2ra-1726/23 — Încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, precum si compensarea cheltuielilor de judecată

La 18 mai 2020, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Grişina şi Andrei Copîlov cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-5-verso).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta ÎS „Calea Ferată din Moldova” a indicat că potrivit informației privind situația despre achitarea serviciilor locative-comunale eliberată de ÎM „Infocom”, pârâții Lidia Grișina și Andrei Copîlov, locatarii/proprietarii apartamentul XXXXX, str. XXXXX, mun. XXXXX, pentru perioada octombrie 2016 - februarie 2020 au acumulat o datorie pentru serviciile locativ-comunale în sumă de 22 186,72 de lei.

Potrivit fișei locuinței nr.500099 deschisă de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, pârâții Lidia Grișina și Andrei Copîlov în calitate de proprietari/locatari ai apartamentului nr. XXXXX, str. XXXXX, mun. XXXXX au beneficiat de servicii locativ-comunale furnizate în volum deplin, fără întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în vigoare.

În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, în adresa Lidiei Grișina și Andrei Copîlov, au fost expediate reclamațiile nr.H-4/489 din 03 martie 2020, recepționată la 05 martie 2020, nr.H-4/489 din 03 martie 2020 și nr.H-4/2330 din 19 decembrie 2019, însă acestea au fost restituite cu mențiunea „nereclamate”.

Pârâții nu au întreprins nici o acțiune privind stingerea datoriei în sumă de 22 186,72 de lei, de aceea s-a adresat cu prezenta acțiune în judecată. 1

Totodată a indicat că din cauza neonorării obligațiilor de plată de către proprietarii/locatarii blocurilor locative, de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” se încasează dobânzi de întârziere de către furnizori, iar deoarece pârâții Lidia Grișina și Andrei Copîlov se află în întârziere în executarea obligațiilor pecuniare ultimii urmează să achite și dobânzi de întârziere pentru perioada 01 mai 2017 – 11 mai 2020 ce constituie 4 403,82 de lei.

În drept, reclamanta, și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. a), 10 alin. (1), 19 alin. (1), 774-775 alin. (1), 776, 858 alin. (1), (2), 901 alin.(1) lit. a), alin.(5), 906 din Codul civil.

La 25 septembrie 2020, Andrei Copîlov în temeiul cererii depuse în instanța de judecată a informat despre decesul mamei sale, pârâta Lidia Grișina, survenit la 10 august 2020 (f. d. 43).

Ulterior, la 20 mai 2022, ÎS ,,Calea Ferată din Moldova” a înaintat împotriva lui Andrei Copîlov, cerere privind concretizarea pretențiilor, renunțând la pretențiile față de defuncta Lidia Grișina (f. d. 66-68).

Prin încheierea din 16 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admis renunțul reclamantului şi a încetat procesul pornit pe capătul de cerere înaintat față de defuncta Lidia Grişina (f. d. 83-84).

Reclamanta ÎS „Calea Ferată din Moldova” a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată concretizată, încasarea de la Andrei Copîlov datoria la plata serviciilor locativ-comunale în sumă de 20 054,05 de lei și dobânda de întârziere în sumă de 4 403,82 de lei, calculată pentru perioada 01 mai 2017 – 11 mai 2020 şi taxa de stat în sumă de 270 de lei (f. d. 66-68).

Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit că ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu a prezentat instanței de judecată dovada că intimații au recepționat înștiințarea/factura de plată ori altă cerere de plată din partea furnizorului, astfel, corect a respins capătul de cerere cu privire la încasarea dobânzii de întârziere calculată pentru perioada 01 mai 2017 - 11 mai 2020, în sumă de 4 403,82 de lei.

De asemenea, instanța de apel a indicat că la materialele dosarului lipsesc nu doar facturile şi dovada executării obligației sale de înmânare a facturii consumatorului casnic Andrei Copîlov, pentru a dovedi punerea în 3 întârziere a pârâtului, dar şi actul juridic/contract încheiat între consumatorul pârât Andrei Copîlov și reclamanta apelantă ÎS „Calea Ferată din Moldova” prin care părțile ar fi convenit asupra unui prejudiciu în caz de neplată a serviciilor comunale.

Prin urmare, instanţa de apel a subliniat că nu constituie temei de admitere a cererii de apel faptul că pârâtul intimat a consumat serviciile comunale și nu a plătit la timp, fapt pentru care se solicită dobânzi de întârziere, or sunt obligați să repare prejudiciul cauzat prin întârziere numai debitorii care sânt în întârziere, la caz debitorul Andrei Copîlov nu a fost pus în întârziere. Mai mult, dobânda de întârziere este un prejudiciu cauzat creditorului prin neexecutarea obligației, care urmează a fi probat.

În motivarea recursului, ÎS ,,Calea Ferată din Moldova”, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă hotărârea sau decizia contestată este arbitrară şi/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în 4 termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată, la 09 noiembrie 2023, la adresa electronică a recurentei ÎS ,,Calea Ferată din Moldova”, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 136), iar cererea de recurs a fost depusă la 19 decembrie 2023.

La 29 iulie 2024, în adresa lui Andrei Copîlov a fost expediat copia recursului declarat de ÎS ,,Calea Ferată din Moldova”, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poşta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 174).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului declarat de ÎS ,,Calea Ferată din Moldova”, Andrei Copîlov nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” 5

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chişinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului 6 însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 7 drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a aprecia recursul declarat de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depuse de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”, împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Diana Stănilă Ion Munteanu 8