3rh-17/25 — Contestarea actului administrativ

La 02 mai 2019, Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane terţe Serviciul Cadastral Teritorial Ungheni Ungheni al ASP, Ala Ceban, Sergiu Ceban, Primăria şi Consiliul mun. Ungheni, Serviciul Raional Arhivă Ungheni, solicitând i. anularea ca fiind ilegal în fond şi nemotivat refuzul din 29 martie 2019 nr. 01/S-158/19, primit la 02 aprilie 2019, emis de Agenţia Servicii Publice pe marginea examinării cererii prealabile din 06 martie 2019 „privind anularea, radierea şi excluderea din Registrul bunurilor imobile, înscrierilor prin care Nina Semihvostova, decedată în anul 2011 este proprietar din anul 2013 a bunului imobil din XXX”, înaintată de Oxana Semihvostova, prin reprezentanții săi, Marin Sardari şi Liliana Munteanu; ii. obligarea Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru să anuleze, să radieze şi să excludă din Registrul bunurilor imobile, înscrierile din 18 aprilie 2013 nr. 9201/13/6835, nr. cadastral XXX, prin care Nina Semihvostova, decedată în anul 2011, este înregistrată ca proprietar al bunului imobil din XXX, în baza certificatului de arhivă nr. 300 din 28 iunie 2006; iii. repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 MDL; iv. compensate cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Chişinău sediul Rîşcani, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (vol. I, f.d. 220, 234-238 recto- verso).

Prin decizia din 02 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Chişinău s-a respins apelul depus de Oxana Semihvostova şi s-a menținut hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Chişinău sediul Rîşcani (vol. II, f.d. 130, 131-144). 1

Prin decizia din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus de Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu, s-a casat integral decizia din 02 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Chişinău şi hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Chişinău sediul Rîşcani, fiind emisă o decizie nouă, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Oxana Semihvostova împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la contestarea actului administrativ, radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e), art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ (vol. II, f.d. 212-223).

Drept probe apărute ulterior rămânerii definitive a deciziei, Oxana Semihvostova a invocat: i. ordonanța Procuraturii Ungheni din 04 aprilie 2025, emisă în dosarul penal nr. 20253600094, care stabilește că certificatul de arhivă nr. 300 din 28.06.2006 a fost falsificat şi utilizat cu rea-credință de către XXX pentru a solicita înscrierea dreptului de proprietate în numele unei persoane decedate; ii. certificatul de arhivă nr. 22 din 03 februarie 2025, eliberat de Serviciul Raional Arhivă Ungheni, care contrazice direct certificatul anterior şi confirmă că singura persoană participantă la procesul de privatizare a apartamentului nr. 98 a fost XXX, nu XXX.

Revizuenta a remarcat că, ambele documente ating în mod direct fundamentul factual al hotărârii judecătoreşti contestate, care a fost edificată pe prezumția de autenticitate a certificatului nr. 300/2006 – presupunere infirmată de noile înscrisuri oficiale.

În opinia revizuentei, faptele nou-descoperite se referă la legitimitatea actului administrativ atacat – refuzul Agenției Servicii Publice de a radia 2 înscrierea, cât şi la veridicitatea înscrisului în baza căruia a fost efectuată înregistrarea contestată.

Totodată, revizuenta a evocat că, la momentul soluționării irevocabile a cauzei, prin decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chişinău și decizia din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, nu deţinea și nu putea deține aceste probe, întrucât: a) ordonanța Procuraturii Ungheni a fost emisă abia la 04 aprilie 2025; b) certificatul de arhivă nr. 22/2025 a fost eliberat la solicitarea organului de urmărire penală în contextul anchetei penale demarate în anul 2025; c) dosarul penal în care au fost efectuate aceste constatări nu exista la momentul judecării cauzei civile, iar respectivele documente nu puteau fi obținute de la nicio autoritate publică în absența unei anchete penale oficiale.

Art. 446 din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătoreşti, în condițiile prezentului capitol. (2) Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.”

Art. 448 din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanţa care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanţa care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a cauzei.” 3

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac cu caracter de retractare, permite desființarea unei hotărâri irevocabile și reluarea judecății, dar este supusă unor condiții stricte. În acest sens, Codul de procedură civilă reglementează expres și exhaustiv, la art. 449, temeiurile în care poate fi solicitată revizuirea.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Eugeniu Mustață, și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea acestei norme, Completul de judecată reiterează că prin „circumstanțe nou-descoperite” se înțelege totalitatea faptelor juridice relevante (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea unor drepturi ori obligații, care au o importanță determinantă pentru soluția ce urma a fi pronunțată în cauză. Aceste circumstanțe trebuie să fi existat anterior pronunțării hotărârii irevocabile, dar să fi fost descoperite abia ulterior, nefiind cunoscute și nici accesibile revizuentului în cadrul judecății inițiale.

În consecință, invocarea temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții esențiale: (1) circumstanța invocată să fi existat anterior pronunțării hotărârii; și (2) să fi devenit cunoscută revizuentului abia după rămânerea definitivă a hotărârii.

Din perspectivă procesuală, aceste circumstanțe sau fapte esențiale trebuie să constituie obiect al probării, în vederea stabilirii existenței ori 4 inexistenței unor fapte juridice apte să influențeze raporturile juridice deduse judecății.

Analizând temeiurile cererii de revizuire, Completul de judecată constată că, în calitate de circumstanță nou-descoperită, Oxana Semihvostova a invocat ordonanța Procuraturii Ungheni din 04 aprilie 2025 și certificatul de arhivă nr. 22 din 03 februarie 2025, eliberat de Serviciul Raional Arhivă Ungheni, care, în viziunea sa, constituie obiect al probației, deoarece demonstrează netemeinicia și ilegalitatea actului administrativ contestat, dar și răstoarnă prezumția de autenticitate a certificatului nr. 300/2006.

Cu toate acestea, instanța de revizuire apreciază că ordonanța Procuraturii Ungheni din 04 aprilie 2025 și certificatul de arhivă nr. 22 din 03 februarie 2025, eliberat de Serviciul Raional Arhivă Ungheni, invocate de revizuentă, nu pot constitui circumstanțe nou-descoperite în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, întrucât au fost întocmite și eliberate la o dată mult ulterioară pronunțării deciziei din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție. Or, una dintre condițiile esențiale prevăzute de lege pentru admisibilitatea revizuirii pe acest temei este ca fapta sau circumstanța invocată să fi existat înainte de pronunțarea hotărârii, cerință care, în speță, nu este îndeplinită.

Ordonanța Procuraturii Ungheni din 04 aprilie 2025 și certificatul de arhivă nr. 22 din 03 februarie 2025, eliberat de Serviciul Raional Arhivă Ungheni, nu pot fi calificate drept circumstanțe esențială și nou-descoperite în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece nu constituie fapte sau împrejurare care au existat anterior pronunțării hotărârii.

În cazul dat, ordonanța Procuraturii Ungheni din 04 aprilie 2025 și certificatul de arhivă nr. 22 din 03 februarie 2025 nu reflectă o realitate care ar fi existat înainte de 15 iunie 2022, ci sunt rezultatul unei activități probatorii inițiate și finalizate după rămânerea irevocabilă a hotărârii. Această împrejurare exclude posibilitatea încadrării acestor înscrisuri în noțiunea de „circumstanțe nou- descoperite”, întrucât nu corespund cerinței obiective de temporalitate instituită de lege: aceea ca fapta să fi existat anterior hotărârii, dar să fi fost necunoscută și imposibil de aflat în mod rezonabil în cursul procesului inițial.

Acceptarea unui asemenea înscrisuri ca temei de revizuire ar conduce la o eludare a caracterului excepțional și limitativ al căii de atac a revizuirii, transformând această procedură într-o cale indirectă de rejudecare a litigiului, prin introducerea unor mijloace de probă întârziate, care nu au fost supuse contradictorialității în procedura anterioară. Aceasta ar afecta stabilitatea raporturilor juridice consacrată prin decizia irevocabilă adoptată de Curtea Supremă de Justiție și ar aduce atingere principiului securității juridice, consacrat inclusiv în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. 5

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că ordonanța Procuraturii Ungheni din 04 aprilie 2025 și certificatul de arhivă nr. 22 din 03 februarie 2025, eliberat de Serviciul Raional Arhivă Ungheni, nu întrunesc condiția prevăzută la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă privind existența anterioară a circumstanței invocate, motiv pentru care nu pot fi considerate un temei valabil de revizuire a deciziei din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea de revizuire depusă de Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în temeiul art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oxana Semihvostova, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 6