ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4111/2024

Ședința publică din data de 26 septembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 8.03.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat anularea în tot a Hotărârii nr. 03/27.01.2023, pronunțată de Comisia Superioară de Disciplină a UNEJ în dosarul nr. x/2022, și a tuturor actelor subsecvente.

Totodată, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 13.03.2023, sub nr. x/2023, Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în temeiul art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 3/27.01.2023 a Comisiei Superioare de Disciplină.

Prin încheierea pronunțată la data de 17.05.2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a constatat că sunt îndeplinite condițiile conexității, cele două dosare având aceleași părți, obiect și cauză, astfel că, în temeiul art. 139 C. proc. civ. a dispus conexarea dosarului nr. x/2023 la dosarul nr. x/2023.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 109/F-CONT din 5 octombrie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a respins excepția tardivității contestației formulată de reclamantul Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești, invocată de către pârâtul B.;

- a respins ca neîntemeiată, contestația formulată de Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești, cu sediul în Pitești, județul Argeș, împotriva Hotărârii nr. 03/27.01.2023 a Comisiei Superioare de Disciplină.

- a respins ca neîntemeiată, contestația formulată de reclamantul pârât B., împotriva Hotărârii nr. 03/27.01.2023 a Comisiei Superioare de Disciplină, în contradictoriu cu pârâta Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești, prin Președinte și Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești;

- a respins cererea de disjungere a cererii adiționale formulată de reclamantul B.;

- a respins cererea adițională formulată de reclamantul B., ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 109/F-CONT din 5 octombeiw 2023 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul B. a declarat recurs, susținând incidența motivului de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susținerea motivului de casare invocat, recurentul-reclamant a arătat că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 40, 42 alin. (1) pct. (1), (13), art. 255, 430, 432, 435 și următoarele din C. proc. civ., a dispozițiilor art. 1357 Noul C. civ., dispozițiile art. 28 lit. (b), 51, 72 și următoarele din Legea nr. 188/2000, art. 3, 50, 51 și următoarele din Regulamentul de aplicare a Legii 188/2000, concluzionând că hotărârea recurată este neconforma cu dispozițiile de drept material aplicabile menționate.

Astfel, conform dispozițiilor art. 7, art. 28 lit. (b) și art. 51 din Legea 188/2000 și art. 50 alin. (2) din Regulamentul de Aplicare a Legii nr. 188/2000, numai executorul delegat, cum este cazul de față (delegarea sa pentru dosarele BEJ C., are obligația să exercite atribuțiile prevăzute de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 188/2000 inclusiv oferirea de relații și copii din dosarele instrumentate "însă numai pe perioada delegării".

Așa cum rezultă din hotărârile pronunțate în dosarul nr. x/2021, delegarea sa cu privire la dosarele BEJ C. a încetat in luna aprilie 2021, astfel că față de momentul la care s-au solicitat relațiile și copiile înscrisurilor relevante, respectiv octombrie 2021, acțiunea disciplinară a fost declanșată împotriva unei persoane fără calitate procesuală, hotărârea recurată fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 40, 42 alin. (1) pct. 13, art. 430 Noul C. proc. civ. si art. 28 lit. (b) din Legea 188/2000. Parata refuză in continuare sa respecte dispozițiile art. 28 lit. (b) din Legea 188/2000 așa, cum rezulta fără putința de tăgada din sentința nr. 20/2023 pronunțata in dosarul nr. x/2022.

CSD din cadrul UNEJ, prin Hotărârea nr. 3/27.01.2023, trebuia să admită contestația și să dispună anularea în tot a Hotărârii nr. 6/12.07.2022 Consiliului de disciplina al CEJ Pitești ca netemeinică, nelegala și formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală de un organ jurisdicțional nelegal constituit.

Față de hotărârile pronunțate in dosarul nr. x/2021 și sentința nr. 20/2023 prin care pârâta a fost obligată pe calea ordonanței președințiale să delege un executor judecătoresc, fata de refuzul nejustificat al paratei CEJ Pitești de a respecta legea, rezulta fără putință de tăgada culpa exclusiva a paratei organului colectiv de conducere al CEJ Pitești Colegiul Director prin președinte D. in crearea acestei situații.

Este incident principiul "Nemo auditur propriam turpitudine allegans", parata Colegiul Director al CEJ Pitești, prin președinte si prin reprezentant convențional invocându-și propria culpa, constând in nerespectarea dispozițiilor art. 28 lit. (b) din Legea 188/2000, așa cum reiese din sentința nr. 20/2023 pronunțată de Tribunalul Argeș - CAF in dosarul nr. x/2022 si Decizia nr. 157/R pronunțată de Curtea de Apel Pitești in dosarul nr. x/2021, definitiva, depuse la dosarul cauzei x/2023

De asemenea, recurentul-reclamant a arătat că instanța de fond, contrar si cu încălcarea disp. art. 28 lit. b) din Legea 188/2000, a preluat copy-paste argumentul menționat de reprezentantul convențional al paratului, "chiar dacă delegarea a încetat, exista în sarcina subsemnatului obligația de a comunica copii și relații", însă nu motivează în fapt și în drept aceste considerente decizorii, astfel că, raportat la dispozițiile art. 28 lit. b) din Legea nr. 188/2000, coroborate cu hotărârile pronunțate în dosarul nr. x/2021, hotărârea recurată este neconformă cu dispozițiile art. 430 și urm. din C. proc. civ., dispozițiile art. 28 lit. b) din Legea nr. 188/2000, fiind pronunțată cu încălcarea principiului "Res judicata pro veritate habetur", motiv pentru care este netemeinică și nelegală.

Pârâta avea posibilitatea să se prezinte la sediul BEJ E. și să sa ridice dosarele BEJ C. pentru care delegarea sa încetase si in consecința să efectueze copiile necesare pe propria cheltuiala si sa ofere relații.

Hotărârea recurată este neconformă cu dispozițiile art. 72 din Legea 188/2000, art. 41, 42, 43, 44, 51 și următoarele din Noul C. proc. civ. și Decizia (RIL) nr. 14/2021 publicata in M. Of. nr. 907 din 22.09.2021, având in vedere ca a fost formulata o cerere de recuzare a președintelui Consiliului de Disciplina al CEJ Pitești, iar prin nesoluționarea cererii de recuzare a președintelui completului Consiliului de Disciplină al CEJ Pitești, hotărârea Consiliului de disciplina a CEJ Pitești este nulă de drept și, implicit, hotărârea UNEJ - CSD, fiind dată de o persoană care era incompatibilă să participe la pronunțarea hotărârii, pentru că recuzarea este suspensivă de executare.

Concluzionând, recurentul-reclamant arată că, raportat la dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. (1) C. proc. civ., fata de împrejurarea că, anterior pronunțării hotărârii recurate, doamna președinte F. magistrat judecător in cadrul secției CAF din cadrul Curții de Apel Pitești, și-a exprimat părerea asupra cauzei din dosarul nr. x/2023, respectiv prin sentința nr. 108/F-CONT având același părți, obiect si cauza, invocă excepția incompatibilității de soluționare a dosarului nr. x/2023, motiv pentru care sentința nr. 109/F-Cont din 05.10.2023 este lovita de nulitate absolută.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală.

În esență, a arătat că obligațiile profesionale îi incumbă recurentului-reclamant în raport de calitatea sa de executor judecătoresc și nu pentru că ar fi fost desemnat să instrumenteze și dosarele altui executor judecătoresc. Astfel, având calitatea de executor judecătoresc are și calitatea de a sta în proces.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamant este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Prin Hotărârea nr. 6/12.07.2022 a Consiliului de Disciplină al CEJ Pitești, reclamantul pârât B. a fost sancționat cu excluderea din profesie, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prev. de art. 47 lit. c) teza a II-a din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, "săvârșirea unor fapte care aduc atingere onoarei probității profesionale ori bunelor moravuri", sancțiune prevăzută de art. 49 lit. e) din Legea nr. 188/2000.

S-a reținut încălcarea art. 54 lit. l) și q) din Statutul UNEJ și al profesiei de executor judecătoresc, care obligă executorul "să răspundă în termenul stabilit la toate solicitările Camerei sau ale Uniunii" și "să înainteze organelor de control ale Uniunii, în termenul stabilit, o copie conform cu originalul de pe dosarul de executare solicitat, ori, după caz, să-l prezinte acestora, în original, spre consultare", precum și a dispozițiilor art. 72 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, dispoziții potrivit cărora "Părțile au obligația ca la cererea președintelui completului să îi pună la dispoziție toate informațiile și actele solicitate".

În urma contestării acesteia, prin Hotărârea nr. 3/27.01.2023, Comisia Superioară de Disciplină a UNEJ a respins cererea de recuzare formulată de către contestatorul executor judecătoresc B. ca inadmisibilă, a admis în parte contestația și a modificat hotărârea atacată, în sensul înlocuirii sancțiunii excluderii din profesie cu sancțiunea amenzii în cuantum de 1500 RON,

Împotriva Hotărârii nr. 3/27.01.2023 a Comisiei Superioare de Disciplină, reclamantul pârât B. a formulat acțiune, solicitând anularea acestei hotărâri.

Instanța de fond a respins, ca neîntemeiate, criticile de nelegalitate formulate împotriva Hotărârii nr. 03/27.01.2023 a Comisiei Superioare de Disciplină, reținând că săvârșirea faptelor care au fost circumscrise abaterii disciplinare pentru care a fost cercetat reclamantul rezultă din succesiunea faptelor, respectiv faptul de a nu da curs solicitărilor formulate de CEJ Pitești prin adresa nr. x/15.10.2021 cât și prin adresa de revenire din 26.11.2021, adrese la care CEJ Pitești a atașat și plângerea formulată de petenta Adecat divers Trans S.R.L., urmate de o atitudine relativ asemănătoare și pe parcursul procedurii desfășurate ulterior de către colegiul director și consiliul de disciplină, iar aceste fapte reprezintă încălcări ale disp. art. 54 lit. l) și q) din Statutul UNEJ și al profesiei de executor judecătoresc, constituind totodată conținutul abaterii disciplinare prevăzută de art. 47 lit. c) teza a II-a din Legea nr. 188/2000.

Recurentul-reclamant a criticat sentința de fond, invocând incidența motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin critici de nelegalitate cu privire la greșita interpretare a prevederilor Legii nr. 188/2000 și a dispozițiilor din C. proc. civ.

Înalta Curte constată că soluția primei instanțe este legală, fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative incidente în speță.

Recurentul-reclamant a reiterat susținerile din fața instanței de fond, cu privire la cererea de recuzare formulată împotriva membrilor Colegiului Director al CEJ Pitești, cât și a președintelui Consiliului de Disciplină al CEJ Pitești, susținând că recuzarea din C. proc. civ. este permisă în completarea Legii nr. 188/2000.

Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile recurentului-reclamant referitoare la nesoluționarea cererii sale, având în vedere că, în procesul-verbal al ședinței Consiliului de Disciplină din data de 19.05.2022, dosar nr. x/2021, s-a reținut, în legătură cu cererea de recuzare, faptul că:

"Având în vedere cererea de recuzare depusă la dosarul cauzei de domnul executor judecătoresc B., menționată mai sus, Consiliul de Disciplină al C.E.J. Pitești hotărăște respingerea cererii, întru-cât nu sunt motive temeinice și legal".

În ceea ce privește fondul cererii de recuzare împotriva președintelui Consiliului de Disciplină, în ce privește executorul judecătoresc G., pentru faptul că acesta este "asociat" cu președintele Camerei Executorilor Judecătorești și al Colegiului Director al CEJ Pitești, D., Înalta Curte constată că în mod corect a fost respinsă această cerere, având în vedere că susținerile recurentului referitoare la relația de "asociere" dintre președintele Consiliului de Disciplină și președintele Camerei Executorilor Judecătorești și al Colegiului Director al CEJ Pitești sunt generale, neputându-se deduce din datele dosarului despre ce fel de asociere este vorba și în mod implicit această relație de asociere nu este dovedită, în susținerea acestui motiv de incompatibilitate nefiind depuse alte înscrisuri pentru a dovedi pretinsa lipsă de obiectivitate a președintelui Consiliului de Disciplină.

De asemenea, Înalta Curte constată că sunt nefondate susținerile recurentului-reclamant referitoare la cererea de recuzare îndreptată împotriva președintelui CEJ Pitești și al Colegiului Director al CEJ Pitești, în persoana executorului judecătoresc D., întemeiată în drept tot pe dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., pentru motivul existenței unor procese civile și penale între acest executor judecătoresc și reclamantul B..

Sub acest aspect, în mod corect prima instanță a arătat că, pentru reținerea sau incidența cazul prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este necesar ca procesul să fie unul penal, însă, în cauză, reclamantul, autor al cererii de recuzare, nu a dovedit existența unui proces penal în cadrul căruia să fi fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva executorul judecătoresc recuzat, respectiv D., după cum nu a făcut dovada nici în ce privește procesele penale din ultimii trei ani.

De asemenea, recurentul-reclamant a făcut referire la soluțiile pronunțate cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive și a autorității de lucru judecat, invocate în raport de hotărârea pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalul Argeș, secția civilă, precum și pe fond, cu privire la inexistența faptei pentru care a fost sancționat, susținând că numai executorul delegat are obligația să exercite atribuțiile prevăzute de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 188/2000, inclusiv oferirea de relații și copii din dosarele instrumentate, și numai pe perioada delegării, iar delegarea sa încetase la momentul la care s-au solicitat relațiile și copiile înscrisurilor relevante.

Înalta Curte constată că sunt nefondate și aceste critici, reținând că faptele pentru care executorul judecătoresc răspunde disciplinar sunt expres și limitativ prevăzute de lege și se referă la conduita profesională a acestuia, acțiunea disciplinară putând fi exercitată în condițiile art. 45 din Legea nr. 188/2000.

Dispozițiile art. 60-62 din Legea nr. 188/2000 instituie, pe de o parte, regula că actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, iar pe de altă parte, regula că activitatea executorilor judecătorești este supusă controlului profesional, în condițiile prezentei legi, neputând exista o suprapunere între controlul judecătoresc al actelor de executare silită și controlul profesional al actelor executorului.

În speță, așa cum reiese din actele dosarului, controlul profesional cu privire la recurentul-reclamant a fost determinat de necesitatea de a se rezolva plângerea formulată de către societatea Adecat divers Trans S.R.L., care a sesizat Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești în legătură cu modul în care executorul judecătoresc, în baza unui act de delegare, a îndeplinit atribuțiile într-un dosar de executare.

Pentru exercitarea controlului profesional, recurentului-reclamant i-au fost solicitate, de către organul de control, un punct de vedere cu privire la aspectele sesizate de petiționar, precum și copii ale înscrisurilor relevante, atât prin adresa nr. x/15.10.2021 cât și prin adresa de revenire din 26.11.2021, adrese la care CEJ Pitești a atașat și plângerea formulată de petenta Adecat divers Trans S.R.L..

Din actele aflate la dosar, rezultă că executorul judecătoresc B. nu a dat curs acestor solicitări în termenul de 5 zile de la primire indicat în adresa de solicitare, deși a confirmat primirea acestora inclusiv prin formularea unui răspuns pe mail, și a înaintat abia la data de 13.12.2021 o adresă în atenția Colegiului director al CEJ Pitești, prin care a arătat că dosarul de executare nr. 32/2018 este soluționat, "fiind dezinvestit în acest dosar", fără a atașa vreun înscris doveditor.

În urma autosesizării Colegiului Director al CEJ Pitești prin Hotărârea nr. 90/14.12.2021, a fost declanșată acțiunea disciplinară, iar cu ocazia ședinței termenului din data de 14.04.2022, stabilit de către Consiliul de Disciplină al CEJ Pitești în cadrul dosarului nr. x/2022 având ca obiect acțiunea disciplinară, deși citat, executorul judecătoresc B. nu s-a prezentat și nici nu a depus nota de relații și copii certificate din dosarul de executare silită în cauză, așa cum i se solicitase prin citație.

La termenul stabilit de Consiliul de Disciplină al CEJ Pitești pentru data de 19.05.2022, executorul judecătoresc s-a prezentat și a depus o cerere de recuzare a președintelui Consiliului de Disciplină G. și o declarație însoțită de adeverințe medicale prin care a arătat că nu a putut înainta copia dosarul de executare nr. 32/2018 al BEJ C., instrumentat de reclamant în calitate de delegat, deoarece în perioada octombrie- noiembrie 2021 s-a aflat în imposibilitate din motive medicale, și a solicitat oral acordarea unui nou termen pentru a depune o notă de relații, fiind stabilit în acest scop un nou termen la data de 16.06.2022. Totodată, a depus și încheierea nr. 32/08.12.2021 de încetare a executării silite pornite în dosarul de executare silită nr. x/2018.

Prin Hotărârea nr. 6/12.07.2022 a Consiliului de Disciplină al CEJ Pitești, reclamantul pârât B. a fost sancționat cu excluderea din profesie, iar în urma contestării acesteia, prin Hotărârea nr. 03/27.01.2023, Comisia Superioară de Disciplină a UNEJ a respins cererea de recuzare formulată de către contestatorul executor judecătoresc B. ca inadmisibilă, a admis în parte contestația și a modificat hotărârea atacată, în sensul înlocuirii sancțiunii excluderii din profesie cu sancțiunea amenzii în cuantum de 1500 RON, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prev. de art. 47 lit. c) teza a II-a din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a fost sancționat pentru modul în care și-a îndeplinit atribuțiile în dosarul de executare nr. 32/2018, ci pentru fapta de a nu răspunde solicitărilor Colegiului Director, în sensul de a depune un punct de vedere/notă de relații privind aspectele semnalate de un terț, implicat în dosarul de executare menționat, precum și înscrisurile pe care le apreciază relevante din același dosar de executare.

Obligația stabilită de legiuitor în sarcina executorului judecătoresc, de a pune la dispoziție acte și orice informații necesare elucidării asupra cauzei, precum și dreptul Colegiului Director și Consiliului de Disciplină CEJ Pitești de a solicita aceste acte și informații rezultă expres din dispozițiile art. 72 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, potrivit cărora:

"Părțile au obligația ca la cererea președintelui completului să îi pună la dispoziție toate informațiile și actele solicitate."

Art. 54 din Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea nr. 19 din 3 septembrie 2010 a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România, publicată în Monitorul Oficial Nr. 713 din 26 octombrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, enumeră, printre obligațiile executorilor judecătorești, obligații concrete în privința transmiterii documentelor către organele de control ale Uniunii, respectiv:

"l) să răspundă în termenul stabilit la toate solicitările Camerei sau ale Uniunii"; "q) să înainteze organelor de control ale Uniunii, în termenul stabilit, o copie conform cu originalul de pe dosarul de executare silită solicitat, ori, după caz, să-l prezinte acestora, în original, spre consultare."

Prin urmare, dispozițiile Regulamentului și Statului sunt obligatorii pentru toți executorii judecătorești, după cum rezultă din dispozițiile anterior redate, astfel că, în raport cu obiectul acțiunii disciplinare, care constă tocmai în refuzul recurentului-reclamant de a răspunde solicitărilor Colegiului Director și nu privește strict vreun act de executare îndeplinit în dosarul de executare mai sus amintit, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut existența faptei care constituie abatere disciplinară, fiind atrasă răspunderea executorului judecătoresc în temeiul art. 47 lit. c) din Legea nr. 188/2000.

Nefondate sunt și criticile recurentului-reclamant care, prin raportare la soluția pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Argeș, secția civilă, susține că, față de momentul la care au fost solicitate înscrisurile (septembrie 2021), acțiunea disciplinară a fost declanșată împotriva unei persoane fără calitate procesuală, motivat de împrejurarea că delegarea sa încetase în luna mai 2021.

Chiar dacă în urma hotărârii pronunțate în dosarul nr. x/2021 al Tribunalul Argeș, secția civilă s-a constatat că delegarea recurentului-reclamant în dosarele de executare ale BEJ C. a încetat în luna aprilie 2021, acest fapt nu înseamnă că executorului judecătoresc nu i se poate solicita de către organele îndreptățite din cadrul Camerei Executorilor Judecătorești să respecte obligațiile prevăzute de art. 54 lit. l) și q) din Statutul UNEJ și al profesiei de executor judecătoresc, necesar a fi respectate și ulterior încetării delegării, în legătură cu demersurile efectuate în perioada delegării.

În plus, nu se poate ignora faptul că dosarul de executare nr. 18/2020 al B.E.J. C. se afla, la momentul solicitărilor relațiilor de către Colegiul Director (15.10.2021 și, respectiv, 26.11.2021), în arhiva recurentului-reclamant, și, chiar dacă delegarea încetase, acesta trebuia să respecte obligațiile impuse prin statutul profesiei.

În ceea ce privește sentința civilă nr. 92 din 7 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Argeș, secția civilă, definitivă prin Decizia nr. 157/R-Cont din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Pitești, prin aceasta s-a admis în parte acțiunea privind pe reclamanții B. și B.E.J. B., s-a anulat în parte Hotărârea nr. 100/28.10.2020, însă doar în ceea ce privește art. 2, în sensul înlăturării expresiei "până la finalizarea acestora", și s-a anulat în parte Actul "Desemnare" cu nr. 728/19.11.2020, înlăturându-se din alin. (1) teza finală expresia "până la finalizarea acestora".

Nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 430 și următoarele din C. proc. civ., referitoare la autoritatea de lucru judecat, în raport cu hotărârea judecătorească pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Argeș, secția civilă.

Autoritatea de lucru judecat, astfel cum este reglementată de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală, și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți.

Autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente (obiect, părți, cauză), prezumția de lucru judecat impune în sensul că ce s-a constatat și statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre.

În cauză, hotărârea judecătorească pronunțată în dosarul nr. x/2021 nu poate avea autoritate de lucru judecat în prezenta speță, neexistând identitate de obiect și nici de cauză. În dosarul nr. x/2021 s-a anulat în parte, sub aspectul duratei delegării, actul prin care recurentul-reclamant a fost delegat în vederea continuării soluționării dosarelor de executare aferente unui alt executor judecătoresc suspendat din funcție, iar acest aspect nu poate constitui temei pentru înlăturarea faptei circumscrise abaterii disciplinare, reținută prin actul administrativ reprezentat de Hotărârea nr. 3 din 27 ianuarie 2023 a Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, a cărei legalitate a fost supusă controlului instanței de fond.

Obiectul acțiunii disciplinare nu îl constituie modul în care recurentul-reclamant ar fi instrumentat un dosar se executare după data la care a încetat delegarea sa, ci acesta a fost sancționat disciplinar pentru fapta de a nu răspunde solicitărilor de a depune un punct de vedere/notă de relații privind aspectele semnalate de un terț, implicat în dosarul de executare menționat, precum și înscrisurile pe care le apreciază relevante din același dosar de executare.

Sunt nefondate și susținerile recurentului-reclamant referitoare la motivele medicale care au determinat imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor stabilite de către colegiul director și consiliul de disciplină.

Astfel, din actele aflate la dosar se constată că solicitările CEJ Pitești au fost formulate în datele de 15.10.2021, respectiv de 26.11.2021, iar adeverințele medicale aflate la dosar nr. x/2023, în număr de 5, privesc una luna septembrie, una luna august, una luna decembrie 2021, cea din luna octombrie vizând perioada 18-22.10.2021, iar cea din luna noiembrie vizând perioada 15-19.11.2021.

De asemenea, sunt nefondate și criticile referitoare la incompatibilitatea judecătorului fondului de a soluționa cauza, întrucât și-a spus părerea în dosarul nr. x/2023.

Nu se pune problema incidenței art. 41 C. proc. civ., în condițiile în care dosarul nr. x/2023, în care instanța a rămas în pronunțare la același termen de judecată, 29.09.2023, a pronunțat hotărârea la aceeași dată, 5.10.2023, a avut ca obiect cererile formulate de reclamant și Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva Hotărârii nr. 01/27.01.2023 pronunțate în dosarul nr. x/2022 de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Față de toate împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situația de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantul B., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul B. împotriva sentinței nr. 109/F-CONT din 5 octombrie 2023 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 26 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.