3r-84/26 — Anularea actulului administrativ

La 25 iunie 2024, avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, Direcția Azil și Apatridie solicitând: - anularea deciziei nr. 2913/24/DAA din 14 iunie 2024 a Direcția Azil și Apatridie al Inspectoratului General pentru Migrație; - acordarea străinului Abdullayev Teleman forma de protecție prevăzută la art. 16 al Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Abdullayev Telman împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, Direcția Azil și Apatridie privind anularea deciziei nr.2913/24/DAA din 14 iunie 2024 de respingere a cererii de azil.

La 23 octombrie 2025, avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 29 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care lui Abdullayev Telman să i se acorde una din formele de protecție prevăzută la art. 16 al Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008.

La 15 ianuarie 2026, avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman a depus motivarea apelului.

Prin încheierea din 19 ianuarie a Curții de Apel Centru, apelul declarat de avocatul Șevciuc Ștefan în interesele lui Abdullayev Telman, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, din 29 septembrie 2025, s-a declarat inadmisibil.

La 16 februarie 2026, avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 19 ianuarie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, 1 anularea încheierii contestate cu adoptarea unei noi încheierii prin care apelul declarat împotriva hotărârii din 29 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani să fie considerat depus în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Notează că, la 29 septembrie 2025 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii pe cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată a lui Abdullayev Telman împotriva Inspectoratului General pentru Migrație al MAI, Direcția Azil şi Apatridie, privind anularea Deciziei nr.2913/24/DAA din 14 iunie 2024 de respingere a cererii de azil, cu acordarea străinului Abdullayev Telman o formă de protecție prevăzute la art.16 al Legii nr.270 din 18.12.2008.

La 23 octombrie 2025 de către avocatul reclamantului - Şevciuc Ştefan a fost depusă în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de apel nemotivată.

La 15 decembrie 2024, hotărârea motivată din 29 septembrie 2025 a fost expediată în adresa avocatului apelantului - Şevciuc Ştefan.

Apelul motivat a fost depus la 15 ianuarie 2026.

Astfel, considerăm că apelul motivat întocmit de avocatul apelantului - Şevciuc Ştefan a fost depus în interiorul termenului legal prevăzut de legislație.

Art. 191 alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează următoarele: 2 „Curtea Supremă de Justiţie soluţionează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curţilor de apel.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanţa de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătoreşti, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanţa adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ stabilește că: „Instanţa competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 231 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Hotărîrile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ prevede următoarele: „Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum şi numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Notificările şi comunicările către participanţii la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”

Art. 24, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Participanţii la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile cu bună-credinţă, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanţi.”

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 385 alin. (1) din Codul civil prescrie că: 3 „Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 29 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Abdullayev Telman împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, Direcția Azil și Apatridie.

La 23 octombrie 2025, avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman, a contestat cu apel hotărârea din 29 septembrie 2025, a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Apelul formulat și depus a fost nemotivat.

La 15 ianuarie 2026, avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman a depus cerere de apel motivată.

Prin încheierea din 19 ianuarie 2026 a Curții de Apel Centru, apelul declarat de avocatul Șevciuc Ștefan în interesele lui Abdullayev Telman, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, din 29 septembrie 2025, s-a declarat inadmisibil.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 19 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs constatată că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, ori în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit la art. 232, alin.(2) din Codul administrativ.

Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ prevede expres că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

În acest context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, 4 mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor şi obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă şi trebuie executat întocmai. Astfel, art. 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond în data de 15 decembrie 2025 a expediat hotărârea motivată reprezentatului apelantului avocatului Ștefan Șevciuc, la adresa electronică (avocatul.sevciucstefan@yahoo.com) (f. d 112).

Astfel, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că, în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 16 decembrie 2025, iar ultima zi fiind data de 14 ianuarie 2026.

Prin urmare ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că reprezentatul apelantului avocatul Ștefan Șevciuc, nu a depus apelul în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, acesta fiind depus la data de 15 ianuarie 2026, în afara termenului.

Este în afara oricărui dubiu că recurentul nu a prezentat apelul motivat în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta apelul motivat în interiorul termenului legal.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut şi în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman 5 urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut şi peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și să prezinte apelul motivat în termen. Această acțiune procesuală era necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (2) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Astfel, soluția instanței de apel, de a declara apelul inadmisibil, este în concordanță cu prevederile art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, or termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, iar prelungirea acestuia prin explicarea lacunele apelului, ar încălca principiul securității raporturilor juridice.

Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează şi se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător şi în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității şi securității raporturilor juridice şi respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare 6 a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman împotriva hotărârii din 29 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

Din aceste considerente, în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de avocatul Ștefan Șevciuc în interesele lui Abdullayev Teleman și menține încheierea din 19 ianuarie 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7