3ra-1251/23 — Privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

La 15 septembrie 2021, Marin Sardari a depus acțiune împotriva Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților, prin care a solicitat anularea deciziei nr.1/12/2021 din 19 iulie 2021, cu obligarea restabilirii în drepturi.

Hotărârea instanţei de fond a fost contestată cu apel la 21 aprilie 2022 de către Marin Sardari.

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din data de 05 iulie 2023 a casat integral hotărârea din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a emis o nouă decizie prin care a admis acțiunea înaintată de către Marin Sardari împotriva Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților, terț Iurie Cozariuc, privind anularea actului administrativ individual defavorabil. A anulat decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților nr.1/12/2021 din 19 iulie 2021.

Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ stabilise că: „Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”

Art. 195 din Codul administrativ reglementează următoarele: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie 2023 prevedea următoarele: „Recursul se depune la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanţei de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanţa de apel transmite neîntârziat Curţii Supreme de Justiţie recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curţii Supreme de Justiţie în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanţei de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanţa de apel.”

Art. 246 alin (1) din Codul administrativ statuează că: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor.”

Art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ stabilește că: „Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).”

Art. 385 alin. (1) din Codul civil reglementează că: 2 „Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Întrucât legea procesual civilă care instituie obligații noi, restrânge drepturi procedurale, limitează exercitarea unor drepturi sau introduce sancțiuni procedurale noi ori suplimentare nu are efect retroactiv, procedura de examinare a cauzei se desfășoară potrivit noilor dispoziții legale, aplicabile de la data intrării în vigoare.

Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a Curții de Apel Chişinău a fost pronunțată public la data de 05 iulie 2023.

În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie 2023, recurentul are obligația de a prezenta recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei motivate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci şi cerința de seriozitate a cererii, sub aspectul invocării unor veritabile şi esențiale încălcări de drept material sau procedural, de natură să conducă la casarea deciziei instanței de apel. Totodată, Codul permite şi invocarea ex officio a erorilor de drept.

Sub aspectul dat completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.

În speță se constată că, la 28 septembrie 2023, Uniunea Avocaților, reprezentată de avocatul Mihai Gafton, a depus recurs nemotivat. Totodată, a comunicat că motivarea recursului v-a fi depusă după luarea la cunoștință cu hotărârea motivată.

Materialele dosarului atestă că decizia motivată a Curţii de Apel Chişinău a fost notificată Uniunii Avocaților şi avocatului Mihai Gafton, prin intermediul poştei electronice la 20 decembrie 2023. (f.d. 208, vol.I) 3

Astfel, coroborând normele legale precitate, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie conchide că în condițiile speței, termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru depunerea motivării recursului a început pentru Uniunea Avocaților şi avocatul Mihai Gafton, la 21 decembrie 2023, deci, data limită de depunere a recursului fiind ziua de 19 ianuarie 2024, ora 24:00.

În termenul stabilit de lege Uniunea Avocaților, reprezentată de avocatul Mihai Gafton, nu au depus la Curtea Supremă de Justiţie motivarea recursului, prin urmare nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat cererea de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurată, limitându-se la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiat. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Mai mult, nici pană în ziua examinării admisibilităţii recursului, Uniunea Avocaților, reprezentată de avocatul Mihai Gafton, nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului, deşi, decizia motivată a Curţii de Apel Chişinău din data de 05 iulie 2023 i-a fost notificată la 20 decembrie 2023.

Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului, deoarece Uniunea Avocaților, reprezentată de avocatul Mihai Gafton, fiind interesaţi în soarta soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul de acces la instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ.

Sub acest aspect este imperios că certitudinea legală impusă regulilor procedurii în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât şi ale intimatului, astfel încât instanţa de contencios administrativ nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. 4

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale precitate, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că la depunerea recursului împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chişinău, Uniunea Avocaților, reprezentată de avocatul Mihai Gafton, nu a respectat prevederile articolului 245, alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Din considerentele menționate şi având în vedere că Uniunea Avocaților, reprezentată de avocatul Mihai Gafton, nu a respectat prevederile 245, alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare până la 01 septembrie 2023, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie conchide că cererea de recurs depusă de către Uniunea Avocaților, reprezentată de avocatul Mihai Gafton, este inadmisibilă.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 şi 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Uniunea Avocaților, reprezentată de avocatul Mihai Gafton. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5