2rci-17/26 — Atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere

La data de 4 septembrie 2024, creditorul Serviciul Fiscal de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nistor Ivan, în calitate de director al S.R.L. „Nistor”, precum și împotriva fondatorului Nistor Violeta, cu participarea în calitate de intervenient principal, a lichidatorului S.R.L. „Nistor”, Ciobanu Daniela, solicitând atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale societății menționate.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central din 20 mai 2025, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de creditorul Serviciul Fiscal de Stat și de lichidatorul S.R.L. „Nistor”, Ciobanu Daniela, în cadrul procedurii falimentului simplificat, cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale S.R.L. „Nistor” în procedura falimentului simplificat.

În temeiul acestei hotărâri, instanța a hotărât atragerea la răspundere patrimonială subsidiară a membrilor organului de conducere al debitorului S.R.L. „Nistor”, în procedura falimentului simplificat, respectiv a administratorului statutar Nistor Ivan și a fondatorului Nistor Violeta, a încasat în mod solidar de la Nistor Ivan și Nistor Violeta, în beneficiul masei debitoare a S.R.L. „Nistor”, în procedura falimentului simplificat, a creanțelor validate în sumă de 6 668 982 lei, precum și a încasat în mod solidar de la Nistor Ivan și Nistor Violeta, în beneficiul statului, a taxei de stat în cuantum de 132 239,81 lei.

La data de 3 iunie 2025, avocatul Juc Ana-Maria, acționând în interesele lui Nistor Violeta, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central, din 20 mai 2025, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, precum și scutirea apelantei de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Nord din 9 decembrie 2025 s-a respins cererea apelantului cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs apelului declarat de avocatul Juc Ana-Maria, în interesele lui Nistor Violeta, s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării la Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Nord a bonului de plată a taxei de stat în original în mărime de 112 403.84 lei, stabilindu-i termen până la data de 16 ianuarie 2026 inclusiv. Totodată, s-a explicat apelantului că, dacă nu va lichida neajunsul menționat în termenul și locul stabilit, apelul nu va fi considerat depus şi va fi restituit.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că apelantul a solicitat scutirea de la plata taxei de stat invocând o pretinsă situație materială precară, însă nu a prezentat niciun probatoriu concludent care să confirme incapacitatea de plată, limitându-se la simple afirmații lipsite de suport factual, fără a demonstra lipsa veniturilor, a bunurilor mobile sau imobile ori inexistența conturilor bancare.

Or, în lipsa unui cumul de probe verificabile care să justifice starea materială invocată, instanța de apel a considerat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea scutirii de la plata taxei de stat, motiv pentru care a respins cererea în acest sens și a constatat neexecutarea obligației legale de achitare a taxei de stat la depunerea apelului.

Prin încheierea Curții de Apel Nord din 9 decembrie 2025 s-a restituit cererea de apel declarată de avocatul Juc Ana Maria, în interesele lui Nistor Violeta împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 20 mai 2025, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată formulată de Serviciul Fiscal de Stat și de lichidatorul S.R.L. „Nistor”, Ciobanu Daniela, în cadrul procedurii falimentului simplificat, cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale S.R.L. „Nistor”, în procedura falimentului simplificat.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că, prin încheierea Curții de Apel Nord din 9 decembrie 2025, apelantei Nistor Violeta, i s-a pus în vedere obligația de a prezenta dovada achitării taxei de stat în cuantum de 112 403,84 lei, stabilindu-i-se termen- limită până la data de 16 ianuarie 2026 inclusiv, cu avertizarea expresă că, în caz de neexecutare, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.

Instanța a constatat că încheierea menționată a fost comunicată atât apelantei la adresa indicată, corespondența fiind restituită cu mențiunea „nereclamat”, cât și reprezentantului acesteia, avocatul Juc Ana-Maria, prin intermediul poștei electronice (XXX XXX) la 12 decembrie 2025, astfel încât apelantul a fost informat în mod efectiv despre obligațiile procesuale ce îi reveneau.

Cu toate acestea, până la expirarea termenului stabilit, respectiv 16 ianuarie 2026, precum și până la data pronunțării încheierii din 5 februarie 2026, apelanta și reprezentantul său nu au prezentat dovada achitării taxei de stat, nu au depus cerere de prelungire a termenului și nici nu au invocat sau probat existența unor impedimente obiective care să justifice neexecutarea obligației procesuale.

În aceste condiții, instanța de apel a reținut că neîndeplinirea indicațiilor cuprinse în încheierea din 9 decembrie 2025 este imputabilă apelantei, lipsa de diligență procesuală fiind evidentă, iar în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, a concluzionat că sunt întrunite condițiile legale pentru restituirea cererii de apel.

La 26 februarie 2026 Nistor Violeta, reprezentat de avocatul Juc Ana-Maria, a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 5 februarie 2026 prin care a solicitat casarea încheierilor din 9 decembrie 2025 și 5 februarie 2026 a Curții de Apel Nord, admiterea cererii de scutire de la plata taxei de stat și remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea în fond a cererii de apel.

În motivarea recursului, a invocat că nu este de acord cu încheierile Curții de Apel Nord din 9 decembrie 2025 și 5 februarie 2026, calificându-le drept neîntemeiate și lipsite de suport juridic.

A menționat că, instanța de apel nu a ținut cont de situația sa materială precară, determinată inclusiv de existența unor obligații pecuniare semnificative rezultate din hotărâri judecătorești anterioare, inclusiv sume considerabile încasate în temeiul unei sentințe din 30 iunie 2022, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2023.

A subliniat că refuzul de a acorda scutirea de la plata taxei de stat, în condițiile unui cuantum ridicat al acesteia, respectiv 112 403,84 lei, ar constitui o ingerință disproporționată în dreptul de acces la justiție garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, împiedicând examinarea în fond a apelului declarat.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Art. 83 alin. (2) - (3) din Codul de procedură civilă: „(2) În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii taxei de stat nr.213/2023. (3) Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea reconvențională, cererea de intervenție principală, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești, precum și alte cereri prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023”.

Art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „În funcție de situația materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei.”

Art. 99 din Codul de procedură civilă: ,,Încheierea judecătorească asupra cheltuielilor de judecată poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii”.

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 şi 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Art. 369 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs”.

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanților la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară. (11) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate”.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat împotriva încheierilor contestate urmează a fi respins din următoarele considerente.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că instanța de apel a ajuns în mod întemeiat la concluzia de respingere a cererii privind scutirea de la plata taxei de stat, întrucât apelantul s-a limitat la formularea cererii și la invocarea unei pretinse situații materiale precare, determinată de existența unor datorii, fără a prezenta probe pertinente și concludente care să confirme incapacitatea reală de achitare a taxei.

În jurisprudența sa (cauza Weissman și alții împotriva României, nr. 63945/00, §33- 37, 24 mai 2006) Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a amintit că „dreptul la un tribunal” nu este unul absolut și poate face obiectul unor limitări. În 3 această privință, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal. În particular, ţinând cont de principiul conform căruia Convenţia urmăreşte protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete şi efective, Curtea reiterează că cuantumul cheltuielilor de judecată, apreciat în contextul circumstanţelor unei speţe date, inclusiv capacitatea reclamantului de a le achita, precum şi faza procedurală în care aceasta restricţie este impusă sunt factori care trebuie luaţi în considerare atunci când se determina dacă o persoană a beneficiat de dreptul de acces la un tribunal sau dacă, datorită cuantumului cheltuielilor de judecată, dreptul de acces la un tribunal a fost restrâns în aşa măsură încât este afectat în însăşi substanţa sa.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care reglementează instituția scutirii de la plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, are un caracter dispozitiv.

Astfel, cererea de scutire este supusă unei condiționări duble: condiție factuală, care impune existența unei stări materiale ce justifică imposibilitatea sau dificultatea plății; și condiție procedurală ce necesită prezentarea de probe relevante și suficiente, iar scutirea de la plata taxei este lăsată la aprecierea instanței, care o va acorda în funcție de situația materială și de probele prezentate.

Cererea de scutire trebuie să fie însoțită în mod obligatoriu de probe, care confirmă starea materială și care trebuie să fie relevante (adică să se refere la sursele de venit, cheltuieli esențiale, bunuri deținute și alte obligații financiare), suficiente, care ar permite o evaluare obiectivă a stării materiale, dar și actualizate.

Raportând asupra prezentei cauze considerațiunile enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că nici în situația în care se invocă existența unor datorii, instanța nu poate aplica dispozițiile art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, întrucât ar însemna pronunțarea unei soluții în temeiul unor presupuneri asupra situației materiale precare și nu al unor fapte dovedite.

Cu atât mai mult, nici la momentul declarării recursului, recurentul nu a anexat înscrisuri din care să rezulte situația sa materială precară și imposibilitatea achitării taxelor respective.

Colegiul civil reține că potrivit regulii generale a sarcinii probei și dispozițiilor legale aplicabile în materia facilităților fiscale procesuale, instanța nu poate acorda scutirea de la plata taxei de stat în baza unor simple afirmații, ci doar în temeiul unui probatoriu concret și verificabil.

În lipsa unor asemenea probe, instanța se află în imposibilitatea obiectivă de a determina profilul economic real al recurentei și de a stabili dacă aceasta se află într-o veritabilă incapacitate de plată sau doar invocă formal o situație defavorabilă. Prin urmare, cererea de scutire de la plata taxei de stat a fost în mod corect apreciată ca fiind neîntemeiată.

Totodată, Curtea Supremă de Justiție reține că instanța de apel a respectat în mod riguros procedura prevăzută de lege, acordând recurentei un termen concret, până la data de 16 ianuarie 2026, pentru înlăturarea neajunsurilor constatate, respectiv prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat. Totodată, recurenta a fost informată în mod expres despre consecințele neexecutării acestei obligații, inclusiv restituirea cererii de apel.

Mai mult, actele procedurale au fost comunicate atât la adresa indicată de recurentă, cât și reprezentantului acesteia, avocatul Juc Ana-Maria, inclusiv prin mijloace electronice, ceea ce exclude orice dubiu cu privire la lipsa de informare. În aceste condiții, neexecutarea obligației de achitare a taxei de stat și neîndeplinirea indicațiilor instanței nu pot fi imputate decât recurentei și reprezentantului său.

Completul de judecată subliniază că recurenta nu doar că nu a prezentat dovada achitării taxei de stat în termenul acordat, dar nici nu a solicitat prelungirea termenului, nu a invocat impedimente obiective și nu a prezentat ulterior vreun act care să justifice neexecutarea obligației procesuale. O asemenea conduită denotă o lipsă evidentă de diligență și de bună-credință în exercitarea drepturilor procesuale.

Cu referire la sancțiunea aplicată – restituirea cererii de apel, Curtea reține că este consecința directă și previzibilă a neexecutării în termen a indicațiilor instanței, fiind expres prevăzută de art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă.

Respectarea termenelor procedurale și a dispozițiilor instanței constituie o obligație fundamentală a participanților la proces, iar ignorarea acestora atrage în mod legitim sancțiunile prevăzute de lege.

Colegiul civil apreciază critic argumentele recurentei referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de acces la justiție. Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la o instanță nu este unul absolut, fiind susceptibil de limitări rezonabile, inclusiv de natură procedurală, cum sunt obligațiile privind plata taxelor judiciare. Aceste limitări sunt compatibile cu art. 6 din Convenție în măsura în care urmăresc un scop legitim și sunt proporționale.

În speță, obligația de achitare a taxei de stat și condiționarea examinării apelului de respectarea cerințelor legale nu reprezintă o ingerință disproporționată, ci o exigență procedurală legitimă, aplicată în mod egal tuturor justițiabililor. Astfel, recurenta nu a fost lipsită de acces la instanță, ci a omis să îndeplinească condițiile legale pentru valorificarea acestui drept.

De asemenea, invocarea existenței unor datorii sau a unor hotărâri judecătorești anterioare nu poate substitui obligația de a prezenta probe concrete privind situația materială, iar lipsa unui asemenea probatoriu nu permite instanței să aprecieze în mod obiectiv asupra necesității acordării scutirii.

În consecință, Curtea Supremă de Justiție constată că instanța de apel a aplicat corect dispozițiile legale, a interpretat în mod adecvat circumstanțele cauzei și a pronunțat soluții legale și temeinice, nefiind identificate erori de drept sau de fapt care să justifice casarea încheierilor contestate.

În concluzie, în condițiile în care taxa de stat era previzibilă, rezonabilă ca valoare, impusă în cadrul accesului la o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești și în lipsa unor probe convingătoare privind imposibilitatea achitării ei, nu se poate reține că refuzul acordării scutirii ar fi afectat esența dreptului recurentei de acces la justiție.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Nistor Violeta, reprezentat de avocatul Juc Ana-Maria, ca fiind neîntemeiată, iar încheierea Curții de Apel Nord din 5 februarie 2026 emisă cu respectarea prevederilor legale.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Nistor Violeta, reprezentat de avocatul Juc Ana-Maria. Menține încheierile din 5 februarie 2026 a Curții de Apel Nord, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Fiscal de Stat și lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Nistor” în procedura falimentului simplificat - Ciobanu Daniela împotriva membrilor organelor de conducere a Societății cu Răspundere Limitată „Nistor”, în procedura falimentului simplificat cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a Societății cu Răspundere Limitată „Nistor”, în procedura falimentului simplificat. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător /semnătura/ Stela Procopciuc Judecători /semnătura/ Gheorghe Stratulat /semnătura/ Ion Munteanu