul, și anume dovada faptului că înmânarea efectivă a soluției instanței de fond a avut loc la data de 8 mai 2025, fapt pentru care soluția instanței de apel este ilegală.

În același sens, referitor la critica instanței de apel precum că părțile urmau să se intereseze de soarta dosarului, avocatul Malai Vitalie a enunțat că la data de 8 mai 2025 s-a deplasat la sediul instanței pentru a întreba despre soarta dosarului, înmânându-se hotărârea instanței de fond, pe care a contestat-o la 1 mai 2025, în termenul prevăzut de lege și anume de la data comunicării actului.

Așadar, avocatul Malai Vitalie făcând trimitere la art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, a conchis că nici un moment nu fost scrisă sau emisă o încheiere, la caz, acceptată de părți, că publicarea pe pagina web a instanței a actului judecătoresc constituie comunicare acceptată de participanții la proces, sau altă comunicare nu a avut loc până la 8 mai 2025, până când reprezentantul recurentului nu s-a interesat de soarta dosarului.

Art. 63 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 383-390 din Codul civil.”

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrative prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”. 2

Art.191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 232 alin. (1) din Codul administrativ: „Apelul se depune la instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanţei de apel.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1)”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 385 din Codul civil: (1) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. (2) Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Regula se extinde şi asupra zilei de naştere la calcularea vârstei.

Art. 116 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. Cererea de repunere în termen se depune la instanţa judecătorească care efectuează actul de procedură şi se examinează în şedinţă de judecată. Participanților la proces li se 3 comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluţionarea repunerii în termen.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că avocatul Malai Vitalie, în interesele SRL „Autocaravana” declarând recursul la 15 iunie 2026 (f.d. 35 Vol. II), s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legislator la art. 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele considerente.

Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanţa de recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 3 aprilie 2025, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Autocaravana” împotriva Serviciului vamal.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 12 mai 2025, SRL „Autocaravana” prin intermediul reprezentantului său, avocatul Malai Vitalie a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat repunerea în termenul legal de declarare a apelului, admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii, în sensul declarat.

În motivarea solicitării cu privire la repunerea în termen, avocatul Malai Vitalie a indicat că, că nu a fost informat anterior datei de 8 mai 2025 despre soluția adoptată în prezenta cauză. 4

Prin încheierea din 28 mai 2026 a Curții de Apel Centru, a fost declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Malai Vitalie, în interesele SRL „Autocaravana”, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3 aprilie 2026, din motivul depunerii apelului după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

Avocatul Malai Vitalie, în interesele SRL „Autocaravana” a criticat soluția instanței de apel, susținând că nu s-a apreciat înscrisul, și anume dovada faptului că înmânarea efectivă a soluției instanței de fond a avut loc la data de 8 mai 2025, fapt pentru care soluția instanței de apel este ilegală.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 28 mai 2026 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

Completul de judecată evidențiază că articolul 232, alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că apelul se depune în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În acest context instanța de recurs ține să sublinieze că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor şi obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legislator este prevăzut de o normă imperativă şi trebuie executat întocmai. Deci, art. 232 alin. (1) din Codul administrativ prevede că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Coroborând prevederile art. 63 alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil, se constată că, în condițiile speței, începutul curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei calendaristice 5 a pronunțării dispozitivului hotărârii, respectiv 3 aprilie 2025, iar ultima zi a termenului de 30 de zile a fost 2 mai 2025, ora 24:00. Prin urmare, apelul declarat după expirarea acestui termen este tardiv, iar instanța de apel a procedat corect constatând inadmisibilitatea acestuia în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Instanţa de recurs relevă că în speță, hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel de către avocatul Malai Vitalie, în interesele SRL „Autocaravana” la data de 12 mai 2025 prin depunerea, prin intermediul poștei electronice, a apelului nemotivat în temeiul art. 232 alin. (1) Cod administrativ (f.d. 240 Vol. I), astfel, peste termenul legal admis de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii primei instanțe.

În ceea ce privește susținerea recurentului potrivit căreia hotărârea primei instanțe i-ar fi fost comunicată efectiv doar la data de 8 mai 2025, iar până la această dată nu a cunoscut soluția adoptată, instanța de recurs o apreciază ca fiind neîntemeiată, întrucât aceasta nu este de natură să modifice momentul de la care începe să curgă termenul de apel, stabilit în mod expres de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

Or, norma procesuală menționată instituie în mod expres că termenul de apel curge de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, iar nu de la data comunicării sau înmânării hotărârii motivate. Prin urmare, argumentele recurentului referitoare la data la care a primit efectiv hotărârea primei instanțe nu pot fi reținute ca temei pentru calcularea termenului de apel de la o altă dată decât cea prevăzută de lege.

Instanța de recurs mai reține că, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată, avocatul Malai Vitalie a fost prezent la ședințele de judecată din 7 mai 2024, 2 octombrie 2024; 11 noiembrie 2024 și 20 martie 2025, fiind în cunoștință despre amânarea deliberării și pronunțării dispozitivului hotărârii pentru data de 3 aprilie 2025, ora 17:10 (f. d. 230-234 Vol. I).

De asemenea, faptul că avocatul Malai Vitalie susține că, la 8 mai 2025, s-a deplasat la sediul instanței pentru a se interesa de soarta dosarului nu constituie un motiv independent de voința sa care să justifice repunerea în termen. Potrivit art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, repunerea în termen poate fi dispusă numai dacă persoana, din motive independente de voința sa, nu a putut respecta termenul legal, iar culpa reprezentantului se atribuie reprezentatului. 6

În speță, recurentul nu a invocat și nu a demonstrat existența unui impediment obiectiv care să fi făcut imposibilă exercitarea dreptului de apel în termenul prevăzut de lege. Simpla împrejurare că avocatul Malai Vitalie a luat cunoștință de soluția instanței la 8 mai 2025 nu poate înlătura efectele termenului legal, în condițiile în care acesta începuse să curgă de la 3 aprilie 2025 și se împlinise la 2 mai 2025.

În consecință, criticile recurentului referitoare la data comunicării hotărârii primei instanțe, precum și la aprecierea probelor privind momentul la care acesta a luat cunoștință de soluția adoptată, sunt lipsite de relevanță pentru determinarea termenului de declarare a apelului. Or, odată constatat că apelul a fost depus la 12 mai 2025, cu depășirea termenului legal de 30 de zile, instanța de apel a aplicat în mod corect sancțiunea inadmisibilității prevăzută de art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, recurentul urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, or, termenul de depunere a apelului este imperativ, absolut şi peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Exercitarea unui drept procedural de către titularul său are loc în cadrul și în condițiile stabilite de lege, cu respectarea exigențelor procedurale instituite de legiuitor, inclusiv a termenelor în care acesta poate fi exercitat. Expirarea termenului procedural atrage, de regulă, decăderea din dreptul de a efectua actul procedural, cu excepția situațiilor în care legea prevede posibilitatea repunerii în termen sau o altă modalitate de remediere a nerespectării acestuia.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy c. Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale. 7

În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn c. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea din 28 mai 2026 a Curții de Apel Centru este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurent nu sunt de natură să determine casarea acesteia.

Ținând cont de cele expuse şi în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către avocatul Malai Vitalie, în interesele SRL „Autocaravana”, împotriva încheierii din 28 mai 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 8