- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 6 noiembrie 2025
Decizia nr. 5347/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată formulată și înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești sub nr. x/2024, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Sector 2 București - Comisia persoane cu handicap - Serviciul de evaluare complexă, anularea actului administrativ - Certificat de handicap numărul 1819 emis de pârât.
Hotărârea instanței de fond Prin încheierea din 6 decembrie 2024 Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a anulat cererea de chemare în judecată formulată de petentul A., intimat fiind Consiliul Local Sector 2 București - DGASPC - Serviciul de evaluare complex. Pentru a dispus astfel, instanța a aplicat dispozițiile art. 200 alin. (4) C. proc. civ., ca urmare a neîndeplinirii de către reclamant a cerințelor reglementate de art. 194 alin. (1) lit. a) C. proc. civ.
Recursul exercitat în cauză Împotriva încheierii a declarat recurs recurentul-reclamant A., fără însă ca acesta să indice motivele de fapt și de drept ale căii de atac promovate.
Apărările formulate de intimat Intimatul-pârât Consiliul Local Sector 2 București - D.G.A.S.P.C. - Serviciul de Evaluare Complexă a depus întâmpinare, solicitând, în principal, admiterea excepției inadmisibilității recursului, iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a hotărârii primei instanțe.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând, cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituția României, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare și extraordinare ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești, prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, iar în cuprinsul art. 457 alin. (1) reglementează principiul legalității căii de atac, statuând că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și în termenele stabilite de aceasta. În prezenta cauză, A. a atacat cu recurs încheierea prin care Curtea de Apel Pitești a anulat, în temeiul dispozițiilor art. 200 alin. (4) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului x/2024 Potrivit art. 200 alin. (3), (4) și (5) C. proc. civ.: (3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii." (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. (5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării." Se constată, așadar, că soluția primei instanțe a fost pronunțată în procedura de regularizare a cererii, care potrivit art. 200 alin. (5) C. proc. civ., are reglementată drept cale de atac numai cererea de reexaminare formulată în termen de 15 zile de la comunicare, cale de atac care a fost menționată în mod corect în dispozitivul hotărârii pronunțate. În schimb, reclamantul a înțeles să exercite o cale de atac neprevăzută de lege pentru această situație specială a regularizării cererii de chemare în judecată, situație în care legiuitorul a înțeles să reglementeze o cale de atac diferită, respectiv cererea de reexaminare. În acest sens, prezintă relevanță și statuările din cuprinsul deciziei nr. 19/2016 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, conform cărora "în ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea menționată în dispozitivul hotărârii atacate, instanța de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., în măsura în care aceasta nu poate fi calificată prin aplicarea dispozițiilor art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) C. proc. civ..". Prin urmare, în considerarea prevederilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., anterior menționate, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității și va respinge ca inadmisibil recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Admite excepția inadmisibilității recursului. Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 6 decembrie 2024 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 6 noiembrie 2025.