2r-89/26 — Partajul averii

La 30 mai 2018, Vladimir Șatropa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ritei Șatropa, solicitând recunoașterea averii comune în devălmășie a foștilor soți asupra imobilului situat în *****, precum și partajarea averii comune, cu atribuirea în proprietatea sa a apartamentului din *****, și a automobilului de model „*****”, iar în proprietatea Ritei Șatropa a imobilului din ***** și a automobilului de model „*****”. Prin completările din 23 noiembrie 2018, Vladimir Șatropa a solicitat suplimentar recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra imobilului din or. Drochia și recunoașterea dreptului său de proprietate asupra acestui bun, menținând, totodată, solicitarea de partaj al bunurilor.

La 22 noiembrie 2018, Rita Șatropa a depus acțiune reconvențională împotriva lui Vladimir Șatropa, prin care a solicitat recunoașterea dreptului său de proprietate personală asupra apartamentului din ***** și asupra automobilului de model „*****”, recunoașterea proprietății comune în devălmășie asupra altor bunuri mobile, cu atribuirea cotelor-părți corespunzătoare, recunoașterea obligațiilor comune rezultate din contractele de credit și repartizarea obligației de achitare a acestora între părți, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, aceasta a formulat și cereri de concretizare privind cheltuielile de judecată și anumite pretenții bănești rezultate din partajarea automobilelor.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 11 octombrie 2019, acțiunea formulată de Vladimir Șatropa a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională formulată de Rita Șatropa a fost admisă parțial. Prima instanță a dispus partajarea apartamentului din mun. Chișinău în cote de 1/2 pentru fiecare parte, cu atribuirea bunului în natură Ritei Șatropa și obligarea acesteia la plata către Vladimir Șatropa a contravalorii cotei-părți. De asemenea, au fost partajate automobilele de model „*****” și „*****”, cu atribuirea fiecăruia dintre ele uneia dintre părți și stabilirea sumelor compensatorii corespunzătoare. Totodată, s-a încasat de la Vladimir Șatropa în beneficiul Ritei Șatropa suma de 213 750 lei, reprezentând 1/2 din suma creditului contractat, precum și cheltuieli de judecată. 1

Prin decizia Curții de Apel Bălți nr. 2a-1058/19 din 5 iulie 2022, a fost admis apelul declarat de Vladimir Șatropa, a fost casată integral hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 11 octombrie 2019 și a fost emisă o nouă hotărâre. Instanța de apel a admis parțial atât acțiunea formulată de Vladimir Șatropa, cât și acțiunea reconvențională formulată de Rita Șatropa. A recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie a soților asupra imobilului din *****, a partajat averea comună a soților, atribuind în proprietatea personală a Ritei Șatropa imobilul din or. Drochia și automobilul de model „*****”, iar în proprietatea personală a lui Vladimir Șatropa apartamentul din *****, automobilul de model „*****” și automobilul de model „*****”. Totodată, a încasat de la Rita Șatropa în favoarea lui Vladimir Șatropa suma de 865 000 lei cu titlu de sultă și de la Vladimir Șatropa în favoarea Ritei Șatropa suma de 90 000 lei aferentă contractului de credit, respingând în rest pretențiile părților. Împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 5 iulie 2022, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, a declarat recurs. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 3 iulie 2024, recursul declarat de Rita Șatropa a fost considerat inadmisibil.

La 24 septembrie 2024, Rita Șatropa a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Bălți nr. 2a-1058/19 din 5 iulie 2022, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei, atragerea în proces a lui Alexandru Anghel în calitate de parte interesată și rejudecarea cauzei în fond. În susținerea cererii, a invocat că apartamentul cu nr. cadastral *****, situat în *****, ar fi fost procurat pentru Alexandru Anghel și din mijloacele financiare ale acestuia și ale Galinei Anghel. A arătat că, la 5 septembrie 2024, Alexandru Anghel a formulat o pretenție către Vladimir Șatropa și Rita Șatropa, prin care a solicitat transmiterea în proprietatea sa a apartamentului ori plata contravalorii actuale a acestuia. A susținut că, potrivit pretenției formulate de Alexandru Anghel, pentru procurarea apartamentului au fost transferate către Rita Șatropa, prin intermediul B.C. „Energbank” S.A., mijloace bănești în sumă de 22 700 dolari SUA și 27 969 euro, cu destinația procurării unui apartament pentru Alexandru Anghel, iar înscrierea bunului pe numele soților Șatropa s-ar fi datorat faptului că acesta se afla peste hotarele Republicii Moldova, iar Rita Șatropa era căsătorită cu Vladimir Șatropa. A mai invocat că, în lipsa transmiterii bunului, Alexandru Anghel a anunțat intenția de a se adresa în instanță. Revizuenta a arătat că aceste împrejurări constituie circumstanțe esențiale pentru examinarea cauzei, deoarece, în eventualitatea admiterii pretențiilor lui Alexandru Anghel, ar putea fi obligată să suporte consecințele patrimoniale ale 2 partajării unui bun care, în realitate, nu ar fi aparținut soților Șatropa. A susținut că apartamentul din mun. Chișinău nu a fost procurat din mijloacele financiare ale lui Vladimir Șatropa ori ale sale, invocând în acest sens declarațiile martorilor audiați în cauză, informațiile privind lipsa veniturilor lui Vladimir Șatropa în perioada relevantă, precum și lipsa unor venituri proprii ale sale la momentul procurării bunului. A mai pretins că instanța de apel a apreciat eronat caracterul de bun comun în devălmășie al apartamentului, deși, în opinia sa, probele administrate demonstrau că acesta fusese procurat pentru Alexandru Anghel din mijloacele Galinei Anghel, iar înregistrarea pe numele soților Șatropa s-a făcut din considerente de ordin familial și de încredere. A susținut, de asemenea, că părțile nu dispuneau de resurse suficiente nici pentru procurarea apartamentului, nici pentru efectuarea lucrărilor de reconstrucție la imobilul din *****, împrejurare care, în opinia sa, nu a fost valorificată de instanța de apel. Totodată, a invocat că instanța de apel ar fi depășit limitele judecării apelului, deoarece ar fi dispus un mod de partajare și plata unei sulte care nu s-ar fi regăsit în pretențiile formulate de Vladimir Șatropa și de reprezentantul acestuia. Prin cererea suplimentară de revizuire depusă la 6 mai 2025, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, a invocat suplimentar că, în cadrul executării documentului executoriu emis în cauză, a fost întocmit raportul de evaluare nr. 24-12/408 din 26 decembrie 2024, potrivit căruia valoarea de piață a apartamentului din ***** era de 1 532 800 lei, spre deosebire de valoarea de 733 400 lei reținută în decizia Curții de Apel Bălți din 5 iulie 2022. A susținut că această diferență semnificativă pune la îndoială corectitudinea evaluării utilizate la soluționarea litigiului și ar demonstra că valoarea bunului a fost diminuată substanțial. În acest context, a pretins că, dacă valoarea reală a apartamentului ar fi fost reflectată la examinarea cauzei, cuantumul sultei ar fi fost diferit ori chiar obligația de plată ar fi revenit celeilalte părți. A mai arătat că raportul de evaluare folosit anterior s-ar fi bazat pe elemente de comparație necorespunzătoare și că există suspiciuni privind diminuarea intenționată a valorii bunului. A mai făcut referire la plângerea penală depusă de Alexandru Anghel la 14 ianuarie 2025 privind pretinse acțiuni ilegale ale lui Vladimir Șatropa, precum și la ordonanța procurorului din 21 februarie 2025, susținând că circumstanțele constatate în acel cadru ar urma să fie apreciate de instanță și, dacă va fi necesar, să fie audiați martorii relevanți. 3

La 3 februarie 2026, Curtea de Apel Nord a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Rita Șatropa împotriva deciziei Curții de Apel Bălți nr. 2a-1058/19 din 5 iulie 2022. Examinând admisibilitatea cererii, instanța a subliniat caracterul excepțional al revizuirii, ca mijloc de retractare și nu de reformare a unei hotărâri irevocabile. A reținut că, în această procedură, nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii, ci numai existența unor temeiuri obiective, reale și legale, strict prevăzute de art. 449 CPC, care să justifice redeschiderea procesului, cu respectarea principiului securității raporturilor juridice și a autorității lucrului judecat. Raportând aceste exigențe la cauza dedusă judecății, instanța a constatat că Rita Șatropa și reprezentantul său nu au prezentat probe care să confirme existența unor circumstanțe ori fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute în timpul judecării anterioare a cauzei. A reținut că aspectele privind procurarea apartamentului din mun. Chișinău din mijloacele financiare ale lui Alexandru Anghel și Galinei Anghel nu constituie împrejurări noi, deoarece acestea au fost deja invocate și examinate în cadrul procesului anterior, iar instanța de apel le-a dat apreciere în decizia din 5 iulie 2022. Curtea de Apel Nord a observat că însăși revizuenta a arătat în cerere că a explicat anterior în procesul în care a fost emisă decizia a cărei revizuire se cere circumstanțele procurării și înregistrării apartamentului, ceea ce demonstrează că aceste susțineri erau cunoscute la momentul examinării apelului. În consecință, dezacordul său față de modul în care instanța de apel a apreciat probele nu poate constitui temei de revizuire. Instanța a reținut, de asemenea, că pretenția formulată de Alexandru Anghel față de Rita Șatropa și Vladimir Șatropa are un obiect distinct de cel soluționat prin decizia a cărei revizuire se solicită. A arătat că, în litigiul principal, s-a examinat inclusiv pretenția Ritei Șatropa privind recunoașterea caracterului personal al apartamentului și pretenția lui Vladimir Șatropa privind partajarea acestuia, pe când demersul lui Alexandru Anghel vizează revendicarea bunului. Totodată, a constatat că Alexandru Anghel, deși cunoștea despre proces, nu a formulat cerere de intervenție principală și nu a contestat decizia definitivă a Curții de Apel Bălți, astfel încât susținerea privind necesitatea atragerii sale în proces a fost apreciată ca neîntemeiată. Referitor la cererea suplimentară de revizuire, instanța a reținut că diferența dintre evaluarea apartamentului efectuată în 2024 și valoarea avută în vedere la pronunțarea deciziei din 2022 nu reprezintă o circumstanță ori un fapt esențial al cauzei, existent la momentul judecării, dar necunoscut părții. A apreciat că 4 revizuenta invocă, în realitate, un mijloc de probă nou, obținut după adoptarea deciziei a cărei revizuire se solicită, iar nu un fapt nou în sensul art. 449 lit. b) CPC. Instanța a mai subliniat că valoarea bunului litigios a fost determinată în raport cu prețul de piață existent la momentul aflării cauzei pe rol, pe când raportul de evaluare din 26 decembrie 2024 reflectă prețul de piață de la acea dată. A concluzionat că o eventuală creștere ulterioară a valorii de piață a unui bun imobil nu poate constitui temei de revizuire, deoarece revizuirea vizează doar împrejurări de fapt existente la momentul judecării cauzei, dar necunoscute părții din motive obiective. În final, Curtea de Apel Nord a considerat că admiterea cererii în circumstanțele invocate ar contraveni principiului securității raporturilor juridice și dreptului celorlalte părți la un proces echitabil. Pentru aceste motive, a constatat că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale revizuirii și a respins cererea ca inadmisibilă.

La data de 19 februarie 2026, Rita Șatropa a depus recurs împotriva încheierii Curții de Apel Nord nr. 2rh-13/24 din 3 februarie 2026, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Bălți nr. 2a-1058/19 din 5 iulie 2022 și trimiterea cauzei la rejudecare. În susținerea recursului, a invocat că cererea de revizuire a fost întemeiată pe circumstanțe noi, și anume pretențiile formulate de Alexandru Anghel la 5 septembrie 2024 asupra apartamentului din *****. A susținut că instanța de revizuire a apreciat greșit că aceste împrejurări nu constituie temei de revizuire și că instanța de apel ar fi examinat deja aceste aspecte. Rita Șatropa a pretins că apartamentul atribuit lui Vladimir Șatropa nu îi aparținea acestuia, că la dosar nu există dovezi privind existența resurselor sale financiare pentru procurarea bunului și că, în lipsa revizuirii, vor continua să fie afectate drepturile patrimoniale ale lui Alexandru Anghel. Totodată, a susținut că instanța de apel a omis să atragă ori să înștiințeze persoana interesată despre posibilitatea intervenirii în proces, deși, în opinia sa, aceasta era obligată să o facă în temeiul art. 65 și art. 67 CPC, ceea ce reprezintă o eroare procedurală gravă. A mai invocat că materialele procesului penal inițiat în urma plângerii depuse de Alexandru Anghel și declarațiile martorilor audiați în acel cadru confirmă că apartamentul din mun. Chișinău a fost procurat din mijloacele Galinei Anghel pentru Alexandru Anghel, iar aceste împrejurări nu au fost cercetate corespunzător de instanța de revizuire. 5 De asemenea, a arătat că raportul de evaluare din 26 decembrie 2024 demonstrează discrepanțe evidente între valoarea reală a apartamentului și valoarea reținută la partaj, susținând că și sub acest aspect se impunea revizuirea deciziei Curții de Apel Bălți. În final, recurenta a susținut că încheierea contestată este neîntemeiată, că instanța de revizuire nu a examinat complet toate împrejurările relevante și că admiterea recursului este necesară pentru înlăturarea erorilor admise și rejudecarea cauzei.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea”.

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanţele, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condiţiile prezentului capitol”.

Art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanţa care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emiţându-se o nouă hotărâre, se soluţionează de instanţa care a menţinut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre”.

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”.

Art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă: „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competenţa Curţii Supreme de Justiţie sau a instanţei de apel, şedinţele se desfăşoară fără înştiinţarea participanţilor la proces. Dacă instanţa care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezenţa participanţilor la proces, aceasta dispune înştiinţarea lor”.

Completul de judecată constată că încheierea contestată a fost pronunțată la 3 octombrie 2025 și expediată participanților la proces la 9 octombrie 2025 prin poștă terestră, însă nu au fost reclamate.

Având în vedere că în circumstanțele concrete este practic imposibil de determinat momentul concret când recurenții au luat cunoștință cu încheierea contestată, atât timp cât din materialele dosarului rezultă că plicul care conținerea încheierea contestată s-a aflat la oficiul poștal în perioada 9 octombrie 2025 – 28 octombrie 2025, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile ca fiind depuse în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele Curții de Apel Nord și reiterează că revizuirea este o cale extraordinară de atac care permite desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și redeschiderea procesului exclusiv în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, urmărind asigurarea stabilității și securității raporturilor juridice (decizia nr. 2r-436/25, §22).

În temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea poate fi exercitată doar în condițiile expres stabilite de lege.

Completul de judecată reține pentru ca o cerere de revizuire să fie admisibilă pe această bază, legea impune cumulativ următoarele condiții: descoperirea unor circumstanțe noi, esențiale, necunoscute anterior și imposibil de descoperit cu prudența necesară.

Totodată, procedura de revizuire nu poate servi drept mijloc de reexaminare a fondului cauzei, ci este destinată corectării unor erori judiciare majore constatate prin acte definitive (decizia nr. 2rci-52/25, §29).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Nord a aplicat corect dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, constatând în mod întemeiat că împrejurările invocate de Rita Șatropa nu constituie circumstanțe ori fapte esențiale ale cauzei, necunoscute și care nu puteau fi cunoscute la momentul examinării anterioare a litigiului, ci exprimă, în esență, dezacordul recurentei cu modul în care instanța de apel a apreciat probele administrate și a soluționat cauza.

Susținerile recurentei referitoare la faptul că apartamentul din mun. Chișinău ar fi fost procurat din mijloacele financiare ale lui Alexandru Anghel și Galinei Anghel nu reprezintă elemente noi în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, întrucât aceste împrejurări au fost invocate și în cadrul judecării cauzei anterioare, fiind supuse aprecierii instanțelor. Faptul că ulterior Alexandru Anghel a formulat o pretenție proprie nu transformă aceste susțineri în circumstanțe noi de natură să justifice redeschiderea unui proces soluționat definitiv și irevocabil. 7

În mod just a reținut Curtea de Apel Nord că demersurile și pretențiile ulterioare ale lui Alexandru Anghel au un obiect distinct și nu pot constitui, prin ele însele, temei pentru revizuirea deciziei Curții de Apel Bălți. Tot astfel, pretinsa omisiune a atragerii acestuia în proces nu poate fi valorificată pe calea revizuirii atât timp cât Alexandru Anghel nu a solicitat intervenirea în acel proces pentru a invoca drepturi personale asupra bunului imobil vizat.

Nici raportul de evaluare din 26 decembrie 2024 nu întrunește exigențele legale ale motivului de revizuire invocat, deoarece nu privește o împrejurare de fapt existentă la momentul judecării cauzei, dar necunoscută părții, ci reprezintă un mijloc de probă întocmit ulterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se solicită, întemeiat pe o stare de piață ulterioară. Or, modificarea în timp a valorii de piață a unui bun nu poate justifica redeschiderea procesului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă și la argumentul Curții de Apel Nord că procedura de revizuire nu poate servi drept mijloc de reexaminare a fondului cauzei, ci este destinată corectării unor erori judiciare majore constatate prin acte definitive. Se reiterează că revizuirea este o cale extraordinară de atac, cu caracter de retractare, și nu de reformare, având ca scop corectarea unor erori judiciare esențiale, și nu oferirea unei noi evaluări asupra fondului cauzei. O retractare nejustificată a unei hotărâri irevocabile ar constitui o ingerință inadmisibilă în principiul stabilității raporturilor juridice, care impune că o soluție definitivă nu poate fi rediscutată decât în condițiile strict și expres prevăzute de lege. În consecință, revizuirea poate fi admisă doar în cazurile expres determinate de legislația procesuală, iar exercitarea acestei căi de atac trebuie limitată la corectarea erorilor judiciare semnificative, fără a se transforma într-un apel deghizat (decizia nr. 2r-436/25, §29-31; nr. 2r-404/25, §32-34).

Drept urmare, circumstanțele reținute confirmă că instanța de revizuire a respins în mod justificat cererea ca fiind inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție hotărăște să respingă recursul declarat împotriva încheierii Curții de Apel Nord din 3 februarie 2026, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,