Decizia nr. 2669/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 281 a Curții de Apel Pitești

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la Curtea de apel Pitești la data de 07.11.2024, reclamantul A., executor judecătoresc în cadrul BEJ A. din circumscripția Judecătoriei Pitești, în contradictoriu cu pârâta Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești - Consiliul UNEJ prin președinte, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (3) și următoarele coroborate cu dispozițiile art. 14 și art. 7 din Legea nr. 554/2004, a formulat acțiune de suspendare a efectelor actului administrativ nr. A/27/04.11.2024, până la soluționarea acțiunii în anulare cu privire la acesta.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 281/F/CONT din 19 noiembrie 2024 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de suspendare formulată de reclamantul A. - EXECUTOR JUDECĂTORESC, în contradictoriu cu pârâtul UNEJ - CONSILIUL UNEJ, ca rămasă fără obiect.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 281/F/CONT din 19 noiembrie 2024 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. - EXECUTOR JUDECĂTORESC a declarat recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. Acesta a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate și în rejudecare admiterea cererii de suspendare a actului administrativ contestat până la soluționarea acțiunii în anulare.

Apărările formulate în recurs Intimata-pârâtă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești - U.N.E.J. a formulat întâmpinare, în cadrul căreia a invocat excepția lipsei de interes a recursului, pe considerentul că recurentul nu a depus la nici o instanță acțiune în anularea Dispoziției de control nr. A/27/04.11.2024, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate,ca fiind temeinică și legală.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) Cod procedură civilă, cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 28.02.2025, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 20.05.2025, în ședință publică, cu citarea părților, când Înalta Curte, luând act de solicitarea ambelor părți de judecare a cauzei în lipsă, în baza art. 394 C. proc. civ., dar și art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a declarat dezbaterile închise și a reținut dosarul în pronunțare, în principal, asupra excepției lipsei de interes a recurentului în susținerea recursului, și, eventual, în subsidiar, asupra fondului recursului. II. Soluția și considerentele instanței de recurs Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză de recurentul-reclamant, Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. va soluționa mai întâi excepția lipsei de interes a recurentului în susținerea recursului, invocată de intimata - pârâtă în cadrul întâmpinării, sens în care apreciază că se impune a se verifica dacă, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată și cu dispozițiile art. 14 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004, subzistă condiția interesului în promovarea prezentei căi de atac, reținând următoarele: Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere, prin care, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, reclamantul A., executor judecătoresc în cadrul BEJ A. din circumscripția Judecătoriei Pitești, în contradictoriu cu pârâta Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești - Consiliul UNEJ prin președinte, a solicitat suspendarea Dispoziției de Control nr. A/27/04.11.2024, până la soluționarea acțiunii în anulare cu privire la acesta. Prin sentința recurată, cererea de suspendare a fost respinsă, reclamantul formulând recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554 a contenciosului administrativ: "(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile prevederilor art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în suspendare și dacă fondul cererii de suspendare nu a fost soluționat, instanța învestită cu cererea de suspendare va constata această împrejurare și va respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. Dacă suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept și fără nicio formalitate." Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că demersul judiciar al reclamantului privind suspendarea executării actului administrativ este lipsit de interes în cazul în care acesta nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în suspendare și dacă cererea de suspendare nu a fost soluționată. În lumina acestor considerente și prin raportare la dispozițiile legale antereferite, Înalta Curte constată că prezenta cerere de suspendare a fost formulată la data de 07.11.2024, iar termenul limită pentru formularea acțiunii în anularea Dispoziției de Control nr. A/27/04.11.2024 a fost 07.01.2025. Cu toate acestea, se reține că nici în prezent recurentul - reclamant nu a depus dovada formulării unei astfel de cereri, în condițiile în care dosarul nr. x/2025 înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 14.03.2025, deci, după împlinirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. 14 din Legea nr. 554/2004, invocat de recurentul - reclamant, nu vizează actul administrativ ce face obiectul cererii de suspendare dedusă judecății în prezenta cauză, respectiv Dispoziția de Control nr. A/27/04.11.2024, ci un alt act administrativ distinct, înregistrat sub nr. x/15.11.2024. În aceste condiții, Înalta Curte reține că reclamantul nu a introdus pe rolul instanței de judecată acțiunea în anularea actului administrativ a cărui suspendare a solicitat-o în termenul de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în suspendare, astfel că, raportat la dispozițiile art. 14 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004, recurentul - reclamant nu mai justifică nici un interes în susținerea acestui recurs, în condițiile în care "suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate". Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes". Prin urmare, una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile este cea privind interesul de a promova acțiunea, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării căilor de atac. În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acțiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia. Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual iar acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004. Activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes reprezentând folosul material sau moral pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu soluționarea unei cereri - acțiune sau cale de atac. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac, și care trebuie să subziste pe tot parcursul derulării cauzei. În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu mai justifică un interes în susținerea recursului de față, care urmărește reformarea soluției defavorabile acestuia în cererea de suspendare întemeiată pe art. 14 din Legea nr. 554/2004, câtă vreme acesta nu a introdus acțiunea în anularea actului în termenul legal de 60 de zile, termen ce s-a împlinit încă din 07 ianuarie 2025, o eventuală soluție de admitere a recursului fiind lipsită de eficacitate juridică, atât timp cât finalitatea juridică a exercitării căii de atac era suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea instanței de fond, însă, nefiind introdusă acțiunea în anularea actului în termenul anterior menționat, "suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate". Prin urmare, în ceea ce privește prezenta cerere de recurs, recurentul-reclamant nu mai justifică un interes, respectiv un folos practic, material la care să fie îndrituit a spera în eventualitatea admiterii cererii sale de recurs. Așa fiind, având în vedere că activitatea juridică nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condițiile legale astfel cum au fost analizate anterior, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reținând ca fiind întemeiată excepția invocată de intimata - pârâtă pârâtă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești - U.N.E.J, în cadrul întâmpinării, urmează a o admite și, pe cale de consecință, va respinge, ca lipsită de interes, prezenta cale de atac exercitată de recurentul-reclamant. III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 14 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepția lipsei de interes, invocată de intimata-pârâtă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești - Consiluul UNEJ și, pe cale de consecință, va respinge recursul formulat de reclamantul A. - Executor Judecătoresc, ca lipsit de interes, cu consecința menținerii, ca legale, a hotărârii atacate, făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.