2ra-402/25 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului moral

La 04 septembrie 2024, Harabadji Iurie, prin intermediul avocatului Munteanu Liliana, a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și Executorul judecătoresc Doroftei Igor privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii s-a menționat că, Harabadji Iurie a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM din XXX până în anul 2012. Pe toată perioada de activitate în MAI al RM, acesta nu a fost asigurat cu spațiul locativ.

Evidențiază că, la 11.12.2009, reclamantul s-a adresat în instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău cu o acțiune către Consiliul municipal Chișinău privind asigurarea cu spațiu locativ, iar prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11.12.2009, s-a obligat Consiliul municipal Chișinău să-i acorde lui Harabadji Iurie, cu toți membrii familiei sale, spațiu locativ.

Notează că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28.04.2010, s-a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11.12.2009.

Susține că, la 22.02.2010 de către executorul judecătoresc al Oficiului de executare Centru, Chișinău, Oleg Ungureanu, a fost intentată procedura de executare a documentului executoriu nr. 3-3401/09 din 11.12.2009, emis de Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău cu privire la obligarea Consiliului mun. Chișinău să acorde familiei lui Harabadji Iurie spațiu locativ.

Ulterior, în rezultatul reorganizării sistemului de executare, conform Legii nr. 113 din 17.06.2010, din informația din 11.03.2011, reclamantul a aflat că procedura de executare nr. 3-3401/09 din 11.12.2009, a fost preluată în procedură de către executorul judecătoresc Doroftei Igor. 1

Invocă faptul că, conform materialelor procedurii de executare, în termenul de executare silită, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău nu au executat hotărârea judecătorească irevocabilă, fapt confirmat prin demersurile executorului judecătoresc către Primăria municipiului Chișinău, prin care s-au solicitat informații despre măsurile întreprinse de către debitor pentru a executa hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11.12.2009.

Relevă că, la 17.10.2019, executorul judecătoresc Igor Doroftei a înaintat o cerere cu privire la executarea documentului executoriu nr. 3- 3401/2009 din 11.12.2009, emis de Curtea de Apel Chișinău, pentru continuarea executării, în conformitate cu normele stabilite de legislația în vigoare, în special Codul administrativ, în vigoare din 01.04.2019, Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23.10.2019, s-a declarat inadmisibila cererea executorul judecătoresc Igor Doroftei și s-au restituit materialele procedurii de executare nr. R064-17/19, executorului judecătoresc pentru continuarea executării, în conformitate cu normele stabilite de legislația în vigoare.

La 04.11.2019, executorul judecătoresc Igor Doroftei a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23.10.2019, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 04.12.2019, aceasta s-a menținut.

Menționează că, solicită suma de 100.000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral pentru tergiversarea executării hotărârii judecătorești irevocabile, la caz timp de 14 ani și 8 luni de zile, or acest prejudiciu este motivat întrucât este nevoit să stea la chirie din anul 2009 până în prezent, suportă cheltuieli lunare, fiindu-i provocate suferințe psihologice și psihice foarte grave, în urma cărora el a suferit și suferă o durere sufletească enormă, o amărăciune deosebită, nervozitate, tristețe și un stres, șoc psihologico-moral foarte puternic, pe care îl apreciază în cuantumul respectiv, pentru încălcarea dreptului garantat de art. 46 din Constituția RM, care urmează a fi compensat de către Stat.

Prin urmare, s-a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11.12.2009 și art. 6 a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 1 Protocolul 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale; încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Harabadji Iurie, a sumei de 100.000 (una sută mii) lei cu titlul de prejudiciu moral cauzat pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11.12.2009; încasarea din contul pârâtului, în persoana Statului Republica Moldova, reprezentat de Ministerul Justiției, în beneficiul reclamantului, a 2 cheltuielilor de judecată suportate pentru examinarea prezentei cauze civile.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial acțiunea, s-a constatat încălcarea dreptului lui Harabadji Iurie la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-3401/09 din 11 decembrie 2009, pentru perioada 21 iulie 2020 – 4 septembrie 2024, s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Harabadji Iurie, prejudiciul moral în mărime de 12000 (doisprezece mii) lei, iar în rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

La 13 decembrie 2024, Harabadji Iurie a declarat apel (nemotivat) împotriva hotărârii din 13 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 10 februarie 2025 a depus apelul (motivat), solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea respingerii pretențiilor acțiunii, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de admitere a acestora.

La 13 decembrie 2024, Ministerul Justiției a declarat apel (nemotivat) împotriva hotărârii din 13 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 21 ianuarie 2025 a depus apelul (motivat), solicitând casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 01 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, s-au respins apelurile declarate de Harabadji Iuri și Ministerul Justiției, fiind menținută hotărârea din 13 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la judecarea cauzelor privind încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța urmează să țină cont de caracterul obligației de executare și importanța pentru creditorul executării (miza pentru reclamant). În materia executărilor obligațiilor cu privire la drepturi sociale inerente persoanei (de ex. dreptul la muncă, salarii; pensii; compensații sociale; etc.) sau unele drepturi inerente unui trai decent (de ex. acordarea de spații locative; evacuare; etc.) aprecierea prejudiciilor morale va fi ghidată de unele standarde mai ridicate. La fel, este necesar de a fi identificată calitatea debitorului executării și anume, dacă debitorul este o autoritate de stat sau un terț privat. În raport cu acest criteriu se va aprecia comportamentul părților la procedurile de executare.

Referitor la dezacordul apelantului/reclamantului în privința reparării prejudiciului material, Colegiul civil a reiterat că, în accepțiunea art. 5 alin. (1) și (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de 3 către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Astfel, reclamantul/apelant a solicitat încasarea sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat pentru neexecutarea în termen rezonabil a Hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11.12.2009.

După cum rezultă din lucrările cauzei, instanța de apel a constatat că, Harabadji Iurie a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM în perioada din XXXXX, până în anul 2012, fiindu-i stabilită pensia pentru vechime în muncă începând cu 13 martie 2012 (f. d. 15-16, 17).

La 24 septembrie 2009, reclamantul s-a adresat în instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău cu acțiune către Consiliul municipal Chișinău privind asigurarea cu spațiu locativ.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2009, s-a obligat Consiliul municipal Chișinău să-i acorde lui Harabadji Iurie, cu toți membrii familiei sale, spațiu locativ conform normelor în vigoare (f. d. 18-19).

Prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 28 aprilie 2010, s-a respins recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău și s-a menținut Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2009 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Harabadji Iurie împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ (f. d. 20-21).

La 22 februarie 2010, de către executorul judecătoresc al Oficiului de executare Centru, Chișinău, Oleg Ungureanu, a fost intentată procedura de executare a documentului executoriu nr. 3-3401/09 din 11 decembrie 2009 emis de Colegiul Civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău cu privire la obligarea Consiliului mun. Chișinău să acorde familiei lui Harabadji Iurie spațiu locativ (f. d. 22).

Totodată, s-a stabilit că, în rezultatul reorganizării sistemului de executare, conform Legii nr. 113 din 17.06.2010, din informația din 11.03.2011, reclamantul a aflat că procedura de executare nr. 3-3401/09 din 11.12.2009, a fost preluată în procedură de către executorul judecătoresc Doroftei Igor. 4

Conform materialelor procedurii de executare, în termenul de executare silită, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău nu au executat hotărârea judecătorească irevocabilă, fapt confirmat prin demersurile executorului judecătoresc adresate Primăriei municipiului Chișinău, prin care s-a solicitat informații despre măsurile întreprinse de către debitor pentru a executa hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2009 (f. d. 23, 24, 27, 29-31, 33, 34, 35).

În același timp, înscrisurile anexate la dosar denotă faptul că, prin răspunsurile adresate avocatului Liliana Munteanu din 10 iunie 2022 și din 15 august 2024, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău a informat că, a examinat cererea nr. 101 din 24.05.2022, adresată Direcției generale locativ-comunale și amenajare a CMC, înregistrată în cancelaria Direcției cu nr. 1118/22 din 26.05.2022 privind furnizarea informației referitor la stadiu de examinare pe marginea executării Hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11.12.2009, menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 28.04.2010, executorie și irevocabilă și informează: În contextul executării documentelor executorii, se comunică că potrivit art. 1 alin. (1) al Legii nr. 75 cu privire la locuințe din 30.04.2015: „Dreptul la locuință constituie un drept fundamental, care face parte din dreptul la viață decentă al persoanei sau familiei. Dreptul la locuință prevede: stabilitatea privind raporturile de locațiune, prestarea serviciilor adecvate aferente, asigurarea infrastructurii necesare, accesibilitatea surselor financiare; nediscriminarea în exercitarea dreptului la locuință, inclusiv accesul la piața locuințelor, administrarea și folosirea locuinței, precum și intrarea în proprietatea unei locuințe; transparența exercitării de către autorități a atribuțiilor și a obligațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la locuință”.

Astfel, întru exercitarea atribuțiilor ce țin de asigurarea cu locuințe a cetățenilor la general și a exercitării hotărârilor de judecată în speță - în special, trebuie să fie luate în considerație că autoritățile locale de nivelul întâi în conformitate cu art. 8 lit. b) al Legii nr. 75 cu privire la locuințe: țin evidența persoanelor care au dreptul la obținerea locuințelor sociale si atribuie locuințele sociale, si conform art. 8 lit. c) asigură construcția și procurarea de locuințe sociale, de manevră, de serviciu, care urmează să asigure necesitățile de obținere a locuințelor de către persoanele care au acest drept, în limita mijloacelor alocate de la bugetul de stat în acest scop. Se informează că, la momentul actual, din cauza lipsei spațiului locativ liber în municipiul Chișinău nu sunt înregistrate spații locative cu statut de locuință socială/de serviciu.

Întru soluționarea definitivă a problemei respective, Primăria municipiului Chișinău s-a adresat către Guvernul Republicii Moldova, 5 solicitând alocarea de mijloace financiare pentru construcția spațiului locativ, în vederea executării hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile. Prin răspunsul Guvernului Republicii Moldova din 22.05.2018, au fost înștiințați despre faptul că bugetul de sta pentru anul 2018 și la etapa elaborării Cadrului Bugetar pe termen mediu (CBTM) pe anii 2019-2021 din contul surselor generale ale bugetului de stat nu se prevăd alocații în vederea construcției locuințelor sociale.

La 17 mai 2021, Primăria municipiului Chișinău s-a adresat cu demersul nr. 06-113/209 către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu solicitarea de a aloca din bugetul de Stat mijloace financiare pentru procurarea sau construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârilor de judecată devenite definitive și irevocabile, prin care autoritățile administrației publice locale ale municipiului Chișinău sunt obligate să asigure cu spațiu locativ diverse categorii de persoane. Prin răspunsul nr. 09/1-09/170 din data de 01.06.2021, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a informat Primăria municipiului Chișinău despre faptul că, la indicația Prim-ministrului interimar, dlui Valeriu Ciocoi, nr. 21-06-67-1993 din 18 martie 2021, ținând cont de funcțiile de coordonare și promovare a politicii locative a statului, atribuite Ministerului Economiei și Infrastructurii, acesta va prezenta propuneri optime privind măsurile care urmează a fi înregistrate în scopul executării hotărârilor judecătorești cu privire la asigurarea unor categorii de cetățeni cu locuințe, neexecutate până în prezent de către Consiliul Municipal Chișinău. Prin urmare, Ministerul Finanțelor va examina subiectul alocării mijloacelor financiare în acest scop conform calendarului bugetar, după actualizarea listei beneficiarilor (cu membrii familiilor), elaborarea unui program/plan multianual de procurare sau construcție a locuințelor sociale, estimarea costurilor de implementare a programului, determinarea clară si definitive a statutului locuințelor.

În acest sens a concluzionat că, asigurarea cu spațiu locativ poate fi efectuată doar cu respectarea de către creditor a cerințelor legale de asigurare cu spațiu locativ cu condiția existenței spațiului locativ disponibil și corespunderii acestuia criteriilor stabilite, cu respectarea strictă a procedurii de executare.

Astfel, s-a constatat că, la moment creditorul nu a epuizat toate căile legale de executare a hotărârii de judecată invocate în speță, prevăzute de lege, iar neexecutarea hotărârii respective nu poate fi imputată autorităților publice locale a municipiului Chișinău (f. d. 25-26; 43-43).

Conform scrisorii executorului judecătoresc Doroftei Igor nr. R064- 14/2022 din 25 iulie 2024, avocatul Munteanu Liliana, în calitate de reprezentant al creditorului Harabadji Iurie, a fost informată că, cu referire la cererea depusă de avocatul Munteanu Liliana, prin care s-a 6 solicitat informația despre măsurile întreprinse în scopul executării documentului executoriu nr. 3-3401/09 din 11.12.2009 emis de Curtea de Apel Chișinău, executorul judecătoresc Doroftei Igor, la 22.02.2010 prin încheierea Oficiului de executare Centru, Chișinău DE MJ nr. 12- 888/10, s-a dispus primirea spre executare a documentului executoriu nr. 3-3401/09 din 11.12.2009 emis de Curtea de Apel Chișinău privind obligarea Consiliului mun. Chișinău să-i repartizeze lui Harabadji Iurie și membrilor familiei sale spațiu locativ conform normelor legislației în vigoare. Debitorul Consiliul mun. Chișinău nu a respectat termenul acordat pentru executare de 15 zile. În rezultatul reorganizării sistemului de executare, conform Legii nr. 113 din 17.06.2010, procedura de executare a documentului executoriu a fost transmisă executorului judecătoresc Doroftei Igor. Menționează că, în perioada 22.02.202 - 25.07.2024, documentul executoriu nu a fost executat, debitorul invocând lipsa spațiului locativ liber în mun. Chișinău și a mijloacelor bănești pentru construcția acestor spații. Mai menționează că, în această perioadă, creditorul nu a adresat careva cereri (cerințe), solicitări, propuneri etc., față de executorul judecătoresc sau debitor. Mai mult, fiind notificat la 30.06.2021 și 15.11.2021 (notificări recepționate de către creditor), acesta nu a răspuns și nu a informat executorul judecătoresc despre măsurile întreprinse. Potrivit art. 70 Cod de executare, documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-un termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt: complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la procedura de executare, interesul creditorului și conduita executorului judecătoresc. Totodată, s-a adus la cunoștință că, de către executorul judecătoresc au fost întreprinse toate măsurile întru executarea documentului executoriu nominalizat (f. d. 44).

În același timp, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 octombrie 2020, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Harabadji Iurie împotriva Republicii Moldova, reprezentate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Doroftei Igor cu privire la constarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului, s-a încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Harabadji Iurie suma de 70000 (șaptezeci mii lei) cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2009 nr. 3-3401/09, s-a încasat de la bugetul de stal, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul 7 lui Harabadji Iurie cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în mărime de 3000 (trei mii) lei. În rest, cererea de chemare în judecată s- a respins ca neîntemeiată (f. d. 45-46).

Prin decizia Colegiului Civil, Comercial și de Contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2021, s-a respins cererea de apel declarată de către reprezentantul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Bejan Vadim, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 octombrie 2020, fiind înregistrată și opinie separată a judecătorului Olga Cojocaru (f. d. 47-52; 53-54).

Potrivit deciziei Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2022, s-a respins recursul declarat de Ministerul Justiției, s-a menținut decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) (f. d. 55-61).

Concomitent, instanța de apel a constatat că, din contractele de locațiune din 7 iulie 2018 și din 10 septembrie 2024, încheiate între Albot Iurie, Albot Angela, Iorga Silvia, în calitate de locatori și Harabadji Iurie în calitate de locatar, se atestă cu certitudine că reclamantul Harabadji Iurie a deținut și deține în locațiune un bun imobil, achitând plata lunară pentru chirie, conform ultimului contract din 10 septembrie 2024, în sumă de 4000 lei (f. d. 140-414; 142-144).

Totodată, din chitanțele de plată anexate la dosar se atestă faptul achitării de către Harabadji Iurie a plăților lunare pentru impozitul pe venit aferent operațiunilor de predare în posesie și/sau folosință a proprietății imobiliare, impozit pe locațiune, în sumă de 140 lei, în perioada anilor 2020-2021 (f. d. 145-153).

Instanța de apel a respins argumentele reprezentantului Ministerului Justiției, cât și ale reprezentantului Consiliului și Primarului municipiului Chișinău, expuse în referința prezentată precum că reclamantul deja nu mai activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statul nu are obligația să-l asigure cu spațiu locativ, or, în speță reclamantul invocă neexecutarea în termen a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2009, care a devenit definită și irevocabilă și prin care s-a obligat Consiliul municipal Chișinău să-i acorde lui Harabadji Iurie, cu toți membrii familiei sale, spațiu locativ conform normelor în vigoare la acel moment.

Instanța de apel a concluzionat că, în urma pronunțării asupra tuturor aspectelor juridice și făcând trimitere atât la probele administrate, cât și dispozițiile legale aplicabile la caz, soluția dată de instanța de fond este corectă. 8

La 25 iunie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 01 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea integrală a acesteia și hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat faptul că, instanțele ierarhic inferioare au omis argumentul privind lipsa în prezent a obligației de asigurare a reclamantului cu spațiu locativ, nu au argumentat atât pertinența constatării încălcării dreptului, cât și compensării prejudiciului moral.

În susținerea poziției, recurentul a invocat jurisprudența națională și exemple din practica instanțelor, precum și hotărâri CtEDO relevante privind principiile de acordare a despăgubirilor.

În drept, s-au invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Ministerul Justiției, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Astfel, la 25 august 2025, Consiliul municipal Chișinău a depus referința la recursul declarat, prin care a susținut solicitările Ministerului Justiției.

Totodată, la 08 septembrie 2025, Harabadji Iurie, reprezentat de avocatul Munteanu Liliana, a depus referința la recursul declarat de Ministerul Justiției, prin care s-a solicitat respingerea acestuia, menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.” 9

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

Completul de judecată notează că, în temeiul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432 din același Cod.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția 10 instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul formulat de către Ministerul Justiției conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.

Completul de judecată atestă caracterul perpetuu al statutului de victimă al lui Harabadji Iurie în legătură cu încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2009, care a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă anterioară, și anume hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 octombrie 2020 (a se vedea pct. 34-36).

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanței ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,