ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 507/2025

Ședința publică din data de 4 februarie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Pitești la data de 07.03.2024, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, solicitând obligarea pârâților la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului SOTORASIB (denumire comercială LUMYKRAS), până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 81/F-cont din 9 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive pentru pârâtul Guvernul României, pârâta Agentia Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, și pârâtul Ministerul Sănătății.

A respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, pârâta Agentia Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și pârâtul Ministerul Sănătății, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

A respins ca neîntemeiate excepția inadmisibilității, invocată de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

A admite cererea de ordonanța președințială formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

A obligat pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate să asigure reclamantei, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), medicamentul SOTORASIB (denumire comercială Lumykras), pentru indicația terapeutică cancer de colon, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Pitești.

Împotriva sentinței nr. 81/F-cont din 9 aprilie 2024 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a exercitat pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea recursului său, pârâta a susținut, după o prezentare a situației de fapt, că se impune admiterea recursului, casarea sentinței de fond și în rejudecare să se respingă ordonanța președințială formulată de reclamantă.

În cauză, în această etapă procesuală niciuna din părți nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes a recursului formulat de pârâta CNAS, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite în considerarea argumentelor ce succed:

Reclamanta A. a foprmulat pe calea ordonanței președințiale po acțiune prin care a solicitat obligarea pârâților la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului SOTORASIB (denumire comercială LUMYKRAS), până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal.

În ceea ce privește fondul cauzei, Înalta Curte constată că acesta a facut obiectul dosarului nr. x/2024, cauză în care s-a pronunțat în mod definitiv Decizia nr. 405 din 30.01.2025 de către Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Prin decizia nr. 405 din 30.01.2025, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a hotărât în mod definitiv respingerea cerererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A..

Referitor la excepția lipsei de interes, Înalta Curte subliniază că aceasta reprezintă un mijloc procesual de apărare prin care se invocă lipsa interesului sau a uneia dintre cerințele acestuia cu privire, în cauză la cererea de recurs sau la alt mijloc procedural ce intră în conținutul acțiunii civile (cereri, excepții, exercitarea căilor de atac, executarea silită), fiind o excepție de fond, întrucât se invocă încălcarea cerințelor interesului-condiție de exercitare a acțiunii civile, peremtorie, întrucât admiterea sa împiedică soluționarea fondului cererii, și absolută, deoarece se încalcă norme de ordine publică.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta impunându-se a fi determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

În speță, ordonanța președințială are, potrivit art. 997 alin. (1) C. proc. civ., un caracter vremelnic, fiind menită să asigure provizoriu o situație de fapt sau de drept până la soluționarea litigiului pe fond. Ea nu anticipează judecata asupra fondului dreptului, ci are ca scop prevenirea unei pagube iminente ori înlăturarea unui pericol grav.

Or, din actele dosarului rezultă că, ulterior pronunțării sentinței recurate, Curtea de Apel Pitești a soluționat definitiv acțiunea principală, respingând-o ca neîntemeiată. Ca urmare, efectele ordonanței președințiale, ca măsură provizorie au încetat de drept, fiind subsecvente litigiului principal.

În aceste condiții, chiar dacă recursul ar fi admis și s-ar dispune respingerea cererii de ordonanță președințială, această soluție nu ar mai putea produce niciun efect practic, întrucât litigiul de fond a fost tranșat definitiv, iar ordonanța și-a încetat oricum efectele.

Prin urmare, în cauză, nu mai există un interes actual și legitim în promovarea și continuarea recursului, interesul fiind o condiție de exercițiu a căii de atac care trebuie să subziste până la soluționarea acesteia.

Pe cale de consecință, cum interesul de a acționa al recurentei-pârâte trebuie să subziste pe toată perioada procesului, iar acesta nu mai este actual potrivit art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția de exercitare a recursului referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din cererea de recurs.

Pentru motivele expuse mai sus, constatând că este întemeiată excepția lipsei de interes a recursului pârâtei CNAS, Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., va respinge recursul ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 81/F-cont din 9 aprilie 2024 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 4 februarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.