3d-16/24 — Anularea actulului administrativ individual defavorabil

La 5 martie 2024 Valentina Garabagiu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023, prin care în privința ei s-a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmările penală.

La 13 decembrie 2023, Valentina Garabagiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023, prin care s-a examinat în ședință închisă sesizarea Procurorului General interimar - Ion Munteanu, referitor la eliberarea în privința ei a acordului la efectuarea unor acțiuni de urmărire penală.

Prin încheierea din 28 mai 2024 a Curţii Supreme de Justiţie (dosarul nr. 3d- 16/24), ambele cauze au fost conexate, cu atribuirea numărului de referință 3d-16/24.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, a fost numită în funcția de judecător pe un termen de 5 ani, prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1397-IV din 27.11.2007. Prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr.396-VII din 04.12.2012 a fost desemnată în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.624/26 din 29.06.2016, a fost desemnată judecător la instanța nou-creată - Judecătoria Chișinău, începând cu 01.01.2017. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.584/27 a fost numită judecător specializat în materie de drept civil la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), începând cu 01.01.2019 până în prezent.

Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 - a fost admisă sesizarea Procurorului General interimar - Ion Muntean referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău; 2 - a fost eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală - de supunere a aducerii silite, reținerii, arestării şi percheziției în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1); art.326 alin. (11); art. 326 alin. (2) lit. b) și art. 324 alin. (3) lit. a) din Cod penal RM; - a fost suspendată din funcție judecătorul Valentina Garabagiu până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

Copia hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii din 14.11.2023 a primit-o cu aviz de recepție la 05.02.2024, iar copia procesului-verbal al ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 14.11.2023 l-a primit la 20.02.23.

Reclamanta consideră hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 pasibilă de casare integrală, ca fiind ilegală şi adoptată cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi de procedură.

Consideră reclamanta că examinarea sesizării Procurorului General interimar s-a realizat de către o componență a Plenului CSM constituită ilegal, odată ce participarea membrului supleant – Livia Mitrofan, în calitate de membru CSM a fost contrară prevederilor legale care reglementează suplinirea funcției de membru CSM.

La caz, potrivit procesului-verbal nr. 33 din 14.11.2023, în ședința Plenului s-a constatat prezența a 7 membri din cei 9 membri ai CSM, la fel și prezența unui membru supleant (Livia Mitrofan), fiind astfel declarat caracterul deliberativ al ședinței. Agenda și toate chestiunile examinate au fost aprobate cu votul a 8 membri.

La rândul său, Livia Mitrofan a fost aleasă în calitate de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii - prin hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din 28.04.2023.

De rând cu aceasta, cadrul legal care reglementează condițiile, circumstanțele și modul de accedere a membrului supleant în componența propriu-zisă a CSM constituie art. 12 alin. (1) și art. 13 alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, potrivit art. 13 alin. (1), membrul supleant completează vacanța intervenită în caz de încetare a mandatului unui membru, în temeiul art. 12 alin. (1) lit. b)–e), continuând mandatul acestuia. Iar, art. 12 alin. (1) stabilește că, mandatul de membru al CSM încetează în caz de expirare, demisie, cerere proprie, revocare sau deces. În același sens, art. 3 alin. (4) prevede că, membrii supleanți suplinesc exclusiv funcțiile vacante ale Consiliului.

Concluzionează reclamanta că, existența unei vacanțe a funcției de membru al CSM constituie o condiție esențială și indispensabilă pentru accederea membrului supleant în componența efectivă a Consiliului. Iar, la caz, nu a fost anunțată și nici constatată existența unei vacanțe a funcției de membru al CSM din rândul judecătorilor (ca urmare a demisiei, cererii proprii, revocării sau decesului), ceea ce exclude posibilitatea legală de completare a componenței prin membrul supleant. 3

Dat fiind faptul că, continuarea mandatului, în sensul art. 13 alin. (1), presupune o exercitare stabilă, permanentă și neîntreruptă a funcției, iar nu o participare ocazională determinată de absența temporară a unor membri, consideră reclamanta că participarea Liviei Mitrofan la ședința din 14.11.2023, în lipsa unei vacanțe, contravine în mod direct prevederilor legale aplicabile.

Reclamanta mai indică că, la data de 13.11.2023 Livia Mitrofan deținea funcția de judecător și președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, respectiv, la 14.11.2023 dânsa apare și în calitate de membru al CSM, iar la 15.11.2023 revine la funcțiile anterioare, fără emiterea vreunui act juridic care să justifice aceste modificări de statut.

În acest sens, potrivit art. 3 alin. (7) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru asigurarea activității Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, sunt detașați pe durata exercitării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. După obținerea calității de membru, funcțiile administrative deținute anterior de către membrii judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii devin vacante de drept.

Deci, aceste condiții nu au fost respectate la emiterea Hotărârii nr. 526/33, întrucât: - nu a existat o vacanță a funcției de membru CSM; - nu a avut loc detașarea în funcția de membru; - funcția administrativă de președinte interimar nu a devenit vacantă. În aceste circumstanțe, statutul juridic al Liviei Mitrofan la data de 14.11.2023 este unul incert și contradictoriu.

Într-o altă ordine, reclamanta mai invocă că participarea în ședința închisă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție – Veronica Dragalin, fără deținerea de către aceasta a unui statut procesual și fără a fi participant în cadrul procedurii administrative, este contrară art. art. 18 alin. (2) și 19 alin. (2) a Codului de procedură penală, art. 44 alin.(2) din Codul administrativ și art. 19 alin. (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

La caz, după cum susține reclamanta, potrivit procesului-verbal al ședinței Plenului CSM din 14.11.2023 şi înregistrărilor audio, la examinarea sesizării procurorului general, prin care s-a dat acordul la efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința dânsei, s-au prezentat: - Procurorului General interimar - Ion Munteanu; - Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție - Veronica Dragalin.

După declararea caracterului închis al ședinței, nu s-a dispus îndepărtarea persoanelor neautorizate, iar procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a rămas în sală și a participat activ la examinarea subiectului. În aceste condiții, calitatea sa procesuală rămâne neclară, în lipsa unui act formal prin care aceasta să fi fost atrasă în procedura administrativă.

Or, potrivit normelor aplicabile, participarea la o ședință închisă este strict limitată, iar respectarea rigorilor procedurale este obligatorie. Consiliul Superior al Magistraturii era ținut să respecte, între altele, prevederile Codului de procedură penală, 4 având în vedere că, potrivit art. 19 alin. (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului, Consiliului Superior al Magistraturii dă acordul solicitat, în condițiile Codului de procedură penală.

În acest sens, dispozițiile art. 18 alin. (2) din Codul de procedură penală permit restricționarea accesului în ședințele închise, iar art. 19 alin. (2) stabilește că persoanele care efectuează urmărirea penală nu pot participa la examinarea cauzei dacă sunt, direct sau indirect, interesate în proces. Totodată, potrivit art. 44 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă sunt determinați expres, iar atragerea altor persoane se realizează doar printr-un act formal al autorității publice.

În speță, în procedura administrativă inițiată prin sesizarea Procurorului General interimar nu există un act de dispoziție al Consiliului Superior al Magistraturii prin care procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție să fi fost atrasă în calitate de participant. Prin urmare, prezența și participarea acesteia la ședința închisă au avut loc în afara cadrului legal, cu încălcarea normelor procedurale aplicabile.

Mai pretinde reclamanta că, hotărârea contestată a fost adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu încălcări ale prevederilor Codului administrativ, nefiind respectat de către CSM principiul cercetării din oficiu, principiul proporționalității, principiul securității juridice și dreptul discreționar.

În acest context, reclamanta invocă că, potrivit principiului consacrat la art. 116 din Constituția Republicii Moldova, judecătorii sunt independenți, imparțiali și inamovibili, în condițiile legii, principiu dezvoltat și în art. 18–20 din Legea cu privire la statutul judecătorului. În consecință, hotărârile prin care Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă acordul pentru pornirea urmăririi penale, efectuarea acțiunilor de urmărire penală sau aplicarea măsurilor procesuale în privința unui judecător trebuie să respecte cerințele de legalitate, proporționalitate și motivare

Consideră că, în privința sa, în calitate de judecător, aceste garanții au fost încălcate, or, potrivit art. 21 din Codul administrativ, ingerințele în drepturile persoanei sunt admisibile doar dacă sunt prevăzute de lege și respectă principiul proporționalității.

La rândul său, principiul proporționalității presupune verificarea cumulativă a existenței unui scop legitim, a caracterului adecvat, necesar și rezonabil al măsurii. Lipsa oricăruia dintre aceste elemente determină nelegalitatea actului administrativ. În speță, hotărârea contestată nu conține o motivare reală cu privire la necesitatea și proporționalitatea măsurilor dispuse, în special în ceea ce privește reținerea, aducerea silită, arestarea și suspendarea din funcție, fiind adoptată fără o analiză efectivă a circumstanțelor concrete ale cauzei.

Totodată, principiul cercetării din oficiu obligă autoritatea publică să stabilească din proprie inițiativă toate circumstanțele relevante ale cauzei și să ia în considerare inclusiv elementele favorabile persoanei vizate. Consiliul Superior al Magistraturii nu a verificat probele care au stat la baza sesizării și nu a efectuat o analiză proprie a situației de fapt, limitându-se la preluarea afirmațiilor autorului sesizării. Această investigare insuficientă constituie un viciu procedural esențial, iar, pe cale de consecință, afectează legalitatea actului administrativ și realizează o ingerință nejustificată în independența judecătorului. 5

Reclamanta mai susține că hotărârea contestată a fost emisă prin exercitarea arbitrară a dreptului discreționar. Deși, Consiliul Superior al Magistraturii dispune de o marjă de apreciere în temeiul art. 19 alin. (4) și (5) din Legea cu privire la statutul judecătorului, această discreție trebuie exercitată în limitele legii, în baza unei analize reale și motivate. Or, în speță, autoritatea nu a indicat criteriile și considerentele care au stat la baza deciziei, ceea ce denotă caracterul arbitrar al acesteia.

Ingerinţa în dreptul la inviolabilitate a judecătorului a fost efectuată şi cu încălcarea principiului securităţii juridice, odată ce în sesizarea Procurorului General interimar dedusă spre examinare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, lipsesc cu desăvârșire careva probe veridice, concludente şi admisibile, care ar justifica eliberarea acordului pentru reținerea, aducerea silită şi arestarea subsemnatului. În acest sens, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nu i-au fost prezentate de către autorul sesizării careva probe care ar demonstra că ea ca judecător, anterior depunerii sesizării, s-a eschivat de la prezentarea la organul de urmărire penală, ar fi comis careva acțiuni de împiedicare a bunei desfășurări a urmăririi penale sau ce ar denota acțiuni de eschivare de la o eventuală răspundere penală.

La caz, Consiliul Superior al Magistraturii doar a preluat unilateral afirmațiile din demersul procurorului şi în lipsa unei analize din oficiu a eliberat acordul pentru reținerea, aducerea silită, arestarea şi efectuarea perchiziției. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii în temeiul acelorași obligații de cercetare a stării de fapt din oficiu urma să stabilească prin analiza efectivă a faptelor dacă există probe că ea ca judecător să poată întreprinde acțiuni ilegale în vederea prezentării sale în fața organelor de drept în modul prevăzut de lege, fără a fi supusă acțiunilor de constrângere şi aplicarea unor măsuri preventive de aducere forțată, reținere şi arestare.

Relatează reclamanta că, argumentul Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căruia: „având în vedere pretinsul comportament al judecătorului care în repetate rânduri ar fi pretins că poate determina persoane cu funcție de demnitate publică, inclusiv judecători, să emită anumite soluții favorabile în anumite cauze, se impune necesitatea eliberării acordului pentru efectuarea acțiunilor de reținere, aducere silită și/sau arestare” este lipsit de relevanță juridică, or, aceste măsuri, inclusiv potrivit jurisprudenței CtEDO, pot fi aplicate numai cu scopul asigurării prezentării persoanei în fața autorităților, odată ce scopul detenției preventive este de a promova interesele justiției prin aducerea suspectului în fața autorităților de drept competente și nu de a-l pedepsi pe acesta.

La caz, reieșind din prevederile art.23 (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19.07.1996, Consiliul Superior al Magistraturii este în drept să examineze propunerea Procurorului General doar sub aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau percheziției judecătorului, fără a-şi aroga atribuțiile unei instanțe judecătorești. Pe când în cazul dat, Consiliului Superior al Magistraturii și-a arogat atribuțiile unei instanțe judecătorești prin faptul că a dat apreciere naturii acuzațiilor aduse şi fără ca cel puțin procurorul în sesizare să le fi indicat ca temei de solicitare a acordului la aducerea silită, reținere sau arestare. Or, este greu de înțeles raționamentul Consiliului Superior al Magistraturii 6 conform căruia un judecător, fără aplicarea măsurilor de aducere silită, reținere sau arestare, ar putea avea un comportament de natură să împiedice buna desfășurare a urmărire penale, cu atât mai mult să se eschiveze de la prezentarea la acțiunile de urmărire penală.

Mai invocă reclamanta lipsa motivării hotărârii contestate, or, prevederile art. 19 alin. (41) din Legea cu privire la statutul judecătorului indică faptul că hotărârile prin care Consiliul Superior al Magistraturii își expune acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi penale în condițiile alin. (4), trebuie să fie motivate. La rândul său, lecturând hotărârea CSM nr. 526/33 din 14.11.2023, nu se desprinde că aceasta ar conține motivele care au fost puse la baza admiterii sesizării procurorului. Din aceste considerente și odată ce hotărârea CSM, prin care se eliberează acordul pentru efectuarea și aplicarea măsurilor de aducere silită, reținere, arestare și percheziție, dar și de suspendare din funcție, constituie o ingerință în drepturile judecătorului, în special, în garanția inviolabilității acestuia, hotărârea CSM nr. 526/33 din 14.11.2023 este pasibilă anulării din motiv că autoritatea nu a îndeplinit sarcina motivării complete, or, judecătorul urmează să cunoască motivele admiterii demersului procurorului.

De asemenea, indică reclamanta și încălcarea prevederilor de procedură sub aspectul conexării sesizărilor, astfel, potrivit procesului-verbal al ședinței şi a înregistrărilor audio a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 14.11.2023, atestă că Procurorul General interimar a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii patru sesizări cu același obiect (eliberarea acordului pentru efectuarea măsurilor procesuale) în privința a patru judecători. Toate aceste sesizări au fost examinate în aceiași ședință a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, însă hotărârile au fost emise în privința fiecărui judecător în parte. Aceste sesizări nu au fost conexate.

Consideră că Plenul CSM a acționat contrar prevederilor art. 80 alin.(2) din Codul administrativ, odată ce nu s-a emis un act de dispoziție privind examinarea celor patru sesizări într-o singură ședință, în condițiile în care acestea nu au fost conexate într- o singură procedură și odată ce asupra lor nu a fost adoptată o singură hotărâre, ci patru, în mod separat.

Cât privește chestiunea privind suspendarea din funcție, consideră reclamanta că CSM a acționat contrar prevederilor art. 69 din Codul administrativ și art. 24 din Legea cu privire la statutul judecătorului, care stipulează că, procedura administrativă se inițiază la cerere sau din oficiu, la rândul său, judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă: a) în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Astfel, aspectul legat de suspendarea din funcție nu a fost pus în discuție în cadrul ședinței Plenului CSM, nu a fost dezbătut anterior adoptării hotărârii de către plen, nu au fost analizate toate circumstanțele, inclusiv cele de ordin personal, de rând cu cele care favorizează persoana (faptul că la aceiași ședință a fost suspendați subsemnatul cât şi soția, ambii părinți a unui copil minor), unde să fie aplicat cu maximă diligență principiul proporționalității. 7

Insistă reclamanta că, CSM a acționat contrar art. 137 alin. (3) - (4) Cod administrativ, care prevede că, stările de fapt identice în esență se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt identice se admite numai dacă există un motiv obiectiv. Dacă într-un caz autoritatea publică şi-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să-şi exercite dreptul discreționar în același mod. Astfel, fiind examinate în cadrul aceleași ședințe a Plenului, sesizările de eliberare a acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința a patru judecători, atunci în privința judecătorului Radu Grecu nu a fost dispusă suspendarea din funcție. Astfel, hotărârea contestată urmează a fi anulată şi în partea suspendării subsemnatei din funcție.

Un alt aspect, care în opinia reclamantei, pune la îndoială temeinicia şi legalitatea hotărârii contestate este „viteza” cu care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a examinat toate patru sesizări, în contextul în care ședința Plenului în care s-a examinat această chestiune a fost una ordinară, și nu extraordinară.

Potrivit procesului-verbal al ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 14.11.23, nr. 33, se constată că ședința a început la ora 8.22. Sesizarea Procurorului General interimar privind eliberarea acordului a fost înregistrată la aceiași dată - 14.11.2023. Programul de lucru al Consiliului Superior al Magistraturii este între orele 8:30-17:30. Prin urmare, ședința Plenului CSM din 14.11.2023 a început în afara programului de lucru, iar sesizarea Procurorului General interimar a fost înregistrată tot în afara orelor de program. b) Argumentele pârâtului și ale terțului

La 11 iulie 2024 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință, solicitând respingerea ca fiind neîntemeiată acțiunea. În motivarea referinței a indicat că la data de 14 noiembrie 2023, la Consiliul Superior al Magistraturii a fost înregistrată sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău, ce vizau aducerea silită, reținerea, arestarea și percheziționarea acesteia (art. 23 alin. (1)-(2) din Legea cu privire la CSM nr. 947/1996). Chestiunea a fost inclusă în agenda ședinței Plenului CSM nr. 33, calificată ca extraordinară, din aceeași dată. La ședință au participat șapte membri în exercițiu și un membru supleant, ședința fiind declarată deliberativă în conformitate cu art. 15 alin. (1), (2) și (4) din Legea cu privire la CSM.

Președintele ședinței, Sergiu Caraman, a propus examinarea sesizării în ședință închisă, propunere aprobată cu vot unanim al membrilor prezenți, în conformitate cu art. 81 din Legea cu privire la CSM. În cadrul ședinței, Procurorul General interimar a prezentat temeiurile sesizării, solicitând eliberarea acordului pentru efectuarea măsurilor de urmărire penală, argumentând necesitatea aducerii silite, reținerii, arestării și percheziționării judecătorului, în baza faptelor și probelor care indicau săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1), art. 326 alin. (1¹), art. 326 alin. (2) lit. b) și art. 324 alin. (3) lit. a) din Codul penal. 8

Plenul CSM a verificat dacă probele prezentate susțineau bănuiala rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor imputate, fără a se pronunța asupra vinovăției, limitându-se la examinarea faptică a materialelor și la verificarea respectării condițiilor și circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea reținerii, aducerii silite, arestului sau percheziției judecătorului (art. 23 alin. (2)). În urma analizei, s-a constatat existența bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunilor, motiv pentru care a fost considerată oportună eliberarea acordului pentru efectuarea măsurilor procesuale, în scopul investigării complete și obiective a circumstanțelor cauzei, inclusiv prin privarea temporară a judecătorului de imunitate.

Totodată, Plenul a constatat existența circumstanțelor care justificau necesitatea emiterii unui act de urgență privind suspendarea judecătorului din funcție, având în vedere faptul că faptele imputate puteau aduce atingere gravă prestigiului justiției, iar măsura suspendării era temporară și proporțională cu statutul înalt al funcției (art. 24 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului). Această decizie a fost adoptată cu 8 voturi “pro” și 0 voturi “împotrivă”, conform art. 19 alin. (4)-(5), art. 15 alin. (4) lit. a) și b), art. 23 alin. (1) și art. 24 din Legea cu privire la CSM și art. 191 alin. (5) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 19 alin. (4)-(5) din Legea cu privire la CSM, urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de Procurorul General sau prim- adjunctul, iar în lipsa acestora de un adjunct desemnat prin ordin, cu acordul CSM, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă. Consiliul examinează propunerea doar sub aspectul respectării condițiilor și circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală, fără a-și aroga atribuțiile unei instanțe judecătorești (art. 23 alin. (1)-(2), art. 24).

Plenul CSM și-a exercitat atribuțiile în conformitate cu art. 15 alin. (1), (2), (4) din Legea cu privire la CSM, desfășurând ședința deliberativ, cu participarea membrilor necesari pentru validitate și respectând prevederile referitoare la votul deschis și majoritatea membrilor prezenți (art. 24 alin. (1)). De asemenea, s-a respectat obligația ca sesizările privind măsurile de urmărire penală să fie examinate în lipsa magistratului vizat, potrivit art. 15 alin. (4) lit. a) și b).

În urma analizei și a respectării cadrului legal, Plenul CSM a adoptat Hotărârea nr. 526/33, prin care: 1. A admis sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, privind eliberarea acordului pentru efectuarea măsurilor de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu; 2. A eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, inclusiv aducerea silită, reținerea, arestarea și percheziționarea judecătorului; 3. A dispus suspendarea temporară din funcție a judecătorului, până la pronunțarea hotărârii definitive, în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

Astfel, toate acțiunile Consiliului Superior al Magistraturii s-au realizat în limitele competenței legale, respectând procedura pentru acordul privind măsurile de urmărire penală și suspendarea temporară din funcție, în concordanță cu normele constituționale și actele internaționale aplicabile, asigurând protecția prestigiului 9 profesiei și funcției judecătorești, conform prevederilor legale indicate în textele sesizării și hotărârii adoptate.

Referitor la criticile formulate de reclamantă privind participarea membrului supleant Livia Mitrofan în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 14 noiembrie 2023, la care a fost examinată sesizarea Procurorului interimar, Ion Munteanu, Consiliul a precizat că este un organ independent, format din 12 membri: 6 judecători aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor și 6 persoane cu reputație profesională și integritate, neafiliate politic și fără funcții în puterile statului.

Conform art. 15 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la CSM, ședința Plenului este deliberativă dacă participă cel puțin două treimi din membrii în exercițiul funcției și care nu se află în situațiile de la art. 18 alin. (1). La data respectivă erau 9 membri, astfel cvorumul de 6 membri era asigurat. În ședință au participat 7 membri și 1 membru supleant, conform pct. 6.41 din Regulamentul CSM (Hotărârea nr. 219/16 din 25.10.2022, în vigoare din 16.01.2023).

Legea CSM nu impune restricții privind calitatea membrilor prezenți (judecători sau non-judecători), însă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului subliniază necesitatea ca o parte semnificativă a membrilor să fie judecători, pentru a asigura imparțialitatea (Oleksandr Volkov, § 109; Xhoxhaj v. Albania, nr. 15227/19, § 299; Catană v. Moldova).

La ședința din 14 noiembrie 2023, cvorumul includea 3 judecători și 4 non- judecători; membrul supleant a fost atras pentru ca Plenul să fie compus din cel puțin jumătate judecători, respectând jurisprudența CEDO. Prin urmare, pretențiile reclamantei privind participarea membrului supleant sunt nefondate.

Având în vedere că informațiile din sesizare și materialele Procurorului General interimar erau oficiale, cu caracter personal și legate de urmărirea penală, a căror publicitate ar fi putut afecta viața privată a magistratului și desfășurarea urmăririi penale, în baza art. 81 alin. (2) Legea CSM, pct. 6.2 din Regulamentul CSM (Hotărârea nr. 668/26 din 15.09.2015) și art. 212 alin. (1) CPP, sesizarea a fost examinată în ședință închisă, cu vot unanim al membrilor prezenți.

Sesizarea referitoare la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu a fost depusă şi susținută nemijlocit în cadrul ședinței din 14 noiembrie 2023 de către Procurorul General interimar, Ion Munteanu, așa cum prevede art. 19 din Legea cu privire la statutul judecătorului.

La examinarea sesizării în ședința din 14 noiembrie 2023 a participat şi reprezentantul organului care exercită activitatea specială de investigații, Veronica Dragalin, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Alegațiile reclamantei că prezența procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție în ședința închisă ar fi încălcat art. 18 alin. (2) și art. 19 alin. (2) CPP sunt neîntemeiate. Art. 18 alin. (2) CPP se referă la excluderea presei/publicului, iar procurorul-șef nu face parte din acestea, iar art. 19 alin. (2) CPP vizează incompatibilități directe/indirecte, pe când procurorul-șef avea doar interes procesual. Conform art. 305 alin. (1) CPP, reprezentantul organului de investigații speciale poate participa în ședința 10 închisă pentru examinarea demersului privind acțiunile de urmărire penală. Astfel, participarea procurorului-șef Veronica Dragalin a fost legală și a permis clarificarea tuturor aspectelor relevante speței.

Referitor la criticile privind încălcarea art. 116 din Constituție, CSM a precizat că art. 116 alin. (1) și (6) din Constituție, împreună cu art. 19 din Legea cu privire la statutul judecătorului, garantează judecătorilor independența, imparțialitatea, inamovibilitatea și inviolabilitatea, stabilind totodată că sancționarea acestora se face conform legii.

În jurisprudența sa Curtea Constituțională a statuat că independența judecătorilor implică și responsabilitatea acestora. Aceasta nu conferă judecătorului putere discreționară și nu împiedică tragerea sa la răspundere penală, contravențională sau disciplinară conform legii (HCC nr. 22 din 5 septembrie 2013, §89). Astfel, pornirea unei cauze penale pe baza unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea unei infracțiuni de către un judecător constituie un proces legal de răspundere și nu o intervenție în activitatea și independența acestuia (HCC nr. 22 din 5 septembrie 2013, §75).

În Opinia nr. 967/2019 CDL-AD (2019)028 Comisia de la Veneția a evidențiat că nu trebuie acordată „imunitate generală” judecătorilor, ci doar „imunitate funcțională” deoarece, în principiu, un judecător trebuie să beneficieze de imunitate doar în exercițiul funcțiilor sale legale.[13] Dacă se face abuz sau se utilizează greșit puterea judiciară, aceasta nu poate servi scopului pe care îl urmărește. Judecătorii care comit o infracțiune în exercițiul funcțiilor lor, cum ar fi luarea de mită, nu pot invoca imunitatea față de procedurile penale.[24] Mai mult, imunitatea funcțională nu exclude urmărirea penală în cazurile care nu au legătură cu procesul de judecare.[25]

Conform art. 19 alin. (5) din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorul nu poate fi reținut, adus silit, arestat sau percheziționat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția infracțiunilor flagrante. Aprobarea Consiliului reprezintă o garanție împotriva abuzurilor sau acuzațiilor false (art. 23 Legea CSM). În Hotărârea nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023, Consiliul a constatat că sesizarea Procurorului General interimar îndeplinea condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, limitându-se la verificarea aspectelor procedurale, fără a se pronunța asupra naturii sau gravității acuzațiilor. Plenul CSM a exercitat doar competența de a priva temporar judecătorul de imunitate, asigurând posibilitatea organului de urmărire penală să investigheze cauza complet și obiectiv, în limitele art. 23 din Legea CSM. Astfel, hotărârea adoptată a fost legală și întemeiată.

Referitor la (pretinsele) încălcări a prevederilor de procedură sub aspectul conexării sesizărilor, Consiliul le apreciază ca fiind vădit nefondate şi care nicidecum nu influențează asupra legalității hotărârii contestate. Ședința extraordinară nr. 33 din 14 noiembrie 2023 a inclus pe agendă „sesizările Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor judecători”. Deși au fost patru sesizări, acestea au fost examinate în aceeași ședință, dar fiecare a fost votată și înregistrată separat, în cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii, având obiect distinct. Agenda a inclus subiectul general „sesizări” fără a menționa individual numele judecătorilor, respectând 11 confidențialitatea datelor. Criticile privind conexarea procedurilor sau adoptarea unei singure hotărâri, invocând art. 80 alin. (2) Cod administrativ, sunt neîntemeiate și subiective.

Referitor la suspendarea din funcție invocată de reclamantă, Consiliul a notat că, în conformitate cu art. 24 din Legea cu privire la statutul judecătorului, (1) judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă: a) în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Prin hotărârea nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 judecătorul Valentina Garbagiu de la Judecătoria Chișinău, bănuită de comiterea infracțiunii prevăzute de 326 alin. (1); art.326 alin. (11); art. 326 alin. (2) lit. b) și art. 324 alin. (3) lit. a) din Codul penal, a fost suspendată din funcție, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

Suspendarea judecătorului a fost dispusă din oficiu. Asupra chestiunii privind suspendarea din funcție membri Consiliului Superior al Magistraturii au discutat în cadrul deliberării. Motivele de fapt şi de drept pentru care s-a decis astfel au fost reflectate în detaliu în hotărârea contestată.

Pretinsa ignorare a art. 137 alin. (3) (4) din Codul administrativ este nejustificată. Or, contrar celor invocate de reclamantă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a exercitat dreptul discreționar în același mod. Astfel, trei judecători (printre care şi reclamanta) în privința cărora existau ordonanțe de pornire a urmăririi penale, au fost suspendați din funcție în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Nu a fost suspendat doar judecătorul în privința căruia Consiliului Superior al Magistraturii a dat doar acordul pentru pornirea urmăririi penale şi efectuarea acțiunilor de urmărire penală.

Consiliul consideră că argumentul reclamantei că „hotărârea contestată a fost adoptată în ședință ordinară, dar nu şi extraordinară”, ca fiind unul lipsit de relevanță şi care nu influențează legalitatea hotărârii (în nici o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii nu se face mențiunea privind caracterul/tipul ordinar sau extraordinar al ședinței în care a fost examinată chestiunea).

În privința argumentului precum că, „ședința a început în afara programului de lucru al Consiliului Superior al Magistraturii”- Consiliul a comunicat că, la materialele dosarului administrativ a fost anexată dispoziția Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 118 cu privire la stabilirea programului de muncă unor angajați din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost stabilit pentru ziua de 14 noiembrie 2023 program de muncă de la 08.00 până la 17.00. Respectiv, desfășurarea ședinței a avut loc cu respectarea rigorilor legale.

Generalizând circumstanțele descrise în coraport cu normele legale aplicabile speței, Consiliul învederează despre necesitatea adoptării unei soluții de respingere ca neîntemeiată a acțiunii. Or, argumentele expuse sunt neîntemeiate şi nu ating nivelul minim pentru a fi reținute ca fiind temeiuri suficiente de a înlătura prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ contestat.

Terțul Procuratura Generală nu a depus referință, deși la 14 iunie 2024 prin intermediul poștei electronice i-au fost notificate încheierea din 07 iunie 2024 a Curții 12 Supreme de Justiție prin care Procuratura Generala a fost atrasă în proces în calitate de terț și copia cererii de chemare în judecată.

Reprezentantul pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii – Olesea Ciobanu a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată pe motivele de fapt și de drept expuse în referință.

Reprezentantul Procuraturii Generale – Vasile Plevan în ședința de judecată de examinare în fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. Cu referire la examinarea sesizării în ședință închisă, acesta a menționat că caracterul închis al ședinței vizează publicul, nu și procurorul care conduce urmărirea penală și este responsabil de investigarea cauzei. Închiderea ședinței are drept scop protejarea secretului urmăririi penale. De asemenea, a precizat că participarea procurorului-șef anticorupție la ședință a avut loc exclusiv pentru a răspunde la întrebările la care procurorul general nu deținea informații suficiente. S-a subliniat că acesta a participat doar la examinarea demersului, fără a lua parte la deliberări. Referitor la pretinsa netemeinicie și lipsă de motivare a hotărârii contestate, a susținut că aceasta este suficient motivată și întemeiată. Procuratura a prezentat materiale probatorii care au atins standardul necesar de probațiune pentru acordarea consimțământului la urmărirea penală, fapt confirmat inclusiv prin expedierea cauzei penale în instanța de judecată pentru examinare în fond. Totodată, probatoriul administrat a fundamentat atât existența unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii, cât și necesitatea aplicării măsurilor preventive privative de libertate. În ceea ce privește neconexarea celor patru demersuri înaintate de procurorul general, a argumentat că acestea vizau patru subiecți diferiți, cu circumstanțe distincte, afectând drepturi și interese diferite, motiv pentru care conexarea nu era necesară. În final, a apreciat că afirmațiile reclamantei privind pretinsa ilegalitate a procedurii de examinare sunt pur declarative și generale, nefiind susținută nicio încălcare esențială care ar fi afectat drepturile acesteia.

Art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: ”O acţiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acţiune în contestare).”

Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ: 13 „Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri respinge acţiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condiţiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”

Art. 219 alin. (1) din Codul administrativ: „Instanţa de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 93 din Codul administrativ: „Fiecare participant probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţia. Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale.”

Art. 19 alin. (4), (4¹) și (5) din Legea cu privire la statul judecătorului nr. 544- XIII din 20.07.1995: „(4) Urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de către Procurorul General sau prim-adjunctul, iar în lipsa acestuia de către un adjunct în temeiul ordinului emis de Procurorul General, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile Codului de procedură penală. În cazul săvîrşirii de către judecător a infracţiunilor specificate la art.243, 324, 326 şi 3302 ale Codului penal al Republicii Moldova, precum şi în cazul infracţiunilor flagrante, acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar. (41) Hotărîrile prin care Consiliul Superior al Magistraturii îşi expune acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi penale în condiţiile alin.(4) trebuie să fie motivate şi se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, cu anonimizarea datelor cu privire la identitatea judecătorului. (5) Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Toate acţiunile procesuale în privinţa judecătorului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanţiilor instituite de normele constituţionale şi actele internaţionale. Acordul Consiliului Superior al Magistraturii nu este necesar în caz de infracţiune flagrantă.”

Art. 24 alin. (1) lit. a) și alin. (6) din Legea cu privire la statul judecătorului nr. 544-XIII din 20.07.1995: „(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcţie, la cerere sau din oficiu, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă: a) în privinţa lui se începe urmărirea penală, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii în cauza respectivă; (6) Hotărîrea privind suspendarea din funcţie a judecătorului, adoptată în temeiul alin.(1), poate fi atacată în Curtea Supremă de Justiţie în condiţiile legii”.

Art. 15 alin. (1), (2) și (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19.07.1996 (în vigoare la moment): ”(1) Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial îşi exercită atribuţiile în plen. (2) Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei şi nu se află în situaţiile menţionate la art.18 alin.(1). (4) La şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează, cu excepţia cazurilor când se examinează: 14 a) propunerile prevăzute la art.23; b) suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale; c) aplicarea măsurilor speciale de investigaţii în cauza penală în care figurează judecătorii în funcţie”.

Art. 23 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19.07.1996: „(1) Propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul Procurorului General de pornire a urmăririi penale, de reţinere, de aducere silită, de arestare sau de percheziţie a judecătorului se examinează de către Consiliul Superior al Magistraturii imediat, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare. (2) Consiliul Superior al Magistraturii examinează propunerea Procurorului General sau a prim- adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul emis de Procurorul General doar sub aspectul respectării condiţiilor sau a circumstanţelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, fără a-şi aroga atribuţiile unei instanţe judecătoreşti”.

Art. 24 alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19.07.1996 (în vigoare la moment): „(1) Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia cazului prevăzut la art.19 alin.(4)”.

Pct. 6.41 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea CSM nr.668/26 din 15 septembrie 2015: „Ședinţele Plenului Consiliului, la care se examinează chestiuni ce țin de cariera judecătorului, aplicarea sancțiunii disciplinare judecătorului; eliberarea acordului pentru începerea urmăririi penale, de reţinere, de aducere silită, de arestare sau de percheziţie a judecătorului, suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale, de aplicare a măsurilor speciale de investigaţii în cauza penală în care figurează judecătorii în funcţie, sunt deliberative dacă din membri prezenți la ședință cel puțin jumătate sunt membri-judecători. În cazul lipsei, din motive obiective, a membrilor CSM-judecători de la ședință, aceștia vor fi substituiți cu membrii supleanți corespunzători”.

Cauza Catană vs. Republica Moldova din 21 februarie 2023, specifică în pct. 61 următoarele: „61. În cazul în care, ca în această cauză, articolul 6 § 1 din Convenție se aplică procedurilor disciplinare, Convenția impune existența a cel puțin unuia dintre următoarele două mecanisme: fie organele profesionale disciplinare îndeplinesc ele însele exigențele articolului 6 din Convenție, fie nu le îndeplinesc, dar procedurile în fața lor sunt supuse unui control ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină, care dispune el însuși de garanțiile prevăzute de acest articol (Albert și Le Compte v. Belgia, 10 februarie 1983, § 29, seria A nr. 58, Fazia Ali v. Regatul Unit, nr. 40378/10, § 75, 20 octombrie 2015, și Eminağaoğlu v. Turcia, nr. 76521/12, §§ 94 și 103, 9 martie 2021, și cauzele citate).”

Admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată inter alia de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice. La caz, aceste condiții de încălcare a unui drept prin activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii sunt întrunite.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că reclamanta Garabagiu Valentina a ales în mod adecvat tipul acțiunii în contestare, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, în vederea protejării drepturilor sale. În esență, prin cererea înaintată, aceasta urmărește anularea unui act administrativ individual cu caracter defavorabil, și anume hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023, prin care s-a dispus sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, în vederea acordării permisiunii pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința sa, în calitate de judecător al Judecătoriei Chișinău.

De asemenea, acțiunea în contencios administrativ a fost depusă de reclamanta Valentina Garabagiu la instanța competentă atât sub aspect jurisdicțional, cât și teritorial. În acest sens, potrivit art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție este instanța competentă să examineze în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, litigiile de contencios administrativ ce vizează contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.

Conform art. 209 alin. (1) din Codul administrativ, acțiunea în contestare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

Art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19.07.1996, prevede că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.

Din materialele cauzei rezultă că prin scrisoarea cu nr. de ieșire 124 din 17 ianuarie 2024 Consiliul Superior al Magistraturii a expediat în adresa reclamantei prin intermediul poștei terestre copia hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023. Cu toate acestea, în dosar nu există o dovadă clară a recepționării acesteia de către reclamantă. Prin urmare, instanța de judecată apreciază că, în lipsa unor dovezi contrare, cererea de chemare în judecată a fost depus în termen.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în speță, nu sunt incidente temeiuri de inadmisibilitate a acțiunii, în sensul art. 207 alin. (2) din Codul administrativ. În consecință, acțiunea este admisibilă și urmează a fi examinată în fond.

În privința temeiniciei acțiunii în contenciosul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele: 16 - la 14 noiembrie 2023 la Consiliul Superior al Magistraturii a fost înregistrată cu nr. 4324m sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, nr. 1-1d/23-108 din 13 noiembrie 2023, privind eliberarea acordului la reținere, supunerii aducerii silite, arestării şi percheziționării în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău; - chestiunea a fost inclusă în agenda ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 33 (extraordinară) din 14 noiembrie 2023, ora 8.00; - conform procesului-verbal al ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 33 din 14 noiembrie 2023, la ședință Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-au prezentat 7 membri din cei 9 membri ai Consiliului şi 1 membru supleant, ședința fiind declarată deliberativă.

Prin Hotărârea nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii: - a admis sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu; - a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală de supunere aducerii silite, reținerii, arestării şi perchiziționării în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de 326 alin. (1); art.326 alin. (11); art. 326 alin. (2) lit. b) și art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal; - a suspendat din funcție, până la adoptarea hotărârii definitive, judecătorul Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău, bănuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1); art.326 alin. (11); art. 326 alin. (2) lit. b) și art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în hotărârea sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că, prin ordonanțele emise de adjunctul Procurorului General interimar, Aliona Nesterov și de Procurorul General interimar, Ion Munteanu, la data de 13 iunie 2023, de 18 septembrie 2023 și de 9 noiembrie 2023, a fost dispusă începerea urmăririi penale în următoarele cauze: - cauza nr. 2023960062 – pe baza unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) și 326 alin. (1¹) din Codul penal; - cauza nr. 2023960087 – pe baza unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) din Codul penal; - cauza nr. 2023960105 – pe baza unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) din Codul penal.

Potrivit ordonanțelor menționate ale procurorilor, aceste fapte erau pretins săvârșite de judecătorul Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău.

În aceste condiții, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, constatând faptul că, prin ordonanța Procurorului General interimar a fost pornită urmărirea penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău şi verificând dacă probele prezentate în susținerea sesizării atestă bănuiala rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor imputate, fără a se pronunța în privința acestora, limitându-se la examinarea factologică a materialelor prezentate şi verificarea respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea reținerii, 17 aducerii silite, suspendării, arestării sau percheziționării judecătorului, şi la reiterarea circumstanțelor de fapt şi de drept relevante speței, a considerat oportună eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală solicitate în scopul oferirii posibilității organului de urmărire penală să investigheze circumstanțele cauzei sub toate aspectele complet şi obiectiv, fapt posibil doar prin recurgerea la privarea temporară a judecătorului de imunitate.

Totodată, având în vedere că în privința judecătorului Valentina Garabagiu a fost pornită urmărirea penală, fiind astfel bănuită de comiterea actelor de trafic de influența, Plenul CSM a constatat existenta circumstanțelor care justifică necesitatea emiterii unui act de urgență privind suspendarea din funcția de judecător, în contextul faptelor imputate ce sunt de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției, măsura suspendării fiind, pe de o parte, temporară, iar, pe de altă parte, fiind justificată de statutul înalt al funcției deținute, precum și din considerentul că bănuirea de comitere a unei infracțiuni aduce atingere gravă prestigiului justiției.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a suspendat magistratul Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău din funcția de judecător până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă. Totodată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat prezența motivelor relevante şi suficiente pentru a elibera organelor de urmărire penală acordul în vederea întreprinderii acțiunilor legale şi necesare pentru stabilirea probelor ce ar demonstra vinovăția/nevinovăția judecătorului, având în vedere că bănuirea de săvârșirea unei infracțiuni de un judecător, care este persoană cu funcție de demnitate publică, reprezintă un interes public sporit. Din alt punct de vedere, neadmiterea sesizării ar cauza un risc major, având un impact de prejudiciere a procesului de acumulare a probelor şi afectare a interesului justiției.

În conformitate cu art. 19 alin. (5) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 15 alin. (4) lit. a) și b), art. 23 alin.(1), art. 24 din Legea cu privire la Consiliul Superior a Magistraturii și art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, cu 8 (opt) voturi „pro” și 0 (zero) voturi „împotrivă” ale membrilor prezenți în ședință, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 526/33.

Curtea Supremă de Justiție, examinând Hotărârea nr. 526/33 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, constată că aceasta este întemeiată atât în fapt, cât și în drept, fiind emisă cu respectarea prevederilor legale aplicabile. Prin urmare, instanța supremă apreciază că hotărârea contestată întrunește toate condițiile de legalitate și temeinicie, neexistând motive pentru a fi anulată.

În acest sens, menționează că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în baza competenței avute a verificat doar dacă există probe care ar convinge un observator obiectiv că persoana ar fi putut săvârși infracțiunea şi nu dacă persoana este vinovată de comiterea infracțiunii. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii examinează propunerea Procurorului General doar sub aspectul respectării condițiilor sau circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, fără a-şi aroga atribuțiile unei instanțe penale.

În conformitate cu art. 274 din Codul de procedură penală, urmărirea penală poate fi dispusă atunci când există o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune, 18 noțiune care, potrivit jurisprudenței CtEDO, presupune existența unor date concrete sau indicii clare care ar convinge un observator obiectiv și imparțial că o persoană ar putea fi implicată în comiterea unei fapte penale, iar nu simple suspiciuni sau presupuneri. Iar, evaluarea detaliată a probatoriului și stabilirea vinovăției țin exclusiv de competența organului de urmărire penală, care are obligația de a asigura o cercetare completă, obiectivă și sub toate aspectele a cauzei.

Or, conform prevederilor art. 19 alin. (3) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală are obligația de a întreprinde toate măsurile prevăzute de lege în vederea cercetării complete, obiective și sub toate aspectele a circumstanțelor cauzei, inclusiv de a identifica atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului sau inculpatului, cât și pe cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea acestuia.

Din conținutul actului de sesizare rezultă existența unei bănuieli rezonabile privind comiterea de către judecătorul Valentina Garabagiu a infracțiunilor de trafic de influență, complicitate la trafic de influență și corupere pasivă.

În acest context, Procurorul General interimar a invocat că, potrivit art. 19 alin. (5) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, magistratul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat sau percheziționat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Totodată, acțiunile procesuale în privința judecătorului, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, pot fi efectuate doar după pornirea urmăririi penale, cu respectarea garanțiilor constituționale și a actelor internaționale aplicabile.

Având în vedere necesitatea asigurării unei cercetări complete, obiective și sub toate aspectele a faptelor imputate, precum și stabilirea cauzelor și condițiilor care au determinat săvârșirea acestora, Completul CSJ consideră raționale concluziile Consiliului Superior al Magistraturii cu referire la constatarea necesității eliberării acordului pentru efectuarea percheziției la domiciliul, în biroul de serviciu și în mijloacele de transport utilizate de judecător. Or, aici se pot afla înscrieri de ciornă (agende personale, foi, carnete, alţi purtători material de informaţie), mijloace electronice de comunicare şi stocare a date informatice (telefoane mobile, unităţii centrale al calculatorului, cd-uri, stick-uri de memorie, hard-disk-uri portabile, tablete, PC, agende electronice, laptopuri sau alte mijloace tehnice), ce pot conţine informaţii şi date obţiute prin intermediul aplicaţiilor Yiber, WhatsApp, Messenger şi altele, pe care pot fi înscrise sau imprimate anumite informaţii importante pentru cauza penală, înscrisuri privind profilul financiar al persoanei, chei publice de gestionare la distanță a conturilor bancare, mijloace băneşti provenienţa cărora nu poate fi confirmată la momentul efectuării percheziţiei, acte cu privire la transferurile băneşti, acte cu privire la procurarea sau vânzarea bunurilor imobile şi mobile, precum şi alte obiecte sau documente ce prezintă interes în cadrul cauzei penale şi nu pot fî obţinute prin alte procedee probatorii, decât prin efectuarea percheziţiei.

De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție conchide a fi raționale concluziile Consiliului Superior al Magistraturii privind necesitatea eliberării acordului pentru efectuarea percheziției. Or, din sesizarea înaintată și materialele anexate rezultă 19 pretinsul comportament al judecătorului, care ar fi susținut în mod repetat că poate influența persoane cu funcții de demnitate publică, inclusiv judecători, în vederea obținerii unor soluții favorabile în anumite cauze, circumstanțe ce justifică și acordarea permisiunii pentru efectuarea, după caz, a măsurilor procesuale de reținere, aducere silită și/sau arestare, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal.

În consecință, având în vedere temeiurile de fapt și de drept reținute, precum și respectarea limitelor competenței legale de către Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție conchide că Hotărârea nr. 526/33 este legală și întemeiată, nefiind identificate circumstanțe care ar justifica anularea acesteia.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată fără echivoc că argumentele invocate de către reclamantă în susținerea poziției sale nu sunt de natură să convingă instanța cu privire la ilegalitatea actului administrativ contestat și, respectiv, nu pot conduce la anularea acestuia. Instanța subliniază că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acționat în conformitate cu prevederile legale, având în vedere interesul public sporit ce derivă din calitatea de judecător a reclamantei și posibila afectare a prestigiului justiției prin suspiciunea de comitere a infracțiunilor pentru care a fost emis acordul de urmărire penală.

În ceea ce privește argumentul reclamantei cu privire la participarea membrului supleant Livia Mitrofan în ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 14 noiembrie 2023, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 14 noiembrie 2023 a fost asigurat cvorumul de 7 membri ai Consiliului din 9 aflați în exercițiu. Potrivit prevederilor în vigoare la moment, era necesară prezența doar a 6 (două treimi din nouă) membri, indiferent că erau judecători sau non-judecători, pentru a fi deliberativă ședința.

Astfel, atragerea membrului supleant în ședința Plenului Consiliului din 14 noiembrie 2023 a fost realizată cu scopul de a oferi o anumită garanție de imparțialitate la examinarea chestiunii ce ține de eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău. Or, în principiu atragerea membrului supleant din rândul judecătorilor asigură un echilibru în adoptarea unei hotărâri corecte și echitabile

Mai mult, Completul de judecată reiterează prevederile pct. 6.41 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea CSM nr.668/26 din 15 septembrie 2015, care prevede că, ședințele Plenului Consiliului, la care se examinează chestiuni ce țin de cariera judecătorului, aplicarea sancțiunii disciplinare judecătorului; eliberarea acordului pentru începerea urmăririi penale, de reţinere, de aducere silită, de arestare sau de percheziţie a judecătorului, suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale, de aplicare a măsurilor speciale de investigaţii în cauza penală în care figurează judecătorii în funcție, sunt deliberative dacă din membri prezenți la ședință cel puțin jumătate sunt membri-judecători. În cazul lipsei, din motive obiective, a membrilor CSM-judecători de la ședință, aceștia vor fi substituiți cu membrii supleanți corespunzători. Aceste prevederi normative administrative sunt în vigoare și nu au fost obiect de discuție în fața unei instanțe de judecată ca efect al unei contestații. 20

De rând cu acestea, Curtea Supremă de Justiție nu exclude ca garanțiile oferite de art. 6§1 CEDO să fie respectate în cadrul unui control judiciar asupra procedurilor desfășurate de Consiliul Superior al Magistraturii de către o instanță de judecată competentă să asigure aceste exigențe CEDO (cauza Catană vs Republica Moldova din 21.02.2023, pct.61).

Referitor la argumentul reclamantei privind participarea procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție la ședința închisă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, completul reține că aceasta interpretează eronat prevederile legale incidente. Astfel, art. 18 alin. (2) din Codul de procedură penală reglementează situațiile în care accesul în sala de ședință poate fi restricționat pentru public sau reprezentanții mass-media, însă procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție nu se încadrează în această categorie. De asemenea, art. 19 alin. (2) din Codul de procedură penală vizează cazurile de incompatibilitate determinate de existența unui interes personal, direct sau indirect în soluționarea cauzei, or, în speță, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție are un interes exclusiv procesual, derivat din atribuțiile sale legale, care nu este de natură să atragă incidența normelor privind incompatibilitatea.

Mai mult se constată că, participarea în ședința închisă a procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin nu a fost contrară legii, dimpotrivă, participarea ultimei a avut ca scop necesități de susținere tehnică, factuală și probatorie a sesizării. Totodată a oferit Consiliului posibilitatea de a acorda toate întrebările de concretizare, astfel încât toate aspectele relevante speței să fie cercetate. În acest sens, prezența acesteia a fost justificată, dar şi necesară scopului urmărit prin procedura administrativă.

Cu referire la contestarea acțiunilor Consiliului Superior al Magistraturii privind dispunerea examinării sesizării în ședință închisă, Completul de judecată al CSJ menționează că procedura de examinare a sesizărilor Procurorului General privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în ședință închisă este reglementată de pct. 9.5 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 668/26 din 15 septembrie 2015, în vigoare la data relevantă. Potrivit acestei prevederi, Consiliul va examina sesizările, în şedinţă închisă, doar sub aspectul respectării condiţiilor sau a circumstanţelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, fără a- şi aroga atribuţiile unei instanţe judecătoreşti.

De asemenea, conform art. 212 alin. (1) din Codul de procedură penală, datele urmăririi penale nu pot fi divulgate, iar accesul la acestea este limitat, tocmai pentru a asigura buna desfășurare a anchetei și protecția drepturilor persoanelor implicate.

În aceste condiții, criticile reclamantei referitoare la desfășurarea ședinței închise sunt neîntemeiate. Organizarea ședinței închise nu doar că este expres prevăzută de cadrul normativ aplicabil, dar a fost și pe deplin justificată de necesitatea protejării anchetei penale, având în vedere caracterul confidențial al informațiilor examinate, inclusiv cele ce țin de urmărirea penală și de viața privată a persoanelor vizate. 21

Prin urmare, desfășurarea ședinței închise a constituit o măsură legală, proporțională și necesară pentru a preveni prejudicierea procesului de urmărire penală și pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor implicate, neputând fi reținută ca o încălcare procedurală de natură să afecteze legalitatea hotărârii contestate.

Referitor la celelalte pretinse încălcări, încălcarea principiului constituțional prevăzut la art. 116 din Constituție și a principiului proporționalității, motivarea actului administrativ, încălcarea principiului cercetării din oficiu și utilizarea arbitrară a dreptului discreționar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, normele juridice cuprinse în art. 116 alin. (1) şi art. (6) din Constituția Republicii Moldova, şi, respectiv, art. 19 din Legea cu privire la statutul judecătorului garantează judecătorilor instanțelor judecătorești independența, imparțialitatea, inamovibilitatea şi inviolabilitatea potrivit legii, totodată, stabilind şi sancționarea judecătorilor în conformitate cu legea.

Curtea Constituțională în jurisprudența sa a statuat că, principiul constituțional al independenței judecătorilor implică principiul responsabilității. Independența judecătorului nu constituie şi nu poate fi interpretată ca o putere discreționară a acestuia sau o piedică în calea angajării răspunderii sale penale, contravenționale sau disciplinare în condițiile legii (HCC nr. 22 din 5 septembrie 2013, §89).

Reieșind din normele procesuale penale, pornirea unei cauze penale în conformitate cu legislația în vigoare, când rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune şi nu există vreuna dintre circumstanțele care exclud urmărirea penală şi infracțiunea a fost săvârșită de un judecător, răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită nu este un act de intervenție în activitatea şi independența judecătorilor, ci un proces legal de tragere la răspundere pentru ilegalitatea comisă (HCC nr. 22 din 5 septembrie 2013, §75).

În Opinia nr. 967/2019 CDL-AD (2019)028 Comisia de la Veneția a evidențiat că nu trebuie acordată „imunitate generală” judecătorilor, ci doar „imunitate funcțională” deoarece, în principiu, un judecător trebuie să beneficieze de imunitate doar în exercițiul funcțiilor sale legale. Dacă se face abuz sau se utilizează greșit puterea judiciară, aceasta nu poate servi scopului pe care îl urmărește. Judecătorii care comit o infracțiune în exercițiul funcțiilor lor, cum ar fi luarea de mită, nu pot invoca imunitatea față de procedurile penale. Mai mult, imunitatea funcțională nu exclude urmărirea penală în cazurile care nu au legătură cu procesul de judecare.

Completul de judecată reiterează că conform prevederilor legale privind statutul judecătorului și procedura de examinare a sesizării Procurorului General, magistratul nu poate fi reținut, adus silit, arestat sau percheziționat fără acordul CSM, cu excepția infracțiunilor flagrante, iar Consiliul are atribuții limitate în verificarea cererii.

În hotărârea nr. 526/33, CSM a verificat doar respectarea condițiilor legale pentru pornirea urmăririi penale și pentru ridicarea temporară a imunității, fără a analiza natura sau gravitatea acuzațiilor. 22

Astfel, acordul Consiliului a fost necesar pentru a permite organului de urmărire penală investigarea completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei.

În consecință, Hotărârea nr. 526/33 este legală și întemeiată, iar procedura a respectat atât cadrul legal, cât și garanțiile constituționale și internaționale.

Referitor la pretinsele încălcări invocate de reclamantă ale prevederilor de procedură sub aspectul conexării sesizărilor, Completul de judecată le apreciază ca fiind vădit nefondate şi care nicidecum nu influențează asupra legalității hotărârii contestate.

Referitor la suspendarea din funcție a reclamantei, Completul notează că, în conformitate cu art. 24 alin. (1) lit. (a) din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărârea a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Astfel, în conformitate cu art. 24 alin. (1) lit. (a) din Legea cu privire la statutul judecătorului, suspendarea judecătorului a fost dispusă din oficiu. Asupra chestiunii privind suspendarea din funcții membri CSM au discutat în cadrul deliberării. Motivele de fapt şi de drept pentru care s-a decis astfel au fost reflectate în detaliu în hotărârea contestată.

Pe de altă parte, nesuspendarea din funcție a unui judecător suspectat de comiterea unor asemenea fapte ar fi de natură să submineze încrederea publicului în sistemul judecătoresc, putând crea percepția unei tolerări a impunității în actul de justiție. În acest context, Completul Curții Supreme de Justiție reține că suspendarea din funcție a reclamantei a fost dispusă în legătură cu existența unei cauze penale privind pretinsa săvârșire a infracțiunilor de trafic de influență, complicitate la trafic de influență și corupere pasivă în perioada exercitării funcției de judecător, circumstanță ce constituie un argument pertinent în favoarea măsurii aplicate. Prin urmare, suspendarea temporară se justifică prin prisma interesului public de protejare a imaginii justiției și de asigurare a bunei desfășurări a procedurii penale.

Completul de judecată nu poate reține nici argumentul reclamantei referitor la faptul că ședința a început în afara programului de lucru al Consiliului Superior al Magistraturii, or după cum rezultă din dosarul administrativ prin dispoziția nr. 118 din 13 noiembrie 2023 cu privire la stabilirea programului de muncă a unor angajați din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, s-a stabilit program de muncă membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, șefului Secretariatului și șefului adjunct al Secretariatului, cu durata normată a timpului de muncă de la 8.00 până la 17.00 pentru ziua de 14 noiembrie 2023.

La fel, și argumentul privind pretinsa ignorare a art. 137 alin. (3) (4) din Codul administrativ este neîntemeiat. Or, contrar celor invocate de reclamant, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a exercitat dreptul discreționar în același mod. Astfel, trei judecători (printre care şi reclamantul) în privința cărora existau ordonanțe de pornire a urmăririi penale au fost suspendați din funcție în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Nu a fost suspendat doar judecătorul în privința căruia Consiliului Superior al Magistraturii a dat doar acordul pentru pornirea urmăririi penale şi efectuarea acțiunilor de urmărire penală. 23

De asemenea pretinsa încălcare de procedură precum că hotărârea contestată a fost adoptată în ședință închisă, dar nu şi extraordinară, completul de judecată îl consideră lipsit de relevanță și care nu influențează legalitatea hotărârii.

Suplimentar, Completul subliniază că hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor este suficient de motivată, conform cerințelor art. 31 și art. 118 din Codul administrativ, întrucât conține temeiurile de drept și de fapt care au stat la baza hotărârii. În motivare sunt descrise circumstanțele de fapt și de drept, precum și raționamentele care justifică adoptarea hotărârii.

Prin urmare, Completul de judecată conchide că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 este legală, temeinică și a fost emisă cu respectarea principiilor legalității. Consiliul a acționat în limitele competențelor sale legale, fără a depăși atribuțiile conferite de lege.

În lumina celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Valentina Garbagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea actul administrativ individual defavorabil - hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmările penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, este una neîntemeiată, considerent din care urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 191 alin. 5 lit. a), art. 224 alin. 1 lit. f) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de chemare în judecată înaintată de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea actul administrativ , ca fiind neîntemeiată. Hotărârea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă Notă: În conformitate cu art. 236 alin. (7) din Codul de procedură civilă, în legătură că judecătorul Ion Malanciuc este suspendat de drept din funcție în perioada exercitării mandatului de judecător la Curtea Constituțională, textul integral al hotărârii este semnat de către președintele completului. Președinte Stela Procopciuc 24