3ra-386/23 — Cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, compensarea cheltuielilor de judecată

La 02 septembrie 2021, Cîssa Piotr a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului mun. Comrat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 16 mai 2007, Consiliul mun. Comrat a emis decizia nr.5/41.13, prin care i s-a atribuit, terenul cu suprafața de 1200 m2 pentru proiectarea și construcția casei individuale de locuit pe str. xxxxx, mun. Comrat, din intravilanul terenurilor municipiului Comrat.

Ulterior, la 30 aprilie 2021, Consiliul mun. Comrat a emis decizia nr.6/14, prin care a fost admisă cererea depusă de Șciogoleva Tatiana și anulată decizia nr.5/41.13 din 16 mai 2007 a Consiliului mun. Comrat.

În opinia reclamantului decizia nr.6/14 din 30 aprilie 2021 a Consiliului mun. Comrat, pe care a recepționat-o la 01 septembrie 2021, este ilegală și neîntemeiată, fiind pasibilă de a fi anulată, din următoarele motive.

Potrivit art.11 din Codul funciar, autoritățile administrației publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pentru construcția caselor de locuit, cu eliberarea titluri de proprietate.

Reclamantul a menționat că, a îndeplinit toate condițiile legale pentru atribuirea sectorului de teren pentru construcția casei individuale de locuit. Astfel, decizia nr.6/14 din 30 aprilie 2021 a Consiliului mun. Comrat a fost emisă neîntemeiat, în lipsa unui temei legal, nefiind motivată şi elucidate circumstanțele cauzei, ceea ce constituie o încălcare a legislației în vigoare.

Autoritățile locale au ignorat faptul că după emiterea deciziei nr.5/41.13 din 16 mai 2007, i-a fost eliberată documentația de construcție a casei individuale de locuit, a fost comandat și achitat proiectul de construcție, a procurat materialele de construcție pentru demararea construcției casei de locuit, suportând cheltuieli financiare majore. De asemenea, a suportat cheltuieli legate de lucrările cadastrale pentru stabilirea hotarelor, elaborarea planului cadastral și geometric, cu înregistrarea terenului în Registrul bunurilor imobile. 1

În opinia reclamantului Consiliul mun. Comrat a emis actul administrativ contestat cu încălcarea legislației în vigoare și a procedurii de revocare a actului administrativ, drept consecință fiind deposedat ilegal de lotul de pământ pe care îl deține cu drept de proprietate privată.

Astfel, decizia nr.6/14 din 30 aprilie 2021 a Consiliului mun. Comrat este contrară cadrului legal de încetare a dreptului de proprietate, prin ce i s- a încălcat dreptul său de proprietate asupra bunului imobil în litigiu, cu cauzarea în acest sens a unui prejudiciu material.

Judecătoria Comrat, sediul Central prin hotărârea din 26 aprilie 2022 a admis acțiunea depusă de Cîssa Piotr, a anulat decizia nr.6/14 din 30 aprilie 2021 a Consiliului mun. Comrat ca fiind neîntemeiată și prin care a fost vătămat Cîssa Piotr în drepturile sale (f.d.67, 72-76, vol.I).

Hotărârea instanţei de fond a fost contestată cu apel, la 12 mai 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, de către Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat şi la 20 mai 2022, de către Șciogoleva Tatiana (f.d.70, 71, 86-92, 113-114 vol.I).

Instanţa de apel, reținând prevederile art. 3, art. 9, art. 11 din Codul funciar, art. 10 alin. (8), lit. c) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, art. 4 alin.(1) lit. g) din Legea nr. 354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, art.14 alin. (2), lit. e) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, art. 4 lit. a) din nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă, raportate la circumstanțele cauzei a concluzionat că pretenţia lui Cîssa Piotr privind anularea deciziei nr.6/14 din 30 aprilie 2021 a Consiliului mun. Comrat este întemeiată, deoarece acestuia i s-a atribuit terenul în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Codul funciar – ca familie nou-formată pentru construcția casei individuale de locuit.

Instanţa de apel a reţinut că pretențiile terțului Tatiana Șciogoleva asupra terenului litigios nu puteau influența Consiliul mun. Comrat să anuleze decizia nr.5/41.13 din 16 mai 2007 prin care lui Cîssa Piotr i s-a atribuit, terenul cu suprafața de 1200 m2 pentru proiectarea și construcția casei individuale de locuit pe str. xxxxx, mun. Comrat, întrucât terțul Tatiana Șciogoleva nu a prezentat probe justificative prin care s-ar demonstra că 2 dispune de dreptul asupra acestuia. La momentul atribuirii lui Cîssa Piotr a lotului de pământ în litigiu, acesta era liber și pe el nu existau construcții înregistrate cu drept de proprietate după persoana terță, Tatiana Șciogoleva, respectiv aceasta nu dispune de dreptul prioritar de a solicita atribuirea sieși a terenului vizat.

Instanța de apel a reţinut că la 17 iunie 2019, Cîssa Piotr s-a adresat cu cerere Primarului mun. Comrat, prin care a solicitat formarea lotului de pământ atribuit lui în baza deciziei nr.5/41.13 din 16 mai 2007 (f.d.20, vol.I). Iar, la 13 martie 2019 Consiliul mun. Comrat a emis decizia nr.4/59.1, prin care au fost inițiate lucrările de divizare a trenului cu suprafața de 0,12 ha, situat în mun. Comrat, str. xxxxx, pe conturul 9601209 (f.d.23, vol.I).

La fel s-a constatat că, la 11 decembrie 2020, Consiliul mun. Comrat a emis decizia nr.16/39 privind aprobarea materialelor cadastrale de divizare a loturilor de proprietate publică, prin care s-au aprobat hotarele inclusiv și a lotului de teren situat în mun. Comrat, str. xxxxx, cu suprafața de 0,12 ha, atribuit lui Cîssa Piotr pentru construcția casei individuale de locuit, fiindu- i atribuit nr. cadastral xxxxx (f.d.28, vol.I).

Astfel, instanţa de apel a stabilit că, Consiliul mun. Comrat și Primăria mun. Comrat abia în luna decembrie 2020 a oferit posibilitatea lui Cîssa Piotr de a utiliza terenul în litigiu în scopul în care i s-a atribuit, adică pentru construcția casei individuale de locuit, astfel, decizia nr.6/14 din 30 aprilie 2021 a Consiliului mun. Comrat a fost emisă cu încălcarea legislației.

În susținerea recursului Șciogoleva Tatiana a invocat ilegalitatea şi netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Comrat a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurenta a indicat că, nu s-a demonstrat faptul respectării de către Cîssa Piotr a termenului legal de contestare a actului administrativ. Din copia buletinului de identitate a intimatului rezultă că acesta a expirat cu 3 ani înainte de depunerea acțiunii (anul 2018), respectiv este imposibil de stabilit cine a semnat mandatul avocatului, întrucât semnătura din buletinul acestuia, nu coincide cu acea din mandatul avocațial prezentat în instanța de fond.

Reprezentantul intimatului nu a confirmat faptul că Cîssa Piotr a fost prezent la semnarea mandatului, menționând că toate actele au fost transmise 3 de către sora acestuia, deoarece ultimul se află peste hotarele țării o perioadă îndelungată de timp.

Recurenta consideră că, intimatul nu a respectat cerințele stabilite de lege pentru ca cererea de chemare în judecată să fie declarată admisibilă, ignorând argumentele sale invocate în acest sens. Astfel, acțiunea lui Cîssa Piotr urma să fie declarată inadmisibilă, în situația în care nu se cunoaște cine a semnat mandatul avocațial.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că din extrasul din Registrul bunurilor imobile rezultă că proprietarul terenului cu nr. cadastral xxxxx, amplasat în mun. Comrat, str. xxxxx, cu suprafața de 0,12 ha, este UTA mun. Comrat a UTA Găgăuzia în baza deciziei Consiliului mun. Comrat nr.16/3 din 11 decembrie 2020. Deci, în baza art.14 din Legea administrației publice locale nr.436 din 28 decembrie 2006, Consiliul mun. Comrat era în drept să anuleze propriul act emis la 16 mai 2007, în situația în care Cîssa Piotr nu și-a realizat dreptul de construire a casei de locuit cu 15 ani în urmă.

Recurenta a suţinut că în speță, dreptul de folosință a lui Cîssa Piotr asupra terenului în litigiu a încetat, deoarece nu l-a realizat timp de 2 ani.

Totodată a menţionat că în cererea adresată autorității publice locale, prin care a solicitat anularea deciziei nr.5/41.13 din 16 mai 2007, a explicat că casa ce îi aparține cu drept de proprietate se află într-o zonă inundabilă, iar teritoriul atribuit de autoritățile locale intimatului pentru construcția casei individuale de locuit, inclusiv terenul în litigiu, s-a transformat într-o groapă pentru deșeurile de construcții și împiedică scurgerea apei pluviale, care inundă casa sa, ceea ce în fiecare lună îi cauzează daune materiale și morale.

La 25 ianuarie 2023, Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 03 martie 2023 au prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Cîssa Piotr (f.d.189, vol.I, f.d.27-28, vol.II).

În susținerea recursului Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat au menţionat că din extrasul din Registrul bunurilor imobile reiese că, proprietar al terenului în litigiu este autoritatea publică locală a municipiului Comrat al UTA Găgăuzia. Iar, în calitate de proprietar, autoritate publică locală era în drept de a dispune de bunul imobil în litigiu.

De asemenea, terenul în litigiu nu a fost atribuit lui Cîssa Piotr cu drept de proprietate privată, dar în folosință. În prezent nu există un act administrativ, prin care s-ar fi atribuit lui Cîssa Piotr terenul cu nr. cadastral xxxxx din str. xxxxx, mun. Comrat.

La fel, au indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au atras în proces pe soția lui Cîssa Piotr, astfel încălcând normele de drept procedural.

Recurenții consideră că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat prevederile Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate 4 privată a loturilor de teren de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.984 din 21 septembrie 1998, au interpretat eronat prevederile art.11 din Codul funciar, cât și au încălcat normele de drept procedural, prin neatragerea în proces a persoanei a cărei drepturi au fost afectate prin emiterea deciziei contestate.

La 19 aprilie 2023, Cîssa Piotr, reprezentat de avocatul Jecov Nicolai, a depus referință, solicitând declararea inadmisibilă a recursurilor depuse de Șciogoleva Tatiana, Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate.

Referitor la argumentul Tatianei Șciogoleva privind existența unor dubii cu privire la semnătura reclamantului din mandat, avocatul Jecov Nicolai a susținut că acesta este neîntemeiat, deoarece Cîssa Piotr pe lângă mandat, a eliberat și o procură de reprezentare autentificată notarial (f.d.34- 39, vol.II).

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Hotărîrile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: 5 a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă, procedura de examinare are loc conform noilor prevederi.

Referitor la termenul de depunere a recursurilor, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție conchide că Șciogoleva Tatiana, Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat, s-au conformat dispozițiilor art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, din motiv decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la 22 decembrie 2022, copia dispozitivului deciziei, fiind notificat recurenților, la 29 şi 30 decembrie 2022, iar decizia motivată la 03 februarie 2023, fapte confirmate prin avizele de recepție, anexate la dosar (f.d.159, 199, 160, 164-165, 195, 197, 198, vol.I).

Șciogoleva Tatiana, reprezentată de avocata Jidobina Elina, a depus recursul la 06 ianuarie 2023, motivarea recursului la 24 februarie 2024, iar Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat au depus recursul nemotivat la 25 ianuarie 2023, iar motivarea la 03 martie 2023.

Cu referire la temeiurile recursurilor completul de judecată subliniază că din analiza prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursurilor), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în fond. 6

În această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanţa de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererilor de recurs depuse de către Șciogoleva Tatiana, Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat în circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Argumentul Consiliului mun. Comrat și Primarului mun. Comrat precum că instanţa de apel a constatat că terenul a fost atribuit lui Cîssa Piotr în proprietate privată, este considerat declarativ de către instanţa de recurs, or, din concluziile instanţei de apel rezultă că terenul i-a fost atribuit lui Cîssa Piotr în folosință pentru construcția caselor de locuit.

Argumentul recurentei Șciogoleva Tatiana precum că semnătura aplicată de Cîssa Piotr în mandat nu coincide cu semnătura acestuia din buletinul de identitate, este respins de completul de judecată ca fiind neîntemeiat, deoarece contravine situației de fapt constatate în cauză. Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că semnătura aplicată pe mandat corespunde semnăturii utilizate de reclamant la confirmarea buletinului de identitate. Totodată, autenticitatea semnăturii şi acordarea mandatului sunt confirmate inclusiv de către avocatul împuternicit, nefiind prezentate probe pertinente şi concludente care să demonstreze contrariul.

Mai mult ca atât la materialele dosarului este anexată procura autentificată notarial, prin care Cîssa Piotr a acordat avocatului Jecov Nicolai împuterniciri de reprezentare în toate instanţele de judecată.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor recurenţilor la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder 7 împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, instanţa de recurs ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de către Șciogoleva Tatiana, reprezentată de avocata Jidobina Elina, Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de către Șciogoleva Tatiana, reprezentată de avocata Jidobina Elina, Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8