3-3/26 — Contestarea actului adminsitrativ

La 09 februarie 2026, Sofia Ghidirim a depus o contestație împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), terț Comisia de Evaluare a Judecătorilor (Comisia Vetting). Aceasta a solicitat anularea hotărârii CSM nr. 48/3 din 03 februarie 2026 prin care a fost constatată nepromovarea evaluării externe a judecătorului Sofia Aramă (Ghidirim), anterior vicepreședinte al Judecătoriei Cimișlia.

Cauza a fost distribuită aleatoriu completului compus din judecătorii Diana Stănilă, Stella Bleșceaga și Leonid Chirtoacă.

La 26 februarie 2026, judecătorul Diana Stănilă a declarat abținere de la judecarea cauzei, invocând existența unor circumstanțe care fac imposibilă participarea sa la examinarea acesteia, care prin încheierea din 03 martie 2026, a fost respinsă.

Prin încheierea din 09 martie 2026, judecătorul raportor a primit spre examinare contestația. Părțile au fost convocate în ședința de judecată pentru 31 martie 2026, ora 10:30.

La 26 martie 2026, reclamanta Sofia Ghidirim, prin intermediul poștei electronice, a depus o cerere cu privire la recuzarea judecătorului Diana Stănilă de la examinarea cauzei.

În motivarea cererii de recuzare a indicat că judecătorul Diana Stănilă anterior a participat la examinarea acțiunii de contestare, privind anularea deciziei din 04 octombrie 2024, emisă conform Legii nr. 26/2022 de Comisia vetting în privința candidatei Sofia Aramă (Ghidirim) la funcția de membru al Colegiului disciplinar al judecătorilor. Reclamanta a invocat că cererea vizează exclusiv imparțialitatea obiectivă a judecătorului vizat, care a analizat anterior integritatea financiară a reclamantei și a adoptat la 30 iunie 2025 decizia Curţii Supreme de Justiție nr. 3-27/24. Această situație ar fi de natură să creeze un risc obiectiv ca judecătorul să fie perceput ca fiind pus în situația de a-și confirma propria apreciere anterioară, fiind obligat să examineze o procedură ulterioară bazată pe aceleași circumstanțe. Mai mult, reclamanta a invocat încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 martie 2026, prin care a fost respinsă declarația de abținere a 1 judecătorului Diana Stănilă, care confirmă existența faptului relevant, implicarea anterioară a judecătorului în evaluarea acelorași circumstanțe. În drept, reclamanta Sofia Ghidirim a invocat prevederile art. 49-52 Cod administrativ, art. 49-52 Cod de procedură civilă.

La 27 martie 2026, cererea de recuzare a fost distribuită aleatoriu judecătorului Oxana Parfeni, iar ședința publică de examinare a cererii de recuzare a fost fixată pentru 31 martie 2026, ora 08.30.

Reclamanta Sofia Ghidirim nu s-a prezentat la ședința de judecată, însă, la 30 martie 2026, a transmis prin poșta electronică o cerere prin care a susținut integral susținerile expuse în cererea de recuzare și a solicitat examinarea acesteia în lipsa sa.

Reprezentantul pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu nu s-a prezentat la ședința de judecată însă, la data de 30 martie 2026, a transmis prin poșta electronică o opinie prin care a solicitat respingerea cererii de recuzare, invocând caracterul neîntemeiat al acesteia.

Reprezentantul Comisiei de evaluare a judecătorilor, Valeriu Cernei nu s-a prezentat la ședința de judecată însă, la data de 31 martie 2026, a transmis prin poșta electronică mandatul său semnat electronic și contrasemnat de client.

Conform art. 202 Cod administrativ prevede următoarele: „(2) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 şi 50.” .. 2 (4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”

Art. 50 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora; b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiaşi cauze; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți; d) şi-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

Completul reține că exercitând funcția de judecător, Sofia Aramă a candidat pentru funcția de membru al Colegiului disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În acest context, a fost supusă procedurii de evaluare a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare judecătorească. Evaluarea a fost realizată de către Comisia de evaluare, care și-a exercitat 3 atribuțiile în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Prin decizia din 04 octombrie 2024, Comisia de evaluare, în temeiul art.8 alin.(1), (4) lit. a), (5) lit. a) și art.13 alin.(5) din Legea nr. 26/2022, a constatat existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea candidatei Sofia Aramă cu criteriul de integritate financiară. În consecință, Comisia a decis că aceasta nu promovează evaluarea pentru funcția de membru în organele de autoadministrare judecătorească. Esența dubiului reținut de Comisie și care a condus la concluzia nepromovării evaluării a constatat în neachitarea impozitelor aferente în contextul procurării a două automobile de marca Suzuki Swift în anul 2011.

La 08 octombrie 2024, Sofia Aramă a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de contestare împotriva deciziei din 04 octombrie 2024, adoptată de Comisia de evaluare. Prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3-27/24 din 30 iunie 2025, completul format din judecătorii Diana Stănilă, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni a respins cererea. Completul a considerat că argumentele reținute de Comisie sunt adecvate și justificate, având în vedere că reclamanta nu a oferit explicații clare și probe suficiente care să înlăture dubiile exprimate, la neexecutarea obligației fiscale aferente achiziționării a două autoturisme Suzuki Swift (2011).

La 17 august 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.252 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, în vigoare din 22 decembrie 2023. Subiecți ai evaluării sunt judecătorii care, din 01 ianuarie 2017 și până la data intrării în vigoare a Legii 252/2023, au exercitat funcția de președinte și/sau vicepreședinte a judecătoriilor, inclusiv cei care au asigurat interimatul acestor funcții pentru termen mai mare de un an și judecătorii curților de apel aflați în funcție la data intrării în vigoare a Legii nr. 252/2023, cât și candidații la aceste funcții care vor câștiga concursurile pentru ocuparea funcțiilor respective până la 31 decembrie 2025.

La 15 aprilie 2025, în baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 252/2023, Comisia a recepționat de la CSM, lista judecătorilor care au exercitat funcția de președinte sau vicepreședinte de judecătorie, inclusiv cei care au asigurat interimatul acestor funcții pentru un termen mai mare de un an. Lista conținea și numele Sofia Aramă (Ghidirim) în calitate de fost vicepreședinte al judecătoriei Cimișlia.

La 03 februarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 48/3 a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a judecătorului Sofia Aramă (Ghidirim) de la Judecătoria Cimișlia și a constatat nepromovarea evaluării.

În pct. 3.5, 3.6 din hotărârea cu privire la Raportul Comisiei de evaluare externă a judecătorului Sofia Ghidirim de la judecătoria Cimișlia, se constată că subiectul nu îndeplinește criteriile etice prevăzute la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 4 252/2023 și a constatat potențiale încălcări în legătură cu acțiunile subiectului, cum ar fi: întârziere prelungită în examinarea unei cauze penale, modificarea neconformă a unui complet de judecată, pretinse hotărâri contradictorii, colectarea de semnături pentru un politician, incident rutier, pretinsa intimidare a Șefei Secretariatului Judecătoriei Cimișlia, respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, examinarea unei cauze cu implicarea fostului cumnat, fostei grefiere, examinarea cauzei cu participarea unui fost client și prieten, implicarea unui fost coleg și cumătru, și a fostului soț, evaluarea fiind examinată conform Legii nr. 252/2023 (vetting).

Prin urmare, Sofia Aramă nu a promovat evaluarea externă pe criteriul prevăzut la art. 11 alin. (2) lit. a), b) din Legea nr. 252/2023, care prevede că subiectul nu corespunde cerințelor de integritate etică dacă comisia de evaluare a stabilit că: a) în ultimii 5 ani, a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor, precum și dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare, în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o decizie similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile Omului; b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilități și conflicte de interese care afectează funcția deținută.

Completul reține că aceste două situații sunt distincte și sunt examinate potrivit diferitor Legi. În speță, obiectul examinării relevă integritatea etică (Legea nr. 252/2023) a candidatului Sofia Aramă, însă anterior judecătorul Diana Stănilă, prin decizia nr. 3-27/24 a Curţii Supreme de Justiție din 30 iunie 2025, s-a expus asupra integrității financiare (Legea nr. 26/2022) a reclamantei și a constatat că Sofia Aramă nu întrunește criteriul de integritate financiară, aspect care nu face obiectul prezentei cauze. Prin urmare, funcțiile jurisdicționale pe care le-a realizat judecătorul sunt diferite.

În contextul celor redate supra, Completul Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recuzare este neîntemeiată atât prin prisma prevederilor Codului administrativ, cât și prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, în baza cărora a fost formulată cererea, iar motivele invocate în cererea de recuzare nu se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și imparțialitate judecătorului Diana Stănilă, prin urmare, cererea de recuzare urmează a fi respinsă.

Completul reiterează că, prin jurământul pe care-l depun, judecătorii se angajează să își exercite atribuțiile fără părtinire. Imparţialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58). 5

Din aceste motive, în conformitate cu art. 202 alin. (1), 230 din Codul administrativ, precum și art. art. 50, 53 alin. (5), 54 alin. (1) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea reclamantei Sofia Ghidirim cu privire la recuzarea judecătorului Diana Stănilă de la examinarea cauzei de contencios administrativ înaintată de Sofia Ghidirim împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Comisiei de evaluare a judecătorilor. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 6