2r-79/26 — Încasarea datoriei

La 28 septembrie 2020, ÎMGFL nr. 13 din Chișinău în procedura falimentului a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Doinei Anton, lui Alexei Anton și Nataliei Anton, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica” privind încasarea datoriei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 martie 2021, acțiunea a fost admisă parțial.

La 24 noiembrie 2022, avocatul Cristina Doga, în interesele Nataliei Anton a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 18 martie 2021 și a solicitat repunerea în termen. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2023, Natalia Anton a fost repusă în termenul pentru declararea apelului împotriva hotărârii din 18 martie 2021.

Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 13 iunie 2023, a fost admis apelul declarat de Natalia Anton, reprezentată de avocata Cristina Doga, a fost casată hotărârea din 18 martie 2021 și transmisă cauza spre rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecată.

La 7 noiembrie 2024, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani a fost admisă parțial excepția de tardivitate și a fost respinsă acțiunea ca fiind tardivă în partea încasării sumelor de la Natalia Anton și a fost admisă parțial acțiunea prin încasarea sumelor de la Anton Alexei, în rest acțiunea fiind respinsă.

La 6 decembrie 2025, ÎMGFL 13 în procedura falimentului a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 7 noiembrie 2024 prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral.

Prin hotărârea suplimentară din 10 februarie 2025, s-a încasat din contul lui Alexei Anton în contul ÎMGFL 14 suma de 110 lei cu titlu de cheltuieli pentru citare publică, iar prin încheierea din aceeași dată a Judecătoriei Chișinău, sediul 1 Râșcani a fost corectat numărul dosarului în hotărârea din 7 noiembrie 2024 în unul corect.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 20 martie 2025 nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către ÎMGFL nr. 13 și s-a comunicat despre necesitatea prezentării în termen de 10 zile calendaristice din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea unei cereri suplimentare de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, precum și prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces. Această încheiere a fost comunicată apelantului la 22 septembrie 2025 (f.d. 195).

Curtea de Apel Centru, prin încheierea din 7 octombrie 2025 a restituit cererea de apel declarată de ÎMGFL nr. 13 din motivul neînlăturării neajunsurilor constatate prin încheierea de a nu da curs, și anume din motiv că nu a fost prezentată o cerere de apel suplimentară în termenul stabilit.

La 27 ianuarie 2026, ÎMGFL nr. 13 în procedura falimentului a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 10 octombrie 2025 prin care a solicitat casarea acesteia și transmiterea cauzei pentru examinarea apelului în fond.

În motivarea recursului, recurenta a indicat că termenul limită de remediere a neajunsurilor constatate prin încheierea de a nu da curs era 2 octombrie 2025. Astfel, ÎMGFL nr. 13 a susținut că s-a conformat acelei încheieri și la 30 septembrie 2025 ar fi expediat prin intermediul poștei terestre o cerere de apel suplimentară în adresa instanței de apel. Potrivit avizului de recepție, cererea de apel suplimentară ar fi fost recepționată de Curtea de Apel Centru la 2 octombrie 2025. Prin urmare, recurenta a invocat că instanța de apel în mod eronat a dispus restituirea apelului.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluţionată prin încheierea casată.

Art. 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: 2 Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.

Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: (1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.

Sumar, instanța de decurs reiterează faptul că prin încheierea din 20 martie 2025 s-a comunicat recurentei apelante despre necesitatea prezentării unei cereri de apel suplimentare motivate în termen de 10 zile calendaristice din momentul recepționării. Această încheiere a fost recepționată de recurenta apelantă la 22 septembrie 2025, motiv pentru care termenul limită pentru înlăturarea neajunsurilor era 2 octombrie 2025 inclusiv.

Instanța de apel prin încheierea contestată a concluzionat că în interiorul acestui termen o cerere de apel suplimentară nu a parvenit din partea ÎMGFL nr. 13, ceea ce reprezintă o neînlăturare a neajunsurilor și un temei de restituire a apelului.

Recurentul, însă, a invocat că la 30 septembrie 2024 a expediat prin intermediul poștei terestre, iar la 2 octombrie 2025 Curtea de Apel Centru a recepționat cererea de apel suplimentară care conține motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul ÎMGFL nr. 13.

În susținerea poziției sale, recurenta a prezentat la materialele dosarului (f.d. 207) un aviz de recepție care datează la expediere cu „30/09”, destinatar este „Curtea de Apel Centru, str. Teilor, 4, Judecător C. Roșca”, data recepționării este 2 octombrie 2025, fapt confirmat prin aplicarea ștampilei Curții de Apel Centru și a unei semnături. Totodată, pe avizul de recepție în partea dreaptă este indicat textul „cerere de apel motivat dos. Nr. 2a-1028/25, ÎMGFL-13, Anton Nat. ș.a.”. 3

Verificând track-ul trimiterii poștale nr. DS8024710719AS, completul de judecată observă că se confirmă o trimitere poștală la 30 septembrie 2025 și recepționată de către destinatar la Oficiul poștal MD2035 la 2 octombrie 2025.

Cu toate acestea, vreun plic care să conțină același cod al trimiterii poștale la materialele dosarului nu este anexat de către instanța de apel.

În lipsa plicului original și a dovezilor materiale care să confirme că expedierea poștală pretinsă de recurent din 30 septembrie 2025, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate stabili cu certitudine faptul depunerii efective a apelului și momentul concret al acesteia.

Pe de altă parte, simpla absență a plicului la materialele dosarului nu este suficientă, în circumstanțele speței, pentru a fundamenta o concluzie fermă în sensul că neajunsurile constatate prin încheierea de a nu da curs nu au fost înlăturate în termenul acordat.

Este adevărat că aceste înscrisuri și circumstanțe nu probează, prin ele însele, fără echivoc conținutul exact al expedierii poștale și nu permit Curții Supreme de Justiție să rețină, cu certitudine, că anume cererea de apel suplimentară prin care au fost înlăturate neajunsurile în prezenta cauză a fost depusă în termen. Pe de altă parte înscrisurile prezentate de recurentă și argumentele formulate nu pot fi ignorate și nici nu permit menținerea, fără o verificare suplimentară, a concluziei potrivit căreia apelanta nu ar fi executat în termen indicațiile instanței de apel.

În atare condiții, Completul de judecată reține că împrejurările referitoare la expedierea, recepționarea și eventuala înregistrare a trimiterii poștale invocate de recurentă necesită o verificare suplimentară, inclusiv sub aspectul corespunderii dintre înscrisurile prezentate, evidențele poștale și registrele de intrare ale instanței de apel.

Întrucât asemenea aspecte țin de verificări de fapt, instanța de recurs apreciază că este necesar ca instanța de apel să clarifice concret circumstanțele primirii cererii de apel și corespondența acesteia cu dovada de expediere prezentată.

Doar după stabilirea acestor împrejurări va putea fi determinat cu certitudine dacă neajunsurile au fost sau nu înlăturate în termenul stabilit. În acest sens, aplicarea formalistă a sancțiunii restituirii cererii fără verificarea acestor date contravine principiului aflării adevărului și obligației instanței de a stabili circumstanțele esențiale ale cauzei (a se vedea comparativ decizia nr. 2rci-63/25).

Totodată, în circumstanțele în care recurenta pretinde că s-a conformat prevederilor încheierii de a nu da curs a Curții de Apel Centru, urmează a fi 4 verificat dacă acest fapt corespunde realității, în special dacă cererea de apel suplimentară a fost depusă sau predată oficiului poștal și dacă a fost recepționată de Curtea de Apel Centru. La fel, urmează a fi stabilit cui îi este imputabilă eventuala lipsă a dovezii depunerii cererii de apel suplimentară la materialele cauzei – recurentei sau altor persoane.

Din considerentele menționate, în scopul respectării dreptului recurentului la un proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează să admită recursul, să caseze încheierea din 7 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru și să restitui cauza în instanța de apel, pentru rejudecare a problemei soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă,