2r-65/26 — Recunoasterea dreptului de proprietate personală asupra bunului

La 20 septembrie 2023, Jamba Silvia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Șeveacov Alexandru cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală asupra bunului.

Prin hotărârea din 13 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis acțiunea.

La 13 martie 2025, Șeveacov Alexandru, reprezentat de avocatul Balaban Sergiu a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 13 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii instanței de fond și emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a restituit apelul declarat de Șeveacov Alexandru prin intermediul reprezentantului său, avocatul Balaban Sergiu, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 13 martie 2025 adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Jamba Silvia către Șeveacov Alexandru cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală asupra bunului, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.

La 17 octombrie 2025, Șeveacov Alexandru, reprezentat de avocatul Balaban Sergiu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.

În susținerea cererii de recurs s-a menționat că, în cazul acordării asistenței garantate de stat sunt necesare două acte: Mandatul avocațial și Decizia CNAJG.

Notează că, în pct. 2 din mandat este indicat faptul că, mandatul este întocmit în baza Deciziei CNAJGS nr. 1675/ACC din 29 mai 2024, iar conform pct. 81 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar nr. 158 din 28.02.2013, semnătura clientului pe 1 versoul mandatului nu este necesară în cazul desemnării avocatului sau a avocatului stagiar prin decizia coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat privind acordarea asistenței juridice calificate. Mandatul întocmit în acest mod conferă aceleași împuterniciri ca și mandatul semnat de client.

În drept, s-au invocat prevederile art. 423, 424, 425 și art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 24 februarie 2026, Jamba Silvia, reprezentată de avocatul Onofrei Vitalie a depus referința, prin care s-a solicitat respingerea cererii de recurs din motiv că, încheierea instanței de apel este legală și întemeiată.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Art. 27 alin. (1), (2), (3) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198 din 26 iulie 2007: 3 „(1) Decizia privind acordarea asistenţei juridice calificate va conţine: a) data şi locul emiterii; b) numele şi prenumele persoanei care a emis-o; c) denumirea organului emitent; d) numele şi prenumele solicitantului; e) forma asistenţei juridice solicitate; f) temeiurile de acordare sau refuzul de a acorda asistenţă juridică calificată; g) numele, prenumele, coordonatele avocatului desemnat să acorde asistenţă juridică calificată; h) modul şi termenul de contestare a deciziei; i) altă informaţie relevantă. (2) La numirea avocatului, coordonatorul oficiului teritorial va ţine cont de cererea solicitantului privind desemnarea unui anumit avocat, gradul lui de antrenare în executarea unor alte decizii privind acordarea asistenţei juridice calificate, precum şi de alte circumstanţe relevante. (3) Drepturile şi obligaţiile avocatului care acordă asistenţă juridică calificată se atestă prin decizie privind acordarea de asistenţă juridică, emisă în condiţiile prezentei legi.”

Pct. 6 și 81 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar: „6. Formularul mandatului avocatului conţine următoarele elemente obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul şi seria; b) denumirea biroului asociat de avocaţi; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea "MANDAT"; f) numele şi prenumele avocatului; g) numărul licenţei şi data eliberării; h) numărul contractului de asistenţă juridică şi data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi data semnării; j) semnătura avocatului; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele şi prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului. 81. Semnătura clientului pe versoul mandatului nu este necesară în cazul desemnării avocatului sau a avocatului stagiar prin decizia coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat privind acordarea asistenţei juridice calificate. Mandatul întocmit în acest mod conferă aceleaşi împuterniciri ca şi mandatul semnat de client. (...)”

Studiind actele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea încheierii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru și restituirea cauzei spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată, din considerentele ce succed.

Completul de judecată menționează că, avocatul Balaban Sergiu a fost desemnat să-i acorde asistență juridică calificată beneficiarului Șeveacov Alexandru în prezenta cauză prin decizia nr. 1675/ACC din 29 mai 2024 a Coordonatorului Oficiului Teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat (f. d. 54).

Respectiv, în baza deciziei nr. 1675/ACC din 29 mai 2024 a CNAJGS, avocatul Balaban Sergiu a perfectat mandatul seria MA nr. 1700809 din 04 iunie 2024 (f. d. 53).

La 13 martie 2025, Șeveacov Alexandru, reprezentat de avocatul Balaban Sergiu a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 13 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar prin încheierea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a restituit apelul declarat ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.

La emiterea încheierii respective s-a reținut că, pe versoul mandatului avocațial anexat la fila dosarului 53, la rubrica împuternicirile avocatului, nu este indicat expres dreptul de a ataca hotărârea judecătorească.

În aceste circumstanțe instanța de apel a concluzionat că, avocatul Balaban Sergiu nu era în drept să declare apel din numele lui Șeveacov Alexandru împotriva hotărârii din 13 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deoarece nu dispune de astfel de împuterniciri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, fiind beneficiarul asistenței juridice garantate de stat, Șeveacov Alexandru se bucură de protecție efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale. 5

În sensul art. 27 alin. (3) din Legea nr. 198/2007, drepturile și obligațiile avocatului care acordă asistență juridică calificată se atestă prin decizie privind acordarea de asistență juridică, aceasta constituind temeiul legal și complet al reprezentării. Decizia CNAJGS are caracter continuu și produce efecte pe întreaga durată a procedurii, până la epuizarea căilor ordinare de atac, în lipsa unei revocări exprese.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, formalismul excesiv al cerinței privind prezentarea împuternicirilor semnate de client ar goli din conținut scopul legii, întrucât în numeroase situații nu poate semna fizic mandatul și/sau completa împuternicirile pe verso.

Astfel, în cazul acestor subiecți speciali, decizia CNAJGS are o dublă funcție: confirmă desemnarea avocatului și îi conferă acestuia, implicit, toate împuternicirile speciale necesare pentru a acționa în numele beneficiarului, inclusiv pentru exercitarea căilor de atac.

Această abordare și aplicare a legii este impusă de scopul protecției prevăzut de art. 6 și 19 din Legea nr. 198/2007, precum și de principiul efectivității dreptului la apărare.

Prin urmare, avocatul desemnat acționează în temeiul deciziei CNAJGS, care îi conferă implicit toate drepturile procesuale necesare pentru apărarea efectivă a drepturilor și intereselor beneficiarului, inclusiv dreptul de a ataca hotărârea judecătorească. Împuternicirile avocatului derivă direct din decizia CNAJGS, iar mandatul eliberat de avocatul desemnat reprezintă un instrument ce demonstrează calitatea sa procesuală, dar nu și izvorul autonom al împuternicirilor. Mandatul reflectă formal exercitarea drepturilor ce decurg din desemnarea legală – decizia CNAJGS.

În circumstanțele speței instanța de recurs cu certitudine constată că, avocatul Balaban Sergiu a acționat în limitele împuternicirilor acordate prin decizia nr. 1675/ACC din 29 mai 2024 a CNAJGS, depunând cererea de apel în interesele beneficiarului Șeveacov Alexandru.

În cazul analizat, mandatul avocațial nu este izvorul raportului juridic de reprezentare, ci o formalitate procedurală, care confirmă împuterniciri preexistente, care derivată din decizia Coordonatorului Oficiului Teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat privind acordarea asistenței juridice calificate.

Prin urmare, mandatul avocațial are caracter de confirmare suplimentară a unui drept care deja exista la momentul depunerii apelului. Faptul că mențiunea privind dreptul de a ataca hotărârea judecătorească nu este specificat expres pe versoul acestuia, nu poate 6 desființa efectele actului procesual legal, exercitat în baza deciziei CNAJGS nr. 1675/ACC din 29 mai 2024.

Acțiunile avocatului trebuie apreciate prin prisma statutului solicitantului și scopului legii de a garanta o protecție juridică efectivă beneficiarului. Reieșind din aceste criterii, acțiunile avocatului sunt legale și conforme scopului reprezentării, întrucât acesta a acționat în limitele competenței conferite prin decizia CNAJGS.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, instanțele de judecată, în cauzele ce vizează beneficiari ai asistenței juridice garantate de stat, nu trebuie să interpreteze restrictiv drepturile de reprezentare, întrucât această abordare contravine principiilor de acces efectiv la justiție și de protecție reală a drepturilor fundamentale.

O interpretare contrară ar echivala cu o restrângere excesiv formalistă a dreptului la apărare garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 din CEDO, privând beneficiarul asistenței juridice de efectivitatea protecției judiciare.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului impune o interpretare teleologică și favorabilă exercitării dreptului la apărare, dar nu una formală care ar priva beneficiarul de o cale de atac doar pentru o lipsă temporară de formă și conținut a mandatului.

În cauza Airey c. Irlandei, cererea nr. 6289/73, hotărârea din 09 octombrie 1979, CtEDO a remarcat că art. 6 trebuie interpretat astfel încât statele semnatare să aibă obligația de a asigura accesul efectiv la instanță – nu doar un drept formal pe hârtie, ci posibilitatea reală de a iniția proceduri când este necesar. Garanțiile procesuale sunt inutile dacă persoana nu are practic acces la proceduri. Dreptul la un „proces echitabil” include, astfel, obligația statului de a nu lăsa dreptul fără mijloace reale de realizare. Dreptul de acces nu poate fi tratat formal, astfel încât obstacolele economice sau alte piedici să-l facă inoperant.

Completul notează că, Curtea Supremă de Justiție dispune de practică relevantă în cauzele ce vizează împuternicirile avocaților desemnați prin decizia Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat (decizia nr. 3r-185/25 din 31 octombrie 2025 și nr. 2r-83/26 din 01 aprilie 2026), de care urmează a se ține cont.

Cumulul circumstanțelor descrise determină Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție să aprecieze ca fiind juste argumentele invocate de Șeveacov Alexandru, reprezentat de avocatul Balaban Sergiu.

Prin urmare, întru acordarea posibilității părților de a-și valorifica pe deplin drepturile procesuale și întru asigurarea unui proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la 7 concluzia de a admite recursul declarat de Șeveacov Alexandru, reprezentat de avocatul Balaban Sergiu, a casa încheierea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru și de a restitui cauza în instanța de apel, în același complet, pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă,