3r-79/26 — Contestarea actului administrativ

La 30 septembrie 2024, Societatea cu Răspundere Limitată „Politrans- Broker” (în continuare SRL „Politrans-Broker”) a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Biroului vamal Sud, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Liursan”, cu privire la anularea actului administrativ.

Prin hotărârea din 20 martie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a respins acțiunea înaintată de SRL „Politrans-Broker” ca fiind neîntemeiată (vol. I, f.d. 185, 192-209).

La 18 aprilie 2025, SRL „Politrans-Broker” a depus prin intermediul poștei electronice cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 20 martie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Central (vol. I, f.d. 190-191).

Prin notificarea nr. 3295 din 20 octombrie 2025, Curtea de Apel Sud inter alia a propus apelantei SRL „Politrans-Broker” să prezinte motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate și a invitat participanți la proces în ședința de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare și, după caz, examinarea în fond în ordine de apel, pentru data de 10 februarie 2026, ora 14:45 (vol. I, f.d. 226-227).

Prin încheierea din 10 februarie 2026 a Curții de Apel Sud s-a declarat inadmisibil apelul depus de SRL „Politrans-Broker” împotriva hotărârii din 20 martie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, deoarece motivarea apelului nu a fost depusă (vol. I, f.d. 246-249).

În opinia recurentei, la verificarea admisibilității apelului, instanța avea obligația de a analiza circumstanțele reale ale litigiului şi materialele probatorii existente în dosar, în special având în vedere că litigiul dedus judecății vizează legalitatea unui act administrativ cu impact financiar semnificativ asupra SRL „Politrans-Broker”.

Prin declararea inadmisibilă a apelului exclusiv în baza unei interpretări strict formale a normelor procedurale, fără examinarea circumstanțelor concrete ale cauzei şi fără aprecierea probelor existente în dosar, Curtea de Apel Sud a lipsit recurenta de posibilitatea exercitării efective a dreptului la cale de atac și a împiedicat realizarea controlului judiciar asupra actului administrativ contestat.

La fel, recurenta a menționat că, instanța de apel nu a analizat dacă există circumstanțe care ar putea justifica repunerea în termen și nu a examinat această posibilitate nici din oficiu.

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.” 2

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Art. 232 din Codul administrativ: „(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) și (3) lit. c) din Codul administrativ: „(1) Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.”

Art. 63 din Codul administrativ: „(1) Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 383-390 din Codul civil. (2) Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.”

Art. 383 din Codul civil (redacția în vigoare după 01 martie 2019): „(1) Termenul se instituie prin lege, hotărâre judecătorească sau prin acordul părților. (2) Indiferent de temeiul apariției, termenul se calculează după regulile stipulate în prezentul titlu.”

Art. 384 din Codul civil (redacția în vigoare după 01 martie 2019): „Termenul se instituie prin indicare a unei date calendaristice, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi sigur că se va produce.” 3

Art. 385 din Codul civil (redacția în vigoare după 01 martie 2019): „(1) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. (2) Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Regula se extinde şi asupra zilei de naștere la calcularea vârstei.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Analizând materialele și lucrările dosarului, în coroborare cu argumentele invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins, din următoarele considerente.

În sensul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. În același sens, conform art. 63 din Codul administrativ, coroborat cu art. 385 alin. (1) din Codul civil, termenul începe să curgă din ziua următoare notificării actului.

Potrivit avizului de recepție trimiterii poștale DS8024565041AS, copia hotărârii motivate din 20 martie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost notificată SRL „Politrans-Broker” în data de 10 iulie 2025 (f.d. 216). Prin urmare, termenul de depunere a motivării apelului a început să curgă la 11 iulie 2025 și a expirat la 11 august 2025 inclusiv. În pofida acestui fapt, SRL „Politrans-Broker” nu a depus motivarea apelului nici până ședința de pregătire a cauzei în apel, nesolicitând repunerea în termenul procedural omis.

Astfel, instanţa de apel corect și întemeiat a ajuns la concluzia că apelanta SRL „Politrans-Broker” nu a respectat obligația de a prezenta motivarea apelului conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt ce atrage cu titlu de sancțiune 4 procesuală declararea apelului ca inadmisibil, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta argumentele recurentei, precum că instanţa de apel pripit a declarat apelul ca inadmisibil, limitându-se la o abordare formală a termenului procedural. Or, regimul termenelor procedurale în contenciosul administrativ este instituit în vederea asigurării securității raporturilor juridice și a disciplinei procesuale. Conform art. 232 alin. (2) coroborat cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, nedepunerea motivării apelului în termenul legal atrage în mod direct sancțiunea inadmisibilității apelului, fără a lăsa instanței o marjă de apreciere asupra oportunității aplicării acesteia și fără a trece la constatarea circumstanțelor de fapt ale litigiului și examinarea în fond al acestuia.

Astfel, instanța de apel nu putea și nici nu trebuia să constate/verifice circumstanțele litigiului și să examineze fondul cauzei, atât timp cât apelul nu întrunea condițiile de admisibilitate prevăzute de lege. Or, examinarea fondului este subsecventă constatării admisibilității căii de atac, iar nu invers.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta ca viabil argumentul recurentei, precum că instanța de apel a lipsit-o de posibilitatea exercitării efective a dreptului la cale de atac și a împiedicat realizarea controlului judiciar asupra actului administrativ contestat. Or, din materialele dosarului rezultă cert că hotărârea motivată a fost notificată recurentei la 10 iulie 2025. Deși, recurenta a dispus de termen suficient de 30 de zile pentru a-și exercita dreptul procedural, aceasta nici până la ședința de pregătire a cauzei în apel din 10 februarie 2026 nu a prezentat motivarea apelului și nici nu a cerut prelungirea termenului ori repunerea în termenul procedural omis, făcând dovada existenței unor impedimente obiective și care nu-i sunt imputabile, care ar fi justificat imposibilitatea exercitării în termen a obligației procedurale.

Invocarea dreptului la un proces echitabil și la exercitarea efectivă a căilor de atac nu poate conduce la ignorarea normelor procedurale, care sunt clare și previzibile. Dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, acesta putând fi supus unor condiționalități procedurale, atât timp cât acestea sunt proporționale și urmăresc un scop legitim, precum asigurarea bunei administrări a justiției.

La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că nu poate accepta critica recurentei privind obligația instanței de apel de a examina din oficiu posibilitatea repunerii în termenul procedural omis de prezentare a motivării apelului. Or, repunerea în termen constituie o instituție de excepție, care 5 poate fi dispusă doar la cererea părții interesate, însoțită de o justificare temeinică a circumstanțelor ce au determinat omiterea termenului.

Așadar, instanța nu poate substitui voința părții și nu poate invoca din oficiu motive de repunere în termen în lipsa unei cereri exprese, motivate și probate.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recurenta nu a manifestat diligența necesară pentru valorificarea drepturilor sale procesuale, contrar obligației de bună-credință prevăzute de art. 24 alin. (1) din Codul administrativ. Nerespectarea termenului legal pentru prezentarea motivării apelului, în lipsa unor motive justificate, atrage consecințele prevăzute de lege, inclusiv decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, conform art. 113 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că încheierea din 10 februarie 2026 a Curții de Apel Sud a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 193, art. 241, art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de SRL „Politrans-Broker”, reprezentată de avocatul Natalia Bunescu împotriva încheierii din 10 februarie 2026 a Curții de Apel Sud. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 6