Decizie nr. 189 din 23.12.2022

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 440 alin. (3) și 453 lit. b) din Codul contravențional, ridicată de dl Victor Coda, parte în dosarul nr. 4r-31/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet format din dnii judecători Ion Bulhac, Ghenadie Morozan și Ghenadie Lîsîi de la Curtea de Apel Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Printr-o încheiere din 8 septembrie 2021, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Căușeni a refuzat pornirea procesului contravențional în privința dlui Victor Coda și a dnei Vanessa Coda pe baza plângerii depuse de dna Ilona Sârbu. Această încheiere a fost contestată de dna Ilona Sârbu în fața instanței de judecată.

Printr-o hotărâre din 20 decembrie 2021, Judecătoria Căușeni, sediul central, a admis contestația și a anulat încheierea Inspectoratului de Poliție Căușeni din 8 septembrie 2021. Totodată, instanța de judecată a expediat cauza Inspectoratului de Poliție Căușeni pentru un control suplimentar și pentru înlăturarea omisiunilor constatate. Hotărârea a fost atacată cu recurs de dl Victor Coda și de dna Vanessa Coda la Curtea de Apel Chișinău.

În ședința de judecată din 20 octombrie 2022, dl Victor Coda a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolelor 440 alin. (3) și 453 lit. b) din Codul contravențional.

Printr-o încheiere din aceeași zi, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: 2

Prevederile relevante ale Codului contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele: Articolul 440 Procesul de constatare a faptei contravenționale şi atribuțiile agentului constatator „[...] (3) În cel mult 15 zile de la data sesizării, agentul constatator este obligat să verifice sesizarea şi să întreprindă măsurile prevăzute de prezentul capitol. […].” [în redactarea Legii nr. 159 din 12 octombrie 2018, în vigoare din 9 decembrie 2018] Articolul 453 Actele preliminare „În termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenționale în instanţă, judecătorul verifică competenţa şi, după caz: […] b) fixează data examinării cauzei contravenționale, dispune citarea pârților şi altor participanţi la şedinţă, întreprinde alte acţiuni pentru buna ei desfășurare.” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul sesizării susține că articolul 440 alin. (3) din Codul contravențional omite să prevadă obligația agentului constatator, la etapa constatării faptei contravenționale, de a-i acorda un statut procesual persoanei în privința căreia a fost depus un denunț sau o plângere cu privire la comiterea unei contravenții. De asemenea, autorul notează că articolul 453 lit. b) din Codul contravențional omite să prevadă obligația instanței de judecată, la etapa judecării contestației depuse împotriva actelor agenților constatatori, de a-i acorda un statut procesual persoanei care poate fi afectată de eventuala anulare a actului contestat. Autorul menţionează că normele contestate creează o incertitudine juridică și nu-i oferă garanțiile necesare împotriva ingerințelor arbitrare.

Totodată, autorul afirmă că omisiunile în discuție nu-i asigură dreptul la apărare. Mai mult, pentru că legalitatea încheierii de încetare a procesului contravențional este examinată de instanța de judecată în lipsa persoanei în privința căreia a fost depus un denunț sau o plângere, această omisiune îi încalcă și dreptul de acces liber la justiție.

În fine, autorul sesizării susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3) [preeminența dreptului], 7 [Constituția, Lege Supremă], 20 [accesul liber la justiție], 21 [prezumția nevinovăției], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare] și 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] din Constituție. 4

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravențional, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul procedurii de recurs de o persoana în privința căreia a fost emisă o încheiere de încetare a procesului contravențional.

Curtea reiterează că, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată de instanţa de judecată din oficiu şi de părţile în proces, inclusiv de reprezentanţii acestora, ale căror drepturi şi interese pot fi afectate prin aplicarea unei norme pe care o consideră neconstituțională (§ 77 şi punctul 1 din dispozitivul Hotărârii citate). La interpretarea acestui concept, Curtea are în vedere sensul atribuit de Curtea Europeană noțiunii de victimă stabilită la articolul 34 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea DCC nr. 36 din 22 martie 2022, § 28).

Articolul 20 din Constituţie, care reglementează dreptul de acces liber la justiţie, îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea HCC nr. 31 din 23 septembrie 2021, § 31).

Potrivit Curții Europene, o persoană nu poate pretinde la statutul de victimă a unei încălcări a dreptului la un proces echitabil în baza articolului 6 din Convenție care a avut loc în cadrul unor proceduri în care aceasta a fost achitată sau care au fost încetate (a se vedea Khlyustov v. Rusia, 11 iulie 2013, § 103).

Mai mult, articolul 6 din Convenție, sub aspectul său penal, nu este aplicabil în lipsa unei „acuzații în materie penală”. Curtea Europeană a stabilit că „o acuzație în materie penală” există din momentul în care o persoană este notificată oficial de către autoritatea competentă privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale sau din momentul în care situația sa a fost afectată în mod substanțial de acțiunile întreprinse de autorități în rezultatul unei suspiciuni la adresa sa (Ibrahim şi alții v. Regatul Unit [MC], 13 septembrie 2016, § 249). Astfel, încheierea de încetare a procesului contravențional nu reprezintă o acuzație în materie penală. Prin urmare, autorul sesizării nu poate pretinde că este victima unei ingerințe în dreptul său de acces liber la justiție și dreptul la apărare.

Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De eventuala soluţie a excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, adică o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei ( a se vedea DCC nr. 94 din 7 iulie 2022, § 29).

Pornind de la interpretarea noţiunii de victimă stabilită în jurisprudenţa Curţii Europene (a se vedea §§ 15-18 supra), Curtea reține 5

Pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 440 alin. (3) și 453 lit. b) din Codul contravențional, ridicată de dl Victor Coda, parte în dosarul nr. 4r-31/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 23 decembrie 2022 DCC nr. 189 Dosarul nr. 166g/2022 6