ÎCCJ, Secția penală, decizia din 20.01.2026 — Prin încheierea penală din data de 18 octombrie 2024 Judecătoria Sectorului 1 București, secția penală, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc.…

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de recurentul A., constată următoarele: Prin încheierea penală din data de 18 octombrie 2024 Judecătoria Sectorului 1 București, secția penală, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., a respins plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța nr. 11401/P/2018 din data de 29.11.2023 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, menținută prin ordonanța nr. 4/II-2/2024 din data de 26.01.2024 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, ca nefondată. A menținut soluția dispusă prin ordonanța nr. 11401/P/2018 din data de 29.11.2023 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.

Împotriva încheierii penale din data de 18 octombrie 2024 a Judecătoriei Sectorului 1 București, secția penală a formulat recurs în casație recurentul A.. Recurentul a solicitat admiterea recursului în casație, motivat de faptul că în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, având în vedere că în faza de cercetare penală parchetul nu l-a citat pe inculpat pentru a-l întreba dacă solicită continuarea procesului penal sau dorește încetarea acestuia urmare a împlinirii termenului de prescripție, în cauză fiind incident cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale referitor la fapta nu este prevăzută de legea penală și fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția penală la data de 19.12.2025, când s-a stabilit termen la data de 20.01.2026, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen. Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație, în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele: Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalității, pe de o parte și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă și la cazurile de casare. Din examinarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 440 alin. (1), (2) și (4) din C. proc. pen. rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, instanța examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din dispozițiile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 și art. 438 din C. proc. pen. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație. Cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. nu îndeplinește cerința de formă prevăzută de art. 434 din C. proc.

pen., în sensul că hotărârea împotriva căreia s-a declarat prezenta cale extraordinară de atac nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casație, nefiind o hotărâre prin care se soluționează acțiunea penală, respectiv cea civilă alăturată acesteia, așadar, hotărâri prin care s-a rezolvat fondul cauzei, prin pronunțarea unei soluții de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal. Se observă că hotărârea atacată este o încheiere penală pronunțată de curtea de apel în procedura plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, prevăzută de art. 340 și următoarele din C. proc. pen. și nu de o curte de apel sau de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel Potrivit art. 434 alin. (1) din C. proc.

pen., sunt supuse recursului în casație deciziile pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor. Prin urmare, față de cele constatate nu se mai impune analizarea și a celorlalte cerințe de formă prevăzute de art. 435-437 din C. proc. pen. Pentru considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva încheierii penale din data de 18.10.2024 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, secția penală, în dosarul nr. x/2024. În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În procesul penal, atunci când cheltuielile judiciare nu rămân în sarcina statului, trebuie suportate de partea care a generat producerea lor. În speță, în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat intră cele referitoare la comunicarea cererii de recurs în casație către parchet și către celelalte părți din dosar, la consumabilele folosite de instanță (gen hârtie, toner, plicuri, copertă dosar, etc.), precum și cele privind transportul pentru înaintarea dosarului în recurs în casație de la instanța de apel la instanța de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE În baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva încheierii penale din data de 18.10.2024 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, secția penală, în dosarul nr. x/2024. Obligă recurentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2026.