2rac-76/23 — Repararea prejudiciului material

La 08 mai 2020, SRL „ITSI Comp” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „EMIT”, cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat că între reclamanta SRL „ITSI Comp”, în calitate de cumpărător, și pârâta SA „EMIT”, în calitate de prestator, la 23 decembrie 2019, a fost perfectat un contract de vânzare- cumpărare, al cărui obiect a constituit un televizor model SONY, cu nr. KD43XG8396B.

Reclamanta a susţinut că valoarea contractului pentru bunul achiziționat a constituit 13 599 lei, suma fiind achitată la 23 decembrie 2019, aspect probat prin bonul de plată și factura fiscală.

A fost specificat că SA „EMIT” nu și-a onorat cu bună-credință obligațiile contractuale, deoarece informațiile prezentate privind televizorul au fost neveridice și denaturate, iar bunul prezenta vicii.

De asemenea, a fost menționat că, în ciuda faptului că SA „EMIT” a fost informată despre obligația de a schimba bunul sau de a rambursa suma de bani în termen de 14 zile, această obligație nu a fost îndeplinită cu diligență și bună- credință de către pârâtă. Astfel, prin neexecutarea obligațiilor de către SA „EMIT”, reclamantei i-au fost cauzate prejudicii materiale, întrucât pârâta nu a respectat condițiile contractului, prezentând date neveridice și eronate, inclusiv fiind ascunse viciile pe care le avea televizorul.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, în adresa pârâtei SA „EMIT” au fost expediate notificări prealabile privind achitarea benevolă a cheltuielilor suportate.

Reclamanta a solicitat încasarea sumei de 13 599 lei cu titlu de prejudiciu material, încasarea penalității în mărime de 1% din prețul produsului, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în baza 1,9, 15,16, 19 din Codul civil; art. 6 lit. a), b), c), d), art.10 lit. c), j), art. 18 alin.(1), art. 20 alin.(1), (5), art. 32 alin.(1) din Legea privind protecţia consumătorilor.

Fiind investită cu judecarea cauzei, verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz şi criticile formulate în cererea apel, instanţa de apel a constatat că, urmare a modificărilor operate în Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, în conformitate cu art. 385 alin. (1) lit. d) CPC, instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept să admită apelul, să caseze integral hotărârea primei instanţe şi să trimită pricina spre rejudecare în primă instanţă doar în cazul în care s-au încălcat temeiurile prevăzute de art. 388 alin. (1) lit. d) şi i). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de apel poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut de art. 388 alin. (1) lit. b).

Instanţa de apel a reiterat art. 388 alin. (1) lit. b), d) şi i) din Codul de procedură civilă, potrivit cărei hotărârea primei instanţe urmează a fi casată, independent de argumentele cererii de apel, cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţă, numai dacă: 1. pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; instanţa a soluționat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces; 2. pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei jurisdicționale.

Prin prisma acestor dispoziţii, instanţa de apel a reţinut că au fost stabilite expres două temeiuri distincte în care instanţa de apel, atât din oficiu, cât şi la cererea participanţilor la proces, este în drept să admită apelul, să caseze hotărârea primei instanţe şi să trimită pricina spre rejudecare în prima instanţă, şi un alt temei facultativ la solicitarea părților. Instanța de apel a punctat că alte temeiuri de casare a hotărârii, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în art. 385 şi 388 din Codul de procedură civilă nu se prevăd.

Totodată, în opinia instanței de apel nu poate fi reținut alegația invocată de către apelant precum că prima instanță a examinat cauza în absența acestuia, or instanța de fond a comunicat locul, data şi ora ședinței de judecată, iar reprezentatul reclamantului a participat nemijlocit în cadrul ședințelor de judecată, asigurând dreptul SC „ITSI Comp” SRL la apărare.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile art. 238-241 CPC, a constatat că instanța de fond a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept material au fost aplicate corect.

La 24 mai 2023, în adresa SA „EMIT” a fost expediată copia recursului declarat de recurenta SC „ITSI Comp” SRL, reprezentată d, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 134).

La 13 iunie 2023, SA „EMIT”, reprezentată de avocatul Veaceslav Scripnic a depus referință, solicitând declararea recursului depus de SC „ITSI Comp” SRL, ca fiind inadmisibil (f. d. 134).

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacţia până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituţională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absenţa unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consider că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 1 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de recurenta SC „ITSI Comp” SRL repezentată de avocatul Roman Doroftei, împotriva deciziei din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Chişinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 1 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunţate la pct. 38 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de SC „ITSI Comp” SRL repezentată de avocatul Roman Doroftei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidenţa temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanţa de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialşi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de SC „ITSI Comp” SRL reprezentată de avocatul Roman Doroftei, ca fiind inadmisibil. 36. Ţinând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de SC „ITSI Comp” SRL reprezentată de avocatul Roman Doroftei împotriva deciziei din 22 decembrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni