2ac-81/26 — Transmiterea silită a bunului ipotecat, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

La 10 ianuarie 2023, OTP Bank SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Climauțan și Tatianei Climauțan (Ciocoi) cu privire la transmiterea silită a bunului ipotecat, evacuarea debitorilor din bunul imobil ipotecat și încasarea datoriei.

Prin hotărârea din 16 mai 2024 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de OTP Bank S.A. privind transmiterea silită a bunului ipotecat, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

La 17 iunie 2024, Tatiana Cecoi, reprezentată de avocatul Eugeniu Rusu a depus cerere de apel, iar la 20 martie 2025 a prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 16 mai 2024 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere integral a acțiunii.

Potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, la 28 noiembrie 2024, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza civilă a fost repartizată spre examinare în ordine de apel, în mod automat- aleatoriu, judecătorului-raportor Ivan Parii, care face parte din completul compus din judecătorii Elena Grumeza (președinte), Natalia Costaș (judecător), ultima ședință de judecată fiind stabilită pentru 12 mai 2026, ora 15:00.

Prin încheierea din 13 ianuarie 2026 a Curții de Apel Nord, s-a respins cererea apelantei Tatianei Cecoi (Climauțan), reprezentată de avocatul Eugeniu Rusu privind dispunerea efectuării expertizei financiar-bancare în cadrul examinării cererilor de apel depuse de Gheorghe Climauțan și Tatiana Cecoi (Climauțan), reprezentată de avocatul Rusu Eugeniu împotriva hotărârii din 16 mai 2024 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Prin încheierea din 18 martie 2026 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de recuzare înaintată de avocatul Eugeniu Russu în interesele apelantei Tatianei Cecoi (Climauțan) în privința judecătorilor Curții de Apel Nord - Elena Grumeza, Natalia Costaș și Ivan Parii de la examinarea cererii de apel împotriva hotărârii din 16 mai 2024 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. 1

La 11 mai 2026, ora 19:27, prin e-mail, Tatiana Cecoi, reprezentată de avocatul Eugeniu Rusu a depus în adresa Curții de Apel Nord o cerere, prin care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

În susținerea cererii de strămutare, Tatiana Cecoi, reprezentată de avocatul Eugeniu Rusu, învederând prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, art. 116 alin. (1) din Constituție, art. 1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art. 26 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a invocat existența unor suspiciuni rezonabile privind lipsa de imparțialitate și obiectivitate a completului de judecată al Curții de Apel Nord, motivând că instanța ar fi favorizat reclamanta BC „OTP Bank” S.A. prin respingerea cererii de dispunere a expertizei financiar-bancare fără a acorda apelantei posibilitatea efectivă de a studia calculul prezentat tardiv de bancă și de a-și pregăti apărarea, precum și prin respingerea cererii de recuzare, circumstanțe care, în opinia sa, afectează dreptul la un proces echitabil, buna desfășurare a procesului și încrederea justițiabilului în actul de justiție.

Art. 43 alin. (2) lit. d), f) și alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: d) din motivul recuzării (abţinerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă; f) există bănuieli, care derivă din elemente obiective, că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele cauzei sau de calitatea participanţilor la proces. (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) şi g) se efectuează de către instanţa ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Încheierea instanţei ierarhic superioare este emisă în cel mult 5 zile lucrătoare, în baza copiilor de pe actele relevante transmise în formă electronică.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale speţei deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că împrejurările descrise în pct. 8 din încheiere, constituie nişte alegații pur declarative și nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Nord la examinarea cererii de apel, după cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanţă de acelaşi grad pentru examinare. Însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma argumentelor invocate în pct. 8 din încheiere, ce ar justifica strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanţă de acelaşi grad pentru examinarea apelului declarat de Tatiana Cecoi (Climauțan), reprezentată de avocatul Rusu Eugeniu împotriva hotărârii din 16 mai 2024 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că conform art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, puterea judecătorească este exercitată exclusiv de instanțele de judecată prin intermediul judecătorilor, aceștia fiind unici purtători ai acestei puteri, învestiți constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le exercită în conformitate cu legea, în mod independent, imparțial și inamovibil, supunându-se numai legii.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor şi libertăților persoanelor, onoarei şi demnității acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor. Or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se 3 determină prin aplicarea unui test subiectiv constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată şi, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența şi rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor şi cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, adoptat de Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa Rotundă a Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie 2002, prin independența judecătorului se înțelege inclusiv independența individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber.

Judecătorul trebuie să își exercite funcţia judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanță cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanţă de judecată imparțială în materia acțiunilor civile, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 52 din Codul de procedură civilă, dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor specificate la art.50 şi 51 din același cod.

Respectiv, numai în situația când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curţii de Apel Nord, substituirea cărora ar deveni imposibilă, instanţa ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanţă de judecată egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

Mai mult, prin încheierea din 18 martie 2026 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de recuzare înaintată de avocatul Eugeniu Rusu în interesele apelantei Tatianei Cecoi (Climauțan) în privința judecătorilor Curții de Apel Nord – Elena Grumeza, Natalia Costaș și Ivan Parii de la examinarea cererii de apel împotriva hotărârii din 16 mai 2024 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, instanța constatând că motivele invocate de autorul cererii, ce țin de pretinsa favorizare a reclamantei BC „OTP Bank” S.A., respingerea cererii privind dispunerea expertizei financiar-bancare și limitarea posibilității apelantei de a-și pregăti apărarea, nu sunt susținute prin probe pertinente și nu pot genera, în mod obiectiv, suspiciuni rezonabile privind lipsa de imparțialitate a completului de judecată. 4

Astfel, motivele invocate în susținerea cererii de către Tatiana Cecoi, reprezentată de avocatul Eugeniu Rusu, pct.8 din încheiere, nu se întemeiază pe fapte concrete, verificabile sau probe certe care să contureze aparența unei lipse de imparțialitate din partea judecătorilor desemnați.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (ex. Piersack c. Belgia, Morice c. Franța), existența unei temeri rezonabile de lipsă de imparțialitate trebuie evaluată prin prisma unui observator obiectiv și informat, iar cerința de imparțialitate impune nu doar lipsa unei părtiniri reale, ci și inexistența oricărei aparențe justificabile în acest sens.

În speță, părțile nu au făcut dovada existenței vreunui conflict de interese, a unei atitudini părtinitoare sau a unui comportament procedural neregulamentar din partea membrilor completului de judecată. Niciuna dintre afirmațiile invocate nu indică în mod credibil că judecătorii Curții de Apel Nord ar fi, în mod obiectiv, în imposibilitate de a asigura un proces echitabil.

Iar, admiterea unei cereri de strămutare în lipsa unor indicii temeinice ar contraveni scopului excepțional al instituției strămutării și ar putea crea un precedent care să afecteze autoritatea instanțelor legal competente.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea depusă de Tatiana Cecoi, reprezentată de avocatul Eugeniu Rusu cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 269-270 din Codul de procedură civilă,