Decizie nr. 10 din

La 5 iulie 2013, un grup de deputa ţi în Parlament, au adresat Cur ţii Constituţionale sesizarea privind controlul constitu ţionalităţii prevederilor Legii nr.546-XV din 19 decembrie 2003 privind aprobarea Concep ţiei politicii naţionale a Republicii Moldova. A. Motivele sesizării

Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii sesiz ării, pot fi rezumate după cum urmează. Prin Legea nr.546-XV din 19 decembrie 2003 Parlamentul a adoptat Concepţia politicii naţionale a Republicii Moldova.

Potrivit textului concep ției, scopul acesteia este de a asigura suveranitatea şi independenţa ţării şi de a crea condi ţii favorabile pentru dezvoltarea liber ă a comunit ăţilor etnice şi lingvistice din Republica Moldova.

La fel, se stabile ște că concepţia reprezintă totalitatea principiilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare privind integrarea şi consolidarea poporului multicultural şi multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor na ţionale generale cu interesele tuturor comunităţilor etnice şi lingvistice din ţară.

În opinia autorilor sesizării, Legea nr.546-XV din 19 decembrie 2003 privind aprobarea Concepţiei naţionale a Republicii Moldova prin întregul său conţinut reprezintă o ideologie, ridicat ă la rang de politic ă naţională

Prevederile relevante ale Constitu ţiei (M.O., 1994, nr. 1, art.1) sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. (2) Forma de guvernământ a statului este republica. (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libert ăţile lui, libera dezvoltare a personalit ăţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.” Articolul 2 Suveranitatea şi puterea de stat „(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercit ă în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. (2) Nici o persoan ă particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.” Articolul 4 Drepturile şi libertăţile omului „(1) Dispozi ţiile constitu ţionale privind drepturile şi libert ăţile omului se interpretează şi se aplic ă în concordan ţă cu Declara ţia Universal ă a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. (2) Dac ă există neconcordan ţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.” Articolul 5 Democraţia şi pluralismul politic „(1) Democra ţia în Republica Moldova se exercit ă în condi ţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.

Prevederile relevante din Regulile de elaborare și cerințele unificate față de documentele de politici aprobate prin Hot ărârea Guvernului nr.33 din 11 ianuarie 2007 (M.O., 2007, nr. 6-9, art.44) sunt următoarele: Capitolul II Regimul juridic şi clasificarea documentelor de politici „4. Documentele de politici descriu şi analizează problemele existente, identific ă obiectivele aferente problemei vizate, definesc instrumentele de solu ţionare a acestei probleme şi impactul aşteptat asupra statului şi societăţii. [...]” „5. Documentele de politici reprezintă: a) concepţia; b) strategia; c) programul; d) planul.” „6. Concep ţia reprezint ă un sistem de idei generale orientate spre tratarea/interpretarea multilateral ă a problemelor economice, sociale, juridice, ştiinţifice, tehnice etc., reflect ă modul de a percepe sau ansamblul de opinii, idei cu privire la problemele ce ţin de dezvoltarea unui sau mai multor domenii sau sectoare în ansamblu.” „7. Concepţia trebuie să includă: a) descrierea situaţiei; b) definirea detaliată a problemei; c) indicarea documentelor de politici şi a actelor legislative relevante pentru soluţionarea problemelor abordate în concepţia respectivă; d) instrumentele şi căile de soluţionare a problemei; e) indicarea actelor normative ce urmeaz ă a fi elaborate/modificate pentru soluţionarea problemei; f) evaluarea impacturilor (specific înd impactul social, economic etc.), inclusiv pentru situaţiile în care problema nu va fi soluţionată.” „21. Problema identificat ă este cea care urmeaz ă a fi solu ţionată cu ajutorul instrumentelor normative şi intr ă în competen ţa ministerului sau altei autorit ăţi administrative centrale ce iniţiază întocmirea actului juridic.” „22. Scopul expus în documentul de politici trebuie s ă vizeze problemele pe care politica public ă urmeaz ă să le solu ţioneze, cu indicarea factorilor viza ţi de implementare (fie direct, fie indirect).”

Autorii sesiz ării men ționează că, conform art. 1 din Constitu ţie, Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalit ăţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valorile supreme şi sunt garantate.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea Suprem ă, suveranitatea na ţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

La fel, art. 5 alin.(2) din Constitu ţie stipulează că nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.

Totodată art.7 din Legea Suprem ă prevede că Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Suprem ă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Autorii sesizării au menționat că Legea privind aprobarea Concepţiei politicii na ţionale a Republicii Moldova a fost votat ă de o majoritate monopartinică a Partidului Comuni ştilor din Republica Moldova (PCRM), ignorând recomandările Comisiei de la Vene ţia și a opoziţiei parlamentare, fapt care nu-i poate conferi statutul de aşa zisă „politică naţională”.

În opinia autorilor sesiz ării conţinutul legii reia pasaje întregi din programul electoral al PCRM din 2001, 2005, inclusiv din statutul PCRM.

Totodată, autorii sesiz ării susţin că conţinutul Concepției vine în contradicţie at ât cu realit ăţile istorice din Republica Moldova, sfideaz ă Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, c ât şi adevărul ştiinţific referitor la denumirea limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova şi identitatea naţiunii majoritare.

Autorii sesizării consideră că axarea pe concep ţia moldovenismului, poate fi considerată pe drept ideologia partidelor de stânga, care nu cuprinde toate opţiunile filozofice ale cetăţenilor Republicii Moldova, şi prin aceasta, celorlalţi cetăţeni, care nu împărtăşesc moldovenismul, li se încalcă flagrant dreptul la libertatea de exprimare, garantat de Constitu ție și Conven ția Europeană. B. Aprecierea Curţii

Curtea Constitu ţională exercită justiţia constituţională la sesizarea subiecţilor specifica ţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdic ţiei constitu ţionale.

Curtea re ţine că, în spe ţă, sesizarea vizeaz ă controlul constituţionalităţii Concep ţiei politicii na ţionale a Republicii Moldova adoptată prin Legea nr.546-XV din 19 decembrie 2003.

În context, Curtea relev ă că prerogativa care i-a fost acordat ă prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constitu ţie presupune stabilirea corela ţiei dintre normele contestate şi textul Constitu ţiei, ţinînd cont de principiul supremaţiei acesteia.

Supun ând examin ării preliminare datele referitoare la obiectul sesizării, Curtea atest ă că actul contestat nu face resortul jurisdic ţiei constituţionale, deoarece nu comportă caracter de act normativ.

În lumina prevederilor articolului 31 alin. (3) din Legea cu privire la Curtea Constitu ţională şi articolului 4 alin. (3) din Codul jurisdic ţiei constituţionale, legislatorul a stabilit expres c ă Curtea Constitu ţională examinează în exclusivitate probleme de drept.

Curtea menționează că respectiva concepție reprezintă un document de politici, care descrie şi analizează subiectul abordat, identifică obiectivele aferente acestuia, precum și definește instrumentele de soluţionare a acestei probleme şi impactul aşteptat.

Curtea reține că concepția nu cuprinde norme juridice, iar aspectele identificate în documentele de politici urmeaz ă a fi solu ţionate și puse în aplicare ulterior cu ajutorul instrumentelor normative.

Astfel, Curtea re ţine că aprecierea Concep ţiei politicii na ţionale a Republicii Moldova care cuprinde obiectivele şi sarcinile prioritare privind integrarea şi consolidarea poporului multicultural şi multilingv din țară excede domeniului s ău legal de competen ţă şi nu poate reprezenta o problemă de constituţionalitate pe care Curtea Constitu ţională, la cerere, să o poată tranşa prin raportare la normele şi principiile fundamentale.

Analizând prevederile criticate, Curtea Constituţională constată că în jurisprudenţa sa anterioar ă s-a pronun ţat asupra unor probleme analogice, subliniind că elaborarea politicii interne în diferite domenii constituie prerogativa exclusivă a Parlamentului (Hot ărârea nr.19 din 29 aprilie 1999 privind controlul constitu ţionalităţii prevederilor art.2 alin.(2) şi art.52 din Legea bugetului pe anul 1999 nr.216-XIV din 12 decembrie 1998).

Având în vedere cele men ţionate, respectiva sesizare nu întruneşte datele admisibile pentru exercitarea controlului constitu ţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. În conformitate cu prevederile articolelor 24 alin.(1), 26 alin.(1), 31 din Legea cu privire la Curtea Constitu ţională, articolelor 6 alin.(1) şi alin.(2), 39 alin.(2), 40 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdic ţiei constituţionale, Curtea Constituţională