2r-94/26 — Încasarea datoriei

La 16 august 2023, ÎMGFL nr. 15 din Chișinău în procedura falimentului a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Mucovozov, Maria Mucovozov, Maxim Mucovozov privind încasarea datoriei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 2 februarie 2024, acțiunea a fost admisă.

La 26 februarie 2024, Andrei Mucovozov a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 2 februarie 2024, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin încheierea din 23 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru nu a dat curs cererii de apel, solicitând depunerea unei cereri de apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeia apelul, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat și a taxei de timbru, acordând un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii.

La 10 octombrie 2025, apelantul Andrei Mucovozov a depus o cerere privind amânarea plății taxei de stat până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 28 octombrie 2025, a fost respinsă cererea apelantului privind amânarea plății taxei de stat, fiind acordat acestuia un termen suplimentar de 10 zile calendaristice pentru prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat în cuantum de 1 060,55 lei.

Prin încheierea din 4 decembrie 2025, Curtea de Apel Centru a dispus restituirea cererii de apel depuse de Andrei Mucovozov împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 2 februarie 2024, reținând că apelantul nu a înlăturat integral neajunsurile indicate prin încheierile din 23 septembrie 2025 și 28 octombrie 2025, întrucât nu a fost prezentată în original dovada achitării taxei de stat.

La 22 februarie 2026, Andrei Mucovozov a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 4 decembrie 2025, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre reexaminare 1 instanței de apel, invocând că restituirea cererii de apel a fost dispusă pe motivul neachitării taxei de stat în cuantum de 1 060,55 lei, deși a achitat taxa de timbru și a depus o cerere de amânare a plății taxei de stat până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, cerere susținută prin probe privind imposibilitatea obiectivă de plată, determinată de situația sa financiară precară, existența unor obligații de întreținere și executare silită, precum și de faptul că situația de fapt s-a modificat în timp, susținând totodată că refuzul instanței de apel de a-i acorda facilități la plata taxei de stat i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului și acordarea amânării plății taxei de stat.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să mențină încheierea.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,decizia instanţei de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Art. 83 alin. (2) - (3) din Codul de procedură civilă: „(2) În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat nr.213/2023. (3) Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea reconvențională, cererea de intervenție principală, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești, precum și alte cereri prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023”.

Art. 86 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „ Judecătorul (instanţa judecătorească), până la acceptarea cererii de chemare în judecată, soluţionează cererile părţilor privind amânarea ori eşalonarea plăţii taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, ţinând cont de situaţia lor materială şi de probele prezentate în 2 acest sens. Dacă reclamantul nu a plătit în termenul stabilit taxa de stat şi/sau taxa de timbru, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol.”

Art. 99 din Codul de procedură civilă: ,,Încheierea judecătorească asupra cheltuielilor de judecată poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii”.

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Art. 369 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).” (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs”.

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară. (11) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităţilor publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaţilor prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate”.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: 3 „Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat împotriva încheierilor contestate urmează a fi respins din următoarele considerente.

Completul de judecată reține că instanța de apel, în mod întemeiat, a respins cererea apelantului Andrei Mucovozov privind amânarea plății taxei de stat, întrucât motivele invocate de acesta, referitoare la veniturile sale, la cheltuielile lunare curente și la existența unor obligații de executare silită, nu relevă, prin ele însele, existența unor împrejurări excepționale care să justifice acordarea facilității solicitate, în lipsa unor probe concludente privind imposibilitatea reală de a achita taxa de stat.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la un tribunal nu are caracter absolut și poate fi supus unor limitări, inclusiv de ordin financiar, cu condiția ca acestea să urmărească un scop legitim și să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (cauza Weissman și alții împotriva României, nr. 63945/00, §33-37, 24 mai 2006).

Completul de judecată evidențiază că art. 86 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care reglementează instituția amânării ori eșalonării plății taxei de stat și/sau a taxei de timbru, are un caracter dispozitiv, instanța fiind învestită cu o marjă de apreciere în soluționarea unor asemenea cereri, în funcție de situația materială a părții și de probele prezentate în susținerea acesteia.

Astfel, cererea de amânare a plății taxei de stat este supusă unei duble condiționări: una de ordin factual, care presupune existența unei stări materiale ce justifică imposibilitatea sau dificultatea reală de plată, și una de ordin probator, care impune prezentarea unor probe pertinente, suficiente și actuale, de natură să permită instanței o evaluare obiectivă a situației materiale a solicitantului. 4

În acest context, simpla invocare a unor dificultăți financiare generale sau a existenței unor cheltuieli curente nu poate fundamenta, în sine, admiterea unei cereri de amânare a plății taxei de stat, cât timp nu sunt prezentate dovezi apte să demonstreze că obligația de plată constituie, în concret, o sarcină excesivă, de natură să împiedice accesul efectiv la instanță.

Raportând aceste considerații la circumstanțele prezentei cauze, Completul de judecată reține că apelantul Andrei Mucovozov a solicitat amânarea plății taxei de stat la momentul declarării apelului, invocând imposibilitatea achitării acesteia din cauza cheltuielilor lunare și a obligațiilor sale financiare, deși dispunea de un venit salarial lunar. Or, instanța de apel a apreciat în mod justificat că asemenea împrejurări, care țin de cheltuieli obișnuite ale vieții cotidiene, nu constituie, prin ele însele, un temei suficient pentru amânarea plății taxei de stat.

De asemenea, existența unei proceduri de executare silită și obligația apelantului de a efectua plăți lunare în cadrul acesteia nu pot determina, în mod automat, admiterea cererii, întrucât executarea unui titlu executoriu constituie o obligație legală distinctă, fără legătură directă cu obligația procedurală de achitare a taxei de stat în prezenta cauză.

Totodată, Completul reține că taxa de stat pentru examinarea apelului este prevăzută de lege, cuantumul acesteia este determinabil și previzibil, iar apelantului i s-a oferit posibilitatea efectivă de a se conforma cerințelor legale, fiind informat în mod clar asupra obligației de achitare și asupra consecințelor procesuale ale neexecutării acesteia.

Din materialele dosarului rezultă că, prin încheierea din 23 septembrie 2025, cererii de apel nu i s-a dat curs, fiind acordat apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, inclusiv pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, iar ulterior, prin încheierea din 28 octombrie 2025, după respingerea cererii de amânare, i-a fost acordat un termen suplimentar în acest sens, cu explicarea consecințelor neexecutării indicațiilor instanței.

Potrivit regulilor procedurale, termenele stabilite de instanță pentru îndeplinirea actelor de procedură au caracter obligatoriu, iar neexecutarea indicațiilor instanței în termenul acordat atrage decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură respectiv.

În aceste condiții, restituirea cererii de apel a constituit o consecință procesuală a neînlăturării neajunsurilor în termenul acordat, iar nu o măsură arbitrară sau disproporționată.

Completul de judecată mai reține că accesul la instanță în primă instanță nu a fost restrâns, apelantul având posibilitatea de a-și valorifica drepturile în fața Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care a pronunțat o hotărâre motivată. În 5 aceste condiții, accesul la etapa apelului poate fi condiționat în mod rezonabil de respectarea cerințelor procedurale, inclusiv de achitarea taxei de stat.

În lipsa unor probe convingătoare privind imposibilitatea reală de achitare a taxei de stat și având în vedere caracterul previzibil al acesteia, nu se poate reține că respingerea cererii de amânare și restituirea ulterioară a cererii de apel ar fi afectat substanța dreptului de acces la un tribunal.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierile contestate au fost emise cu respectarea prevederilor legale, iar recursul declarat de Andrei Mucovozov este neîntemeiat.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Andrei Mucovozov. Menține încheierile din 28 octombrie 2025 și 4 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 din mun. Chișinău în procedura falimentului împotriva lui Andrei Mucovozov, Maria Mucovozov, Maxim Mucovozov privind încasarea datoriei. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6