3d-116/25 — Contestarea actului administrativ

La data de 27 octombrie 2025, prin intermediul oficiului poștal, Cavlac Vasili, reprezentat de avocatul Carafizi Nicolai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ (f. d. 1-23).

La 23 decembrie 2025, avocatul Carafizi Nicolai, în interesele lui Cavlac Vasili, a depus o notă explicativă, în care a precizat că mandatul de reprezentare al contestatorului Cavlac Vasili este unul general, emis pe 13 martie 2023, pentru reprezentarea intereselor sale în proceduri judiciare și conexe cauzei penale nr. 2022460286, fiind recunoscut de Consiliul Superior al Procurorilor, iar copia certificată a acestuia a fost depusă la Curtea Supremă de Justiție, având în vedere că rubrica „Împuternicirile avocatului” nu a fost completată din cauza caracterului general al mandatului, fără limitări specifice, și că originalul mandatului poate fi prezentat instanței la cerere.

Prin încheierea din 10 februarie 2026, Curtea Supremă de Justiție i-a acordat reclamantului un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii, pentru a prezenta în cadrul biroului pentru audiență și relații cu publicul al Curții Supreme de Justiție, cu sediul în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18, cererea de chemare în judecată în care să fie indicată denumirea și sediul pârâtului; și documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit. Totodată, instanța i-a explicat reclamantului că, în cazul în care va înlătura neajunsurile în termenul indicat, cererea se va considera depusă la data inițială, iar în caz contrar, aceasta va fi declarată inadmisibilă.

Încheierea instanței a fost expediată reclamantului la 17 februarie 2026, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică -XXXXX, indicată în cererea de chemare în judecată.

La data de 17 februarie 2026, prin intermediul poștei electronice, avocatul Carafizi Nicolai, în interesele lui Cavlac Vasili, în vederea executării încheierii din 10 februarie 2026, a depus copia mandatului nr. 1658603, seria MA din 13 martie 2023, însă pe verso-ul căruia, lipsesc împuternicirile avocatului.

Art. 97 din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziţia autorităţii publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaştere a recepţionării; b) notificare prin poştă cu act de notificare; c) notificare prin poştă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poştă electronică sau prin mijloace electronice de comunicaţie dedicate.”

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanţa verifică din oficiu dacă sânt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea de chemare în judecată nu corespunde cerinţelor prevăzute la art.211 alin.(1) şi (2) şi art.212 alin.(1) şi reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţa de judecată. Declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeaşi acţiune.”

Art. 212 din Codul administrativ: „La cererea de chemare în judecată se anexează: a) copia actului administrativ contestat şi copia deciziei cu privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură; b) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică; c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit; d) copii de pe cererea de chemare în judecată şi de pe toate înscrisurile anexate, într- un număr egal cu numărul de participanți la proces; e) dovada achitării taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023. Reclamantul poate anexa şi alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.”

Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) şi (2) şi ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabileşte reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţă, cererea se consideră depusă la data iniţială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanţa de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greşelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete şi pentru depunerea tuturor declaraţiilor necesare constatării şi aprecierii stării de fapt. Instanţa de judecată indică asupra aspectelor de fapt şi de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanţii la proces. Instanţa de judecată nu are dreptul să depăşească limitele pretenţiilor din acţiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanţii la proces.”

Art. 45 alin. (1) din Codul administrativ: „Persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanţii lor.”

Art. 46 din Codul administrativ: „În procedura administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură (semnată olograf sau prin semnătura electronică), în mandatul avocatului sau în împuternicirea de reprezentare în baza semnăturii electronice create în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice (în continuare – împuternicire în baza semnăturii electronice). În măsura în care din conținutul procurii, al mandatului sau al împuternicirii în baza semnăturii electronice nu rezultă altceva, acestea conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă. La solicitare, reprezentantul împuternicit prezintă procura, mandatul sau împuternicirea în baza semnăturii electronice. Valabilitatea procurii este reglementată de Codul civil. Dacă pentru procedură a fost desemnat un reprezentant împuternicit, autoritatea publică urmează să se adreseze acestuia. Autoritatea publică se poate adresa nemijlocit și participantului reprezentat, dacă acesta este obligat să contribuie la procedura administrativă. Despre acest fapt reprezentantul împuternicit urmează să fie informat neîntârziat.”

Art. 47 din Codul administrativ: „Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.„

Conform art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 75 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă: „În proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.”

Art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă: „Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă prin mandat.”

Art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluţionarea litigiului, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.”

Art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002: „Împuternicirile avocatului şi ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Mandatul poate fi întocmit pe suport de hârtie sau în formă de document electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, conform prevederilor Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere. Formularul mandatului este un document de strictă evidenţă. Conţinutul, forma şi modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Pct. 6 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modul de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013: „Formularul mandatului avocatului conţine următoarele elemente obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul şi seria; b) denumirea biroului asociat de avocaţi; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea "MANDAT"; f) numele şi prenumele avocatului; g) numărul licenţei şi data eliberării; h) numărul contractului de asistenţă juridică şi data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi data semnării; j) semnătura avocatului; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele şi prenumele clientului b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.”

Pct. 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modul de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013: „Împuternicirile avocatului şi ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmeşte o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul “Conform procurii anexate” şi va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.”

Art. 110 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească.”

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Prin încheierea din 10 februarie 2026, Curtea Supremă de Justiție i-a acordat reclamantului un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii, pentru a prezenta în cadrul biroului pentru audiență și relații cu publicul al Curții Supreme de Justiție, cu sediul în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18, cererea de chemare în judecată în care să fie indicată denumirea și sediul pârâtului; și documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit. Totodată, instanța i-a explicat reclamantului că, în cazul în care va înlătura neajunsurile în termenul indicat, cererea se va considera depusă la data inițială, iar în caz contrar, aceasta va fi declarată inadmisibilă.

Încheierea instanței a fost expediată reclamantului la 17 februarie 2026, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică - XXXXX, indicată în cererea de chemare în judecată.

La data de 17 februarie 2026, prin intermediul poștei electronice, avocatul Carafizi Nicolai, în interesele lui Cavlac Vasili, a depus copia mandatului nr. 1658603, seria MA din 13 martie 2023, însă pe verso-ul căruia, lipsesc/nu au fost menționate expres drepturile avocatului Carafizi Nicolai, din care ar rezulta că reprezentantul împuternicit dispune de dreptul de a semna cererea și de a o depune în judecată.

Cele enunțate, denotă faptul că avocatul Carafizi Nicolai a semnat și a depus, din numele lui Cavlac Vasili, cererea de chemare în judecată, fără a dispune de împuternicirile corespunzătoare prevăzute la art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, cererea de chemare în judecată a fost semnată și depusă de o persoană neîmputernicită. Or, lipsa menționării exprese a împuternicirilor pe verso constituie o omisiune esențială, iar, invocarea caracterului general al mandatului contravine dispozițiilor legale care impun, inserarea expresă a acestora, sub sancțiunea nulității mandatului.

În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, având în vedere că neajunsurile cererii de chemare în judecată stabilite de instanță, prin încheierea din 10 februarie 2026 nu au fost înlăturate de reclamant în termenul acordat, prin prisma prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, duc la inadmisibilitatea acțiunii.

Neîndeplinirea actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine exclusiv reclamantului, care nu a întreprins nicio acțiune procesuală pentru remedierea neajunsurilor constatate. Potrivit jurisprudenței CEDO, reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță și de a corecta neajunsurile în termenul procedural stabilit. În acest context, comportamentul său reflectă o atitudine de rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale, ceea ce justifică inadmisibilitatea cererii.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Cavlac Vasili, reprezentat de avocatul Carafizi Nicolai împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni