3r-180/26 — Contestarea actului administrativ

La 1 octombrie 2025, reclamantul Ismail Yavuz a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General pentru Migrațiune, Direcția Azil și Apatridie privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 16 decembrie 2025, s-a respins ca neîntemeiată, acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ismail Yavuz împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, Direcția Azil și Apatridie privind anularea deciziei nr. 2129/25/DAA din 5 septembrie 2025 de respingere a cererii de azil.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 5 ianuarie 2026, avocatul Ropot Veaceslav în interesele lui Ismail Yavuz a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 16 decembrie 2025.

Prin încheierea din 3 iunie 2026 a Curții de Apel Centru, a fost declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Ropot Veaceslav în interesele lui Ismail Yavuz, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 16 decembrie 2025 , din motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel.

La 1 iulie 2026, avocatul Ropot Veaceslav, în interesele lui Ismail Yavuz, a depus recurs împotriva încheierii din 3 iunie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și restituirea cauzei la rejudecare (f. d. 59-61).

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, de facto, despre existența motivației hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani din 16 1 decembrie 2025, avocatul şi apelantul au aflat la 12 iunie 2026, ori în poșta electronică ordinară a reprezentantului lui Yavuz Ismail nu a parvenit asemenea act de dispoziție.

Recurentul a menționat că, verificând, la 12 iunie 2026, lista trimiterilor poștale interzise potențial periculoase (care nu sunt vizibile în e-mail) şi anume mapa SPAM, avocatul a identificat un mesaj din 24 aprilie 2026 parvenit de la dna Victoria Colesnic denumit „Hotărâre motivată în cauza Ismail Y a...” , conform capturilor de ecran din e-mailul avocatului Ropot Veaceslav.

Așadar, recurentul a susținut că nu este culpa apelantului şi nici a avocatului său , faptul că serviciu gratuit de poștă electronică GMAIL a apreciat şi a plasat în categoria SPAM , asemenea mesaj calificat potențial periculos care este invizibil la verificarea poștei electronice ordinare. Astfel, fiind imposibilă aflarea existenței hotărârii motivate, ori nici apelantul și avocatul nu au urmărit să-și prejudicieze propriul apel.

În aceste condiții, recurentul consideră că aplicarea sancțiunii procesuale sub forma declarării apelului ca inadmisibil pentru nerespectarea termenului de depunere a motivării reprezintă o măsură excesiv de formalistă şi disproporționată, având în vedere circumstanțele concrete ale cauzei.

Mai mult, recurentul a adăugat că, împreună cu reprezentantul său au manifestat diligența necesară pentru exercitarea dreptului la apel, depunând cererea de apel în termen şi exprimându-şi intenția clară de a contesta soluția primei instanţe. Or, lipsa depunerii motivării în termenul calculat de instanţa de apel nu a fost rezultatul unei atitudini pasive sau a neglijenței procesuale, ci consecința unei împrejurări independente de voința apelantului.

Art. 63 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 383-390 din Codul civil.”

Art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum şi modalităţi alternative.”

Art. 97 alin.(1) şi alin. (3) lit. d) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poşta electronică se efectuează dacă adresa poştală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poştală.”

Art.191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum şi numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se 3 declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit. c) şi alin. (5) al Codului civil: „ Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informaţii într-un scop juridic. Notificarea produce efecte din momentul când ajunge la destinatar, cu excepţia cazului în care aceasta prevede un efect întârziat. Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poştă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar; sau Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerinţele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi”

Art. 48 alin. (1) şi (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica şi serviciile de încredere: „Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic şi destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informaţional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulaţia electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic şi destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepţionării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informaţional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informaţional respectiv, documentul electronic se consideră recepţionat din momentul intrării acestuia în sistemul informaţional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem - din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informaţional prin care a fost transmis.” 4

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că avocatul Ropot Veaceslav, în interesele lui Ismail Yavuz depunând recursul la oficiul poștal la 29 iunie 2026 (f.d. 64 verso), și înregistrat la data de 1 iulie 2026 la Curtea de Apel Centru (f.d. 59), s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legislator la art. 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele considerente.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 16 decembrie 2025, s-a respins ca neîntemeiată, acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ismail Yavuz împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, Direcția Azil și Apatridie privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

La 5 ianuarie 2026, avocatul Ropot Veaceslav în interesele lui Ismail Yavuz a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 16 decembrie 2025.

Prin încheierea din 3 iunie 2026 a Curții de Apel Centru, a fost declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Ropot Veaceslav în interesele lui Ismail Yavuz, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 16 decembrie 2025 , din motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel.

Avocatul Ropot Veaceslav a criticat soluția instanţei de apel, susținând că, verificând la 12 iunie 2026, lista trimiterilor poștale interzise potențial periculoase (care nu sunt vizibile în e-mail) şi anume mapa SPAM, avocatul a identificat un mesaj din 24 aprilie 2026 parvenit de la dna Victoria Colesnic denumit „Hotărâre motivată în cauza Ismail Y a...”. 5

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 3 iunie 2026 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legislatorul a prevăzut depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.

Astfel, Completul menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele descrise, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 16 decembrie 2025 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani, nu a fost prezentată instanței de apel așa cum prevede norma legală indicată la pct. 17.

Or, din materialele cauzei rezultă că, instanța de fond a expediat participanților la proces, inclusiv avocatului Ropot Veaceslav, în corespundere cu dispozițiile art. 96-98 din Codul administrativ, prin e-mail: ropotslava@gmail.com la 24 aprilie 2026, copia hotărârii motivate din 16 decembrie 2025 (f.d. 46 verso).

Aici, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri. 6

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului de pe portalul poștei electronice a instanței de fond, se atestă faptul că avocatului Ropot Veaceslav i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 16 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin e-mail, la 24 aprilie 2026, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96-98, art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, în coroborare cu art. 45 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit. c) și alin. (5) al Codului civil.

De altfel, instanța de recurs notează că la 28 aprilie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a publicat hotărârea motivată din 16 decembrie 2025 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată la rubrica „hotărârile instanței”.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar apelantul Ismail Yavuz și reprezentatul acestuia avocatul Ropot Veaceslav, fiind partea interesată în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță şi anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să prezinte în termen motivarea apelului.

Or, în hotărârea Gurzhyy c. Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a creat condițiile necesare prevăzute atât de legislația națională, cât și de cea internațională, asigurând apelantului și reprezentatului acestuia posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale, care însă nu au dat dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale. 7

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă de la 20 iunie 2025, ziua imediat următoare notificării hotărârii integrale, și a expirat la data de 21 iulie 2025 (zi de luni).

Astfel, având în vedere că hotărârea motivată din 16 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată avocatului Ropot Veaceslav la 24 aprilie 2026, termenul de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului a început să curgă în ziua următoare, la 25 aprilie 2026, și a expirat la 24 mai 2026. Prin urmare, până la expirarea acestui termen, apelantul urma să prezinte instanței de apel motivarea apelului, obligație procesuală pe care acesta nu a executat-o.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile în care Ismail Yavuz și reprezentatul acestuia avocatul Ropot Veaceslav nu au prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, soluția instanței de apel, privind declararea inadmisibilă a apelului, este întemeiată.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține argumentul reprezentatului recurentului precum că serviciul gratuit de poștă electronică Gmail a plasat mesajul în categoria Spam, or este de obligația reprezentatului lui Ismail Yavuz avocatul Ropot Veaceslav de a-și verifica în mod sistematic și cât mai frecvent poșta electronică, inclusiv compartimentul „SPAM”.

De asemenea, completul constată că, hotărârea motivată a fost expediată participanților la proces de la adresa electronică cu terminologia @justice.md, care corespunde adresei electronice instanțelor de judecată, prin urmare sunt neîntemeiate argumentele recurentului expuse în recurs.

Completul de judecată reține că, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor şi obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6§1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal şi în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale şi lipsite de relevanță. 8

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale şi a interesului fată de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ş.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 şi cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Astfel, Ismail Yavuz și reprezentatul acestuia avocatul Ropot Veaceslav fiind interesați de soluționarea prezentei cauze în ordine de apel, nu a depus diligența necesară ca să-şi îndeplinească obligațiile sale procedurale cu bună-credință, în vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal.

Argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate şi nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția emisă de instanța de apel este legală și întemeiată, fiind în concordanță cu circumstanțele de fapt ale cauzei și cu normele de drept procedural aplicabile.

Ținând cont de cele expuse şi în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de avocatul Ropot Veaceslav, în interesele lui Ismail Yavuz, împotriva încheierii din 3 iunie 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 9