Decizia nr. 1370/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr. 57H/24.04.2024 emise de Biroul Electoral Central. 1.2. Hotărârea instanței de fond Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1033 din 14 iunie 2024, a admis excepția inadmisibilității și, pe cale de consecință, a respins cererea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca inadmisibilă.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, reclamanți C., G., D., H., B., F., A., E., I. solicitând admiterea căii de atac, casarea hotărârii primei instanțe, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. La data de 18 iulie 2024 s-a înregistrat pe rolul instanței supreme recursul declarat de părțile reclamante împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond. La termenul din data de 12 martie 2025 instanța a constatat, că în litigiul dedus judecății, pârâtul Biroul Electoral Central nu mai are capacitate procesuală de folosință, în sensul art. 57 alin. (1) din C. proc. civ., aspect procedural invocat de reprezentantul Ministerului Public.

Prin urmare, Biroul Electoral Central nu mai poate să fie parte în acest dosar, având în vedere că și-a încheiat activitatea. Examinând cu prioritate această chestiune, Înalta Curte constată următoarele: În temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere și specificul materiei electorale, apreciem că încetarea activității BEC ca urmare a finalizării ciclului electoral, are prioritate față de orice altă chestiune de procedură. Potrivit art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (3) Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Conform art. 206 alin. (1) din C. civ. persoana juridică poate avea orice drepturi și obligații civile.

În baza art. 251 alin. (1) din C. civ. persoane juridice (...) încetează la data actului prin care s-a dispus încetarea sau, după caz, la data îndeplinirii oricărei alte cerințe prevăzute de lege. Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor. Biroul Electoral Central este o autoritate publică cu activitate și competențe esențialmente temporare, înființat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale și pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desființează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînființării și fără ca atribuțiile să îi fie preluate de o a altă autoritate publică.

În acord cu Decizia nr. 117 D din 10.07.2024, BEC pentru alegerile locale și europarlamentare din anul 2024 și-a încetate activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al rezultatului final al alegerilor, adică la data de 13.07.2024, având în vedere și dispozițiile art. 40 din Legea nr. 115/2015. Această dată marchează din punct de vedere civil sfârșitul capacității civile de folosință, iar în plan procesual lipsa capacității procesuale de folosință. Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și susținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

Din interpretarea textelor legale anterior citate, rezultă că aceste condiții generale, ce vizează orice cerere în justiție, se impune a fi îndeplinite în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac. Totodată, pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul, independent de deținerea personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii. Prin urmare, Înalta Curte reține că excepția de fond, absolută și peremptorie a lipsei capacității procesuale de folosință a părții menționate este întemeiată și se impune casarea hotărâri pronunțate, admiterea excepția lipsei capacității de folosință a intimatului-pârât și respingerea acțiunii ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți C., G., D., H., B., F., A., E., I. împotriva sentinței civile nr. 1033 din 14 iunie 2024 a Curții de Apel București - secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și, în rejudecare: Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât. Respinge acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, având ca obiect anulare act administrativ- Hotărârea BEC nr. 57H/24.04.2024, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință. Definitivă. Pronunțată astăzi, 12 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.