3r-69/26 — Anularea certificatului de urbanism pentru proiectare, obligarea la actiune si încasarea prejudiciului

Prin hotărârea din 26 iunie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Vasile Colot și Nadejda Colot împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău, persoane terțe: Liviu Ostaci, Alina Ostaci, Maria Fefilova, Neionila Grecova, Elena Chirov și Evghenii Chirov cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.276i/14 din 19 mai 2014, obligarea la acțiune și încasarea prejudiciului (f. d. 4, 13- 20, vol. VII).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 26 iunie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, la 08 iulie 2025 şi respectiv la 19 decembrie 2025, Vasile Colot, Nadejda Colot, reprezentați de avocatul Valentin Enachi şi Vasile Colot din nume propriu au depus cereri de apel, solicitând admiterea acestora, casarea parțială a hotărârii, în partea respingerii cererii de anulare a Certificatului de urbanism pentru proiectare nr.276i/14 din 19 mai 2014 eliberat de Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Liviu Ostaci, Alina Ostaci, Maria Fefilova, Neionila Grecova şi Ivan Chirov, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să dispună anularea acestuia (f. d. 7-9, 25-30, vol.VII).

Prin încheierea din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Vasile Colot, Nadejda Colot, reprezentați de avocatul Valentin Enachi şi de Vasile Colot, împotriva hotărârii din 26 iunie 2025 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, pe motiv că apelul declarat de Vasile Colot, Nadejda Colot, reprezentați de avocatul Valentin Enachi este depus de o persoană neîmputernicită, apelul depus de Vasile Colot nu a fost declarat în termenul legal, stabilit de art. 236 alin. (1), (2) lit. c) şi d) din Codul administrativ.

La 26 februarie 2026, Vasile Colot, a depus recurs, împotriva încheierii din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea 1 cererii de recurs, anularea încheierii contestate, cu emiterea unei noi decizii de remitere a cauzei conform competenței pentru examinare în fond. 4.1. În motivarea recursului, a invocat că în cauza dedusă judecății au fost în mod grav încălcate drepturile procedurale de către Curtea de Apel Centru invocând inadmisibilitatea fără a oferi lui Vasile Colot termen pentru înlăturarea neajunsurilor şi dreptul de a se folosi de prevederile legislației.

Conform art. 232 din Codul administrativ, „Apelul se depune la instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanţei de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată.”

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. c), d) din Codul administrativ, (1) „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special când: c) apelul este depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. 2 Instanţa competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătoreşti fără şedinţă de judecată. Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanţii la proces.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile şi să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Art. 195 din Codul administrativ: Procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.

Art.75 alin. (1) din Codul de procedură civilă: În proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă: Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat şi certificat de avocat.

Art.81 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluţionarea litigiului, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002: Împuternicirile avocatului şi ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidenţă. Conţinutul, forma şi modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Pct. 2 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013: 3 „Formularul mandatului avocatului şi al avocatului stagiar sunt documente de strictă evidenţă, care confirmă împuternicirile acestora.”

Pct. 6 subpct. 2) lit. a-b) din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013: „Formularul mandatului avocatului conţine următoarele elemente obligatorii: 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele şi prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.”

Pct. 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modul de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013: Împuternicirile avocatului şi ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmeşte o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul “Conform procurii anexate” şi va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reţine că, la 08 iulie 2025, Vasile Colot, Nadejda Colot, reprezentați de avocatul Valentin Enachi au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani din 26 iunie 2025 (f. d. 7-9, vol. VII).

La fel, instanța de recurs constată că, apelul depus împotriva hotărârii din 26 iunie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani a fost semnat de 4 avocatul Valentin Enachi, în interesele lui Vasile Colot, Nadejda Colot, în baza mandatului avocatului seria MA nr.0292976 din 17 noiembrie 2015, semnat de apelanţi (f. d. 136, vol. III).

Pe versoul mandatului avocatului seria MA nr.0292976 din 17 noiembrie 2015, nu este stipulat expres dreptul de a contesta hotărârea judecătorească, împuternicire care conform prevederilor art.81 alin.(1) din Codul de procedură civilă, trebuie menționată expres în mandatul eliberat avocatului, sub sancțiunea nulității.

În acesta ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că cererea de apel a fost semnată şi depusă de către o persoană care nu dispune de împuterniciri. Or, la momentul semnării şi depunerii cererii de apel, la 08 iulie 2025 avocatul Valentin Enachi nu dispunea de dreptul de a efectua această acțiune procesuală în numele apelanților, în baza mandatului avocatului seria MA nr.0292976 din 17 noiembrie 2015.

Prin urmare, instanța de apel corect a conchis că lipsa stabilirii unei asemenea împuterniciri - dreptul de a contesta hotărârea judecătorească, în mandatului avocatului seria MA nr.0292976 din 17 noiembrie 2015, echivalează cu lipsa împuternicirilor acordate de apelanţii Vasile Colot şi Nadejda Colot, avocatului Valentin Enachi.

În circumstanțele enunțate raportate la normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de a declara inadmisibil apelul depus de avocatul Valentin Enachi, în interesele apelanţilor Vasile Colot şi Nadejda Colot, din motiv că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, deoarece avocatul Valentin Enachi, la data semnării şi depunerii cererii de apel nu era împuternicit cu dreptul de a contesta hotărârea judecătorească. Cu referire la apelul declarat de Vasile Colot

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) Cod administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1). 5

În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Astfel, termenul de 30 zile acordat de lege pentru depunerea apelului de către parte a început să curgă de la 27 iunie 2025, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii primei instanțe și, a expirat la 28 iulie 2025, însă apelantul a depus cererea de apel la data de 19 decembrie 2025.

Dispozitivul hotărârii judecătorești, a fost pronunțat la 26 iunie 2025, fiind recepționat de Vasile Colot, potrivit recipisei, la aceiași data (f. d. 5, vol. VII).

Totodată instanța de recurs subliniază că, la 26 iunie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani a publicat dispozitivul hotărârii din 26 iunie 2025 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată concluzia Curții de Apel Chișinău, prin care a constatat că nerespectarea termenului de depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului necorespunzător al lui Vasile Colot, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, în condițiile în care, la caz, instanța de fond a întreprins toate măsurile legale ce se impun pentru a comunica actul procedural tuturor participanților la proces, inclusiv prin publicarea acestuia pe pagina web a instituției, Vasile Colot a avut posibilitatea reală de a verifica sistematic și de a lua cunoștință de dispozitivul hotărârii din 26 iunie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani.

Așadar, la caz, se stabilește lipsa de valorificare diligentă de către apelant a drepturilor sale procedurale, ce a și generat omiterea termenului legal de depunere a cererii de apel. De altfel, se va nota că în virtutea 6 principiului bunei-credințe, partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege și să acționeze în vederea protejării intereselor sale juridice.

În condițiile descrise, partea apelantă Vasile Colot urma să întreprindă toate măsurile necesare, de a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat de aceasta.

În speță, este evident că, contrar celor menționate, partea apelantă nu a dat dovadă de promptitudine în vederea exercitării căii de atac în termen, deși în calitate de reclamant a cunoscut despre cauza care se judecă chiar fiind prezent la toate ședințele de judecată.

Deci prin declararea inadmisibilității prezentei cereri de apel, părții apelante nu i se îngrădește accesul liber la justiție protejat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului şi Libertăților Fundamentale.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră corectă soluția instanței de apel privind declararea apelului depus de Vasile Colot inadmisibil.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Vasile Colot, împotriva încheierii din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7