AFFAIRE SELAHATTİN DEMİRTAȘ CONTRE LA TURQUIE (N° 2)

Rezoluția interimară CM/ResDH(20211)428 Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Selahattin Demirtaș (nr. 2) împotriva Turciei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2021, în cadrul celei de-a 1419-a ședințe a delegaților miniștrilor) Cerere Cauza Hotărârea Definitivului la 14305/17 SELAHTT Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Reamintind constatările Curții, în legătură cu arestarea și reținerea provizorie a recurentului între 4 noiembrie 2016 și 7 decembrie 2018, potrivit cărora instanțele interne nu au pus în prim plan niciun fapt sau nicio informație specifică de natură să creeze suspiciuni plauzibile că reclamantul a săvârșit infracțiunile în cauză și să justifice deținerea sa (încălcarea articolelor 5 alineatele (1) și (3) din convenție) ; Modul în care inviolabilitatea sa parlamentară a fost ridicată prin modificarea articolului 83 alineatul (2) din Constituția turcă la 20 mai 2016, precum și deficiențele din raționamentul instanțelor care au dispus arestarea provizorie, și-au încălcat drepturile la libertatea de exprimare și au fost în calitatea de membru al parlamentului (încălcarea articolului 10 și a articolului 3 din Protocolul nr. 1) ; și arestarea provizorie a urmărit, de asemenea, un scop nerecunoscător, și anume înăbușirea pluralismului și limitarea jocului dezbaterii politice [încălcarea articolului 18 coroborată cu art. 5 alineatul (1) ] Reamintind, de asemenea, indicațiile Curții, în temeiul articolului 46, potrivit cărora natura încălcării articolului 18 nu lăsa o alegere reală cu privire la măsurile necesare pentru remedierea acestora și că orice menținere în detenție provizorie a recurentului din motive legate de același context de fapt ar implica o prelungire a încălcării drepturilor sale, precum și o încălcare a obligațiilor care revine statului pârât de a se conforma hotărârii Curții în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din Convenție în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție. Remarcând faptul că reclamantul este în prezent în detenție provizorie în cadrul acuzațiilor pendinte în fața celei de a 22-a instanțe de asedii din Ankara, reamintind deciziile anterioare ale Comitetului, în special cele adoptate în cadrul celei de-a 1398-a reuniuni (9-11 martie 2021) (DH) și al celei de-a 1411-a reuniuni (14-16 septembrie 2021) (DH) EXPRIMĂ îngrijorarea profundă cu privire la faptul că reclamantul rămâne privat de libertate din noiembrie 2016; REȚINÂND că argumentul autorităților turce potrivit căruia reținerea provizorie actuală a reclamantului nu intră în domeniul de aplicare al hotărârii Curții a fost examinat și respins de Curte în indicarea sa în temeiul articolului 46, precum și de către Comitet în cadrul examinărilor sale anterioare bazate pe informațiile de care dispunea SUBLINIAZĂ că obligația de restitutio in integrum solicită măsuri, în măsura posibilului, pentru a restabili reclamantul în situația de care ar fi beneficiat dacă aceste încălcări nu ar fi avut loc și că astfel de măsuri trebuie să fie compatibile cu concluziile și spiritul hotărârii Curții, implicând buna credință a statului pârât, ceea ce este de o importanță primordială în cazurile de constatare a încălcării articolului 18 de către Curte; EXPRIMĂ speranța fermă că Curtea Constituțională va conduce la examinarea acțiunilor reclamantului în cel mai scurt timp și în mod compatibil cu spiritul și cu concluziile hotărârii Curții a Curții a Curții a Curții a Uniunii Europene, prin care se va asigura din nou eliberarea imediată a reclamantului DECIDE de a relua examinarea cazului în cadrul celei de-a 1428-a reuniuni (martie 2022) (DH) cel târziu.

Résolution intérimaire CM/ResDH(2021)428

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme

Selahattin Demirtaș (n° 2) contre Turquie

(adoptée par le Comité des Ministres le 2 décembre 2021,

lors de la 1419

e

réunion des Délégués des Ministres)

Requête

Affaire

Arrêt du

Définitif le

14305/17

SELAHATTİN DEMİRTAȘ (n° 2)

22/12/2020

Grande Chambre

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»),

Rappelant les constats de la Cour, en relation avec l’arrestation et la détention provisoire du requérant entre le 4 novembre 2016 et le 7 décembre 2018, selon lesquels les juridictions internes n'ont mis en avant aucun fait ni aucune information spécifique de nature à faire naître des soupçons plausibles que le requérant avait commis les infractions en question et à justifier sa détention (violations des articles 5, paragraphes 1 et 3 de la Convention)

; la manière dont son inviolabilité parlementaire avait été levée par l'amendement de l'article 83, paragraphe 2, de la Constitution turque le 20 mai 2016, ainsi que les déficiences dans le raisonnement des tribunaux ordonnant la détention provisoire, ont violé ses droits à la liberté d'expression et à siéger en tant que membre du parlement (violations de l'article 10 et de l'article 3 du Protocole n° 1)

; et la détention provisoire poursuivait en outre un but inavoué, à savoir étouffer le pluralisme et limiter le jeu du débat politique (violation de l'article 18 combiné avec l'article 5, paragraphe 1)

;

Rappelant en outre les indications de la Cour, au titre de l'article 46, selon lesquelles la nature de la violation de l'article 18 ne laissait pas de choix réel quant aux mesures requises pour y remédier, et que tout maintien en détention provisoire du requérant pour des motifs relatifs au même contexte factuel impliquerait une prolongation de la violation de ses droits ainsi qu’un manquement à l’obligation qui incombe à l’État défendeur de se conformer à l’arrêt de la Cour conformément à l'article 46, paragraphe 1, de la Convention

;

Notant que le requérant est actuellement en détention provisoire dans le cadre d’accusations pendantes devant la 22

e

cour d'assises d'Ankara

;

Rappelant les précédentes décisions du Comité, notamment celles adoptées lors de sa 1398

e

réunion

(9-11 mars 2021) (DH) et de sa 1411

e

réunion (14-16 septembre 2021) (DH)

;

EXPRIME sa profonde préoccupation quant au fait que le requérant reste privé de liberté depuis novembre 2016 ;

RÉITÉRE que l'argument des autorités turques selon lequel la détention provisoire actuelle du requérant n'entre pas dans le champ d'application de l'arrêt de la Cour, a été examiné et rejeté par la Cour dans son indication au titre de l'article 46, ainsi que par le Comité lors de ses précédents examens basés sur les informations dont il disposait

;

SOULIGNE que l'obligation de

restitutio in integrum

appelle des mesures visant, dans la mesure du possible, à rétablir le requérant dans la situation dont il aurait bénéficié si ces violations n'avaient pas eu lieu, et que de telles mesures doivent être compatibles avec les conclusions et l'esprit de l'arrêt de la Cour, impliquant la bonne foi de l'Etat défendeur, ce qui est d'une importance primordiale dans les cas de constat de violation de l'article 18 par la Cour

;

EXPRIME le vif espoir que la Cour constitutionnelle mène à bien l'examen des recours du requérant dans les plus brefs délais et de manière compatible avec l’esprit et les conclusions de l’arrêt de la Cour

;

DEMANDE INSTAMMENT à nouveau aux autorités d’assurer la libération immédiate du requérant

;

DÉCIDE de reprendre l’examen de cette affaire lors de sa 1428

e

réunion (mars 2022) (DH) au plus tard.