Decizia nr. 4399/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 302/2024 a Curții de Apel Galați

Asupra recursurilor de față Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. x/2024 reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României, Agenția Națională a Medicamentului și Ministerul Sănătății solicitând, în principal, obligarea acestora la includerea în lista medicamentelor decontate integral, în regim de compensare 100%, a medicamentului Sotorasib (denumire comercială Lumykras) recomandat pe baza de prescripție medicală pentru indicația terapeutică cancer pulmonar și, în subsidiar, obligarea pârâtei ANAPDM la evaluarea medicamentului Sotorasib (denumire comercială Lumykras) pentru includerea acestuia în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G.

nr. 720/2008 și pentru indicația terapeutică cancer pulmonar. 2. Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 302 din 29 octombrie 2024, Curtea de Apel Galați - secția contencios administrativ și fiscal: - a respins ca nefondate excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinare; - a admis acțiunea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România; - a obligat pârâții la includerea în lista medicamentelor decontate integral, în regim de compensare 100%, a medicamentului Sotorasib (denumire comercială Lumykras), recomandat pe bază de prescripție medicală pentru afecțiunea cancer pulmonar.

3. Recursurile exercitate în cauză Împotriva sentinței nr. 302 din 29 octombrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Galați - secția contencios administrativ și fiscal, au declarat recursuri principale pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și recurs incident pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 3.1. Recurentul-pârât Guvernul României prin Secretariatul General la Guvernului și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, în principal, admiterea excepției inadmisibilității cererii, în subsidiar, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

3.2. Recurentul-pârât Ministerul Sănătății și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, în principal, admiterea excepției inadmisibilității acțiunii și a excepției lipsei calității procesuale pasive a ministerului și respingerea cererii de chemare în judecată în consecință; în subsidiar, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. 3.3. Recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului și, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, în principal, ca lipsită de interes, și în subsidiar, ca neîntemeiată.

3.4. Recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate și-a întemeiat recursul incident pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4,6, 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. II. Soluția instanței de recurs Examinând, cu prioritate, în condițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității de folosință a intimatului-reclamant A., invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce succed. Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac. Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii.

În raport de aceste considerații teoretice, se constată că, în cauză, în urma verificărilor efectuate, din oficiu, în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, potrivit referatului atașat la dosarului, a rezultat că intimatul-reclamant A. a decedat la data de 05.09.2025, având actul de deces înregistrat sub nr. x/2025, eliberat de Primăria Galați. Prin urmare, la data judecării recursurilor formulate în cauză, intimatul-reclamant era lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 din C. proc. civ., iar față de obiectul cauzei, care a vizat efectuarea demersurilor necesare în vederea asigurării unui tratament medical pentru afecțiunea de care suferă reclamantul, fiind strâns legat de persoana acestuia, nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ. III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele arătate, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant, invocată din oficiu, și va anula recursurile recurenților-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca fiind formulate împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant A., invocată din oficiu. Anulează recursurile principale formulate de recurenții-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și recursul incident formulat de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 302 din 29 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Galați - secția contencios administrativ și fiscal, ca fiind îndreptate împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință. Definitivă. Pronunțată astăzi, 8 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.