3rh-33/25 — Contestarea actului administrativ defavorabil

La 31 decembrie 2021, Iulian Roșca a depus cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Consiliul Audiovizualului, solicitând obligarea acestuia să emită un act administrativ individual de notificare/emitere a reîncadrării reclamantului în funcția de șef al Direcției juridice și reglementări din cadrul Consiliului Audiovizualului, precum și încasarea venitului ratat pentru perioada absenței forțate de la muncă, în calitatea sa de funcționar public.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 168 din 11 noiembrie 2021 („Pentru respingerea raportului de activitate al Consiliului Audiovizualului pe anul 2020”), a încetat mandatul său de membru al autorității audiovizuale, mandat obținut prin Hotărârea Parlamentului nr. 335 din 14 decembrie 2018, iar, în consecință, au încetat temeiurile ce justificaseră suspendarea raporturilor sale de serviciu.

Reclamantul a arătat că, urmare a numirii în funcția de demnitate publică - membru al Consiliului Audiovizualului - raporturile sale de serviciu au fost suspendate în temeiul art. 52 lit. a) din Legea nr. 158/2008 și art. 18 din Legea nr. 199/2010, suspendare formalizată prin act administrativ (ordin) emis de conducătorul autorității competente.

Potrivit poziției reclamantului, în conformitate cu art. 55 alin. (1), (2) și (21) din Legea nr. 158/2008, la încetarea motivelor care au generat suspendarea raporturilor de serviciu, funcționarul public urmează a fi reîncadrat în funcția exercitată anterior suspendării sau într-o funcție publică echivalentă vacantă ori temporar vacantă, reîncadrarea fiind dispusă prin act administrativ al persoanei sau organului competent.

Reclamantul a mai invocat că, deși la 15 noiembrie 2021 a adresat pârâtului o cerere de reîncadrare, acesta nu a finalizat procedura administrativă, invocând necesitatea respectării termenului de 14 zile, iar ulterior, prin comunicarea din 29 decembrie 2021, a informat despre suspendarea examinării cererii, pe motivul existenței unei pretinse situații de incompatibilitate, fiind solicitată poziția 1 Autorității Naționale de Integritate în contextul unui litigiu pendinte privind anularea Hotărârii Parlamentului nr. 168/2021, în care Consiliul Audiovizualului are calitatea de terț, iar Direcția juridică reprezintă interesele instituției.

Reclamantul a apreciat că această conduită echivalează cu o tergiversare nejustificată a procedurii de reîncadrare, constituind o ingerință nelegală în exercitarea dreptului la muncă, precum și o încălcare a garanțiilor legale privind stabilitatea în funcția publică și a principiului securității raporturilor juridice.

Prin cererea de concretizare depusă la 17 ianuarie 2022, reclamantul a precizat că obiectul acțiunii îl constituie o acțiune în obligare, având ca finalitate emiterea actului administrativ individual de reîncadrare, cu plata drepturilor salariale aferente perioadei absenței forțate de la muncă, începând cu 12 noiembrie 2021, menționând că pretențiile salariale au caracter accesoriu refuzului de reîncadrare și nu impun parcurgerea unei proceduri administrative distincte.

În ședința de judecată din 21 septembrie 2022, reclamantul a depus cerere de completare a temeiului acțiunii și de formulare a unor pretenții accesorii, invocând că pârâtul a emis ordinul nr. 133P din 26 august 2022 privind anularea suspendării raporturilor de serviciu, iar ulterior, prin ordinul nr. 141P din 1 septembrie 2022, a dispus încetarea raporturilor de muncă pe motivul pretinsei lichidări a funcției de șef al Direcției juridice și reglementări, deși raporturile sale de serviciu se aflau, până la acel moment, în stare de suspendare. Actul administrativ de suspendare și-a încetat efectele juridice odată cu adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 168/2021, iar emiterea ulterioară a ordinelor menționate este lipsită de temei legal, afectează drepturi subiective dobândite și situații juridice consolidate și contravine principiului securității raporturilor juridice.

Cu privire la cuantumul pretențiilor bănești, reclamantul a indicat că, potrivit actelor administrative interne de salarizare emise în temeiul Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, pentru funcția de șef al Direcției juridice și reglementări au fost stabilite: treapta de salarizare IV, clasa de salarizare 103 și coeficientul de salarizare 8,44, precum și sporul lunar pentru grad profesional în cuantum de 375 lei, salariul de bază fiind determinat prin raportare la valoarea de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat.

Astfel, cuantumul salariului mediu ratat pentru perioada absenței forțate de la muncă a fost calculat la 29 450 lei pentru intervalul noiembrie-decembrie 2021 și la 140 103 lei pentru intervalul ianuarie-septembrie 2022, rezultând un prejudiciu material total de 169 553 lei, solicitat cu titlu de despăgubire pentru neexecutarea obligației legale de reîncadrare.

Totodată, a solicitat repararea prejudiciului moral în cuantum de 46 701 lei, motivat prin afectarea reputației profesionale, suferințele morale și dificultățile materiale suportate, precum și compensarea cheltuielilor suplimentare efectuate în 2 legătură cu apărarea drepturilor încălcate, în sumă de 2 000 lei, reprezentând cheltuieli de transport, logistică și alte costuri conexe.

În consecință, reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 133P din 26 august 2022, obligarea pârâtului la emiterea actului administrativ individual de reîncadrare în funcția de șef al Direcției juridice și reglementări, acordarea drepturilor salariale aferente perioadei de absență forțată, recunoașterea acestei perioade ca vechime în serviciul public, precum și achitarea prejudiciului moral și a cheltuielilor conexe.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanțele inferioare au aplicat eronat normele legale, au ignorat caracterul imperativ al art. 55 alin. (1) din Legea nr. 158/2008 și au validat în mod nejustificat tergiversarea procedurii administrative și un presupus conflict de interese inexistent. Totodată, a invocat încălcarea dreptului la muncă și a dreptului de proprietate prin refuzul nelegal de achitare a salariului pentru perioada absenței forțate, contrar art. 90 alin. (2) Codul muncii.

La 13 ianuarie 2026, Iulian Roșca a depus referință, solicitând declararea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Art. 446 din Codul de procedură civilă: 4 „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanţele, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor judecătoreşti, în condiţiile prezentului capitol.”

Art. 447 din Codul de procedură civilă: „Sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părţile şi alţi participanţi la proces.”

Art. 449 din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”

Art. 450 din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire se depune: b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale cauzei care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).”

Art. 452 din Codul de procedură civilă: „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competenţa Curţii Supreme de Justiţie sau a instanţei de apel, şedinţele se desfăşoară fără înştiinţarea participanţilor la proces. Dacă instanţa care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezenţa participanţilor la proces, aceasta dispune înştiinţarea lor.”

Art. 453 din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziţie: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Raportând aceste exigențe legale la circumstanțele concrete ale cauzei, Completul de judecată constată că motivele invocate de Consiliul Audiovizualului în susținerea cererii de revizuire nu întrunesc condițiile cumulative prevăzute de art. 449 lit. b) Cod procedură civilă, întrucât nu relevă existența unor fapte sau împrejurări noi, obiective și anterioare pronunțării deciziei Curții Supreme de Justiție din 11 august 2025, ci exprimă, în esență, dezacordul revizuentului față de 5 interpretarea normelor legale și față de soluția definitivă adoptată de instanța de recurs.

În mod particular, Completul reține că poziția Cancelariei de Stat invocată de revizuent reprezintă un act administrativ emis ulterior pronunțării hotărârii supuse revizuirii și are caracterul unei opinii interpretative asupra cadrului normativ aplicabil, care nu poate fi calificată drept circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) Cod procedură civilă și nu este susceptibilă să justifice redeschiderea procedurii judiciare.

Totodată, instanța constată că aspectele ce țin de aplicarea dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 158/2008, de natura juridică a reluării raporturilor de serviciu și de modalitatea de calcul a termenelor procedurale au fost examinate în mod expres și exhaustiv în cadrul soluționării recursului, fiind reflectate în considerentele deciziei Curții Supreme de Justiție din 11 august 2025, iar procedura revizuirii nu poate fi utilizată pentru reluarea dezbaterilor juridice deja tranșate definitiv.

De asemenea, Completul reține că revizuentul nu a demonstrat existența unei imposibilități obiective de a invoca aceste argumente în cursul judecării cauzei în etapele procesuale anterioare, fiind evident că acestea țin de strategia procesuală adoptată și de interpretarea normelor de drept aplicabile, iar nu de existența unor împrejurări externe, independente de voința sa.

În aceste condiții, Completul de judecată constată că cererea de revizuire nu este întemeiată pe circumstanțe esențiale și determinante pentru soluționarea justă a cauzei și nu întrunește cerințele legale pentru retractarea unei hotărâri judecătorești irevocabile, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 449 Cod procedură civilă.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că cererea de revizuire depusă de Consiliul Audiovizualului împotriva deciziei din 11 august 2025 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269–270, art. 446 și art. 453 alin. (1) lit. a) Cod procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Consiliul Audiovizualului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6