2ra-212/23 — Cu privire la constatarea proprietăţii comune în devălmăşie, recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajul proprietăţii comune în devălmăşie, cerere reconvenţională

Dosarul nr. 2ra-212/23 2-18045001-01-2ra-06022023 ÎNCHEIERE 03 iulie 2024 mun.

Chişinău Curtea Supremă de Justiţie Completul de judecată, în componenţa: Preşedinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Lilia Roic-Botezatu Ghenadie Eremciuc examinând cererea de recuzare înaintată de Rita Şatropa judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc şi Diana Stănilă, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Şatropa împotriva Ritei Şatropa cu privire la constatarea proprietăţii comune în devălmăşie, recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajul proprietăţii comune în devălmăşie şi la cererea reconvenţională depusă de Rita Şatropa împotriva lui Vladimir Şatropa cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietăţii comune în devălmăşie, încasarea sumei şi compensarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La 30 mai 2018, Vladimir Şatropa a depus cerere de chemare în judecată, concretizată prin cererea din 23 noiembrie 2018, împotriva Ritei Şatropa cu privire la constatarea proprietăţii comune în devălmăşie şi partajul proprietăţii comune în devălmăşie.

La 22 noiembrie 2018, Rita Şatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guţu, a depus cerere reconvenţională, concretizată prin cererea din 29 ianuarie 2019, împotriva lui Vladimir Şatropa cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietăţii comune în devălmăşie şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîşcani, a fost respinsă acţiunea iniţială, depusă de Vladimir Şatropa împotriva Ritei Şatropa cu privire la constatarea proprietăţii comune în devălmăşie, recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajul proprietăţii comune în devălmăşie şi a fost admisă parţial acţiunea reconvenţională, depusă de Rita Şatropa împotriva lui Vladimir Şatropa cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate personală, partajul averii în devălmăşie, încasarea sumei şi compensarea cheltuielilor de judecată.

1 S-a partajat bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, evaluat de către IP „Agenţia Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chişinău, în sumă de 432 862 de lei, în ½ şi ½ cote-părţi lui Vladimir Şatropa şi Ritei Şatropa. S-a atribuit, în natură, Ritei Şatropa, bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun. XXXXX, bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, evaluat de către IP „Agenţia Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chişinău, în sumă de 432 862 de lei. S-a încasat de la Rita Şatropa, în beneficiul lui Vladimir Şatropa, cota-parte la bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun.

XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, ½ din valoare, ceea ce constituie 216 431 de lei. S-au partajat bunurile imobile – automobilul de model Range Rover Evoque, evaluat în sumă de 20 000 de euro, automobilul de model Mercedes 316 CDI, evaluat de către Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, filiala Bălţi, în sumă de 166 600 de lei, în ½ şi ½ cote-părţi lui Vladimir Şatropa şi Ritei Şatropa. S-a determinat şi s-a transmis în proprietate Ritei Şatropa automobilul de model Range Rover Evoque, n/î XXXXX, anul producerii – XXXXX, caroseria XXXXX, în valoare de 20 000 de euro. S-a încasat de la Rita Şatropa, în beneficiul lui Vladimir Şatropa, ½ parte din valoarea automobilului de model Range Rover Evoque, ceea ce constituie 10 000 de euro.

S-a determinat şi s-a transmis în proprietate lui Vladimir Şatropa automobilul de model Mercedes 316 CDI, n/î XXXXX, anul producerii – 2005, caroseria XXXXX, în valoare de 166 600 de lei, evaluat de către Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova. S-a încasat de la Vladimir Şatropa, în beneficiul Ritei Şatropa, ½ parte din valoarea automobilului de model Mercedes 316 CDI, ceea ce constituie 83 300 de lei. S-a încasat de la Vladimir Şatropa, în beneficiul Ritei Şatropa, suma de 213 750 de lei, ce constituie ½ parte din suma creditului rezultat din contractul de credit nr. 201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016 (din data scadentă 26 februarie 2018 până la 26 septembrie 2021). Restul pretenţiilor din cererea reconvenţională s-au respins, ca neîntemeiate.

S-au încasat de la Vladimir Şatropa, în beneficiul Ritei Şatropa, cheltuielile de judecată pentru eliberarea actelor de către Agenţia Servicii Publice SCT, în mărime de 583 de lei, cheltuielile pentru aprecierea valorii automobilelor de către Camera de Comerţ, în valoare de 720 de lei, cheltuielile pentru asistenţă juridică, în mărime de 8 000 de lei, taxa de stat achitată de către reclamantă la depunerea cererii reconvenţionale, în mărime de 21 212,19 lei, iar în total – suma de 30 515,19 lei. Prin decizia din 05 iulie 2022 a Curţii de Apel Bălţi, a fost admis apelul declarat de Vladimir Şatropa, casată integral hotărârea din 11 octombrie 2019 a 2 Judecătoriei Drochia, sediul Rîşcani, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a fost admisă parţial acţiunea iniţială şi admisă parţial acţiunea reconvenţională.

S-a recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmăşie al soţilor Vladimir Şatropa şi Rita Şatropa în privinţa bunului imobil amplasat în or. XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX. S-a atribuit în proprietate personală Ritei Şatropa bunul imobil amplasat în or. XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, cu valoarea de piaţă de 2 308 600 de lei şi automobilul de model Range Rover, n/î XXXXX, la preţul de piaţă de 380 300 de lei, bunuri în valoare totală de 2 688 900 de lei. S-a atribuit în proprietate personală lui Vladimir Şatropa bunul imobil amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX, ap. XX, nr. cadastral XXXXX, cu valoarea de piaţă de 733 400 de lei, automobilul de model Mercedes, n/î XXXXX, la preţul de piaţă de 166 000 de lei, automobilul de model BMW, n/î XXXXX, la preţul de piaţă de 59 500 de lei, bunuri în valoare totală de 958 900 de lei.

S-a încasat de la Rita Şatropa în beneficiul lui Vladimir Şatropa suma de 865 000 de lei, cu titlu de sultă. S-a încasat de la Vladimir Şatropa în favoarea Ritei Şatropa, suma de 90 000 de lei, cu titlu de sumă aferentă contractului de credit nr. 201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016, până la situaţia din 29 noiembrie 2019. În rest, acţiunea civilă depusă de Vladimir Şatropa şi cererea reconvenţională depusă de Rita Şatropa, au fost respinse.

La 12 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poştal, Rita Şatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guţu, a declarat recurs împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curţii de Apel Bălţi, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărârii instanţei de fond sau, după caz, casarea deciziei instanţei de apel şi a încheierii din 30 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bălţi, în temeiul art. 445 lit. g) din Codul de procedură civilă, cu pronunţarea unei încheieri de restituire a cererii de apel formulate de către Vladimir Şatropa, dat fiind faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Şatropa împotriva Ritei Şatropa cu privire la constatarea proprietăţii comune în devălmăşie, recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajul proprietăţii comune în devălmăşie şi la cererea reconvenţională depusă de Rita Şatropa împotriva lui Vladimir Şatropa cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietăţii comune în devălmăşie, încasarea sumei şi compensarea cheltuielilor de judecată, a fost repartizată repetat, în mod automat-aleatoriu, completului de judecată în următoarea componenţă: Oxana Parfeni (judecător raportor), Diana Stănilă şi Mariana Ursachi (judecători).

3 Prin încheierea Preşedintelui interimar al Curţii Supreme de Justiţie din 23 mai 2024, a fost schimbat membrul completului de judecată pentru examinarea admisibilităţii recursului declarat de Rita Şatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guţu, împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curţii de Apel Bălţi, precum urmează: Ion Malanciuc (preşedinte), Diana Stănilă, Oxana Parfeni (judecători). La 02 iulie 2024, Rita Şatropa, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Ion Malanciuc şi Diana Stănilă.

În motivarea cererii de recuzare, a indicat că încheierea Preşedintelui interimar al Curţii Supreme de Justiţie din 23 mai 2024 generează îndoieli serioase cu privire la corectitudinea, imparţialitatea sau legalitatea acesteia, din motivul existenţei conflictului de interese şi lipsei dovezilor suficiente, deoarece judecătorul Stela Procopciuc a examinat prezenta cauză în ordine de apel. A obiectat că nu sunt clare motivele care au stat la baza modificării membrilor completului de judecată pentru examinarea admisibilităţii recursului declarat de Rita Şatropa, prin încheierea din 23 mai 2024 a Preşedintelui interimar al Curţii Supreme de Justiţie.

Totodată, a notat că judecătorii Ion Malanciuc şi Diana Stănilă nu fac parte din completul de judecată, constituit potrivit Dispoziţiei nr. 119 din 28 iunie 2024 a Preşedintelui interimar al Curţii Supreme de Justiţie „Cu privire la modificarea Dispoziţiei nr. 234 din 29 decembrie 2023 privind constituirea completelor de judecată din cadrul Curţii Supreme de Justiţie pentru anul 2024”. Astfel, modificarea completului de judecată poate ridica îngrijorări cu privire la drepturile participanţilor la proces, în special dacă nu este realizată în conformitate cu legea şi procedurile judiciare stabilite. Examinând cererea de recuzare înaintată de către Rita Şatropa, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

În corespundere cu prevederile art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze; b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este reprezentantul legal al uneia dintre părţi; d) şi-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

4 În temeiul art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligaţi să se abțină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă. Reieșind din prevederile alin. (5) al aceluiași articol, în proces nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparţialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării. Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege constituie o garanție a independenței și imparțialității instanței de judecată.

Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor, precum și limitele impuse de lege pentru admiterea recuzărilor au drept scop contracararea abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției. Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de Rita Şatropa cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc şi Diana Stănilă, de la examinarea admisibilităţii recursului, nu sunt justificate şi comportă un conținut declarativ. În conformitate cu art. 61 alin. (11), (2) din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995, constituirea completelor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora se fac la începutul anului prin dispoziţie a preşedintelui instanţei.

Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului. Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decît în condiţiile prevăzute de lege. Potrivit pct. 14 lit. k) din Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată şi schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 111/5 din 05 februarie 2013, schimbarea membrilor completului de judecată se impune în cazurile în care există temeiul de incompatibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată succesiv, prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024, nr. 52 din 11 martie 2024 și nr. 90 din 14 mai 2024, nr.112 din 13 iunie 2024, nr. 119 din 28 iunie 2024 în cadrul Curţii Supreme de Justiţie au fost constituite complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătoreşti, deciderea asupra inadmisibilităţii şi examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de 5 apel şi în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate.

Potrivit dispoziţiei nominalizate, a fost constituit completul de judecată nr. 1 pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătoreşti, deciderea asupra inadmisibilităţii şi examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziţie ale curţilor de apel şi în vederea soluţionării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate, compus din: Stela Procopciuc (președinte), Mariana Ursachi și Oxana Parfeni (judecători).

În rezultatul repartizării aleatorii, cauza civilă, nr. 2ra-212/23, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Şatropa împotriva Ritei Şatropa cu privire la constatarea proprietăţii comune în devălmăşie, recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajul proprietăţii comune în devălmăşie şi la cerere reconvenţională depusă de Rita Şatropa împotriva lui Vladimir Şatropa cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietăţii comune în devălmăşie, încasarea sumei şi compensarea cheltuielilor de judecată, a fost repartizată judecătorului raportor Oxana Parfeni, care face parte din completul de judecată nr. 1, constituit prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, cu modificările succesive.

Ţinând cont de faptul că declaraţia de abţinere a judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, Stela Procopciuc, a fost admisă, precum şi de faptul că judecătorul Mariana Ursachi, începînd cu 20 mai 2024, s-a aflat în concediu medical şi a fost în imposibilitate să participe la examinarea cauzelor fixate pentru perioada respectivă, prin încheierea din 23 mai 2024 a Preşedintelui interimar al Curţii Supreme de Justiţie, a fost dispusă schimbarea membrului completului de judecată pentru examinarea admisibilităţii recursului declarant de Rita Şatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guţu, împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curţii de Apel Bălţi, precum urmează: Ion Malanciuc (preşedinte), Diana Stănilă, Oxana Parfeni (judecători).

Prin încheierea din 27 iunie 2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova privind schimbarea membrilor completelor de judecată permanente pentru ședințele de judecată din 01 – 05 iulie 2024, a fost schimbat completul de judecată nr. 1 pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate și completul de judecată pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, a recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra admisibilității şi examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel şi în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele de contencios administrativ, după cum urmează: Ion Malanciuc, Oxana Parfeni şi Diana Stănilă (judecători).

Completul de judecată mai notează că datele cu privire la şedinţa de judecată stabilită pentru data de 03 iulie 2024, ora 10:00, inclusiv componenţa nominală a completului de judecată, au fost plasate pe pagina web oficială a Curţii 6 Supreme de Justiţie, la compartimentul „Agenda şedinţelor Colegiului civil, comercial şi de contencios al Curţii Supreme de Justiţie”, http://agenda.csj.md/civil.php, cu respectarea termenului de 3 zile, prevăzut la art. 193 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorilor vizaţi nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecărilor Curţii Supreme de Justiţie, Ion Malanciuc şi Diana Stănilă, la judecarea cauzei în ordine de recurs, după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.

Or, criticile înaintate de Rita Şatropa în cererea de recuzare se referă, în esenţă, la dezacordul acesteia cu modalitatea de constituire a completului de judecată învestit cu examinarea prezentei cauze în ordine de recurs și nu cad sub incidența prevederilor art. 50 din Codul de procedură civilă, constituind doar simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind motivate și probate în acest sens. Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de Rita Şatropa judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc şi Diana Stănilă.

În conformitate cu prevederile art. 50-53, 269-270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge cererea de recuzare înaintată de Rita Şatropa judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc şi Diana Stănilă, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Şatropa împotriva Ritei Şatropa cu privire la constatarea proprietăţii comune în devălmăşie, recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajul proprietăţii comune în devălmăşie şi la cererea reconvenţională depusă de Rita Şatropa împotriva lui Vladimir Şatropa cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietăţii comune în devălmăşie, încasarea sumei şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Preşedinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Lilia Roic-Botezatu Ghenadie Eremciuc 7