2ac-83/26 — Ridicarea sechestrului asupra bunurilor imobile

La 15 aprilie 2025, Bucanova Ana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Macovei Ion, Bucanov Anatol, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Stolearenco Alexei, cu privire la ridicarea sechestrului aplicat asupra bunurilor imobile.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 4 septembrie 2025, s-a admis acțiunea formulată de Burcova Ana și s-au ridicat toate sechestrele (interdicțiile) asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXX XXX, situat în XXX XXX, cu suprafața de 69,9 m2, aplicate prin încheierile nr.035-415/2015 din 7 iulie 2015, nr.035-233r/2020 din 21 mai 2020, nr.035-233r/2020 din 27 octombrie 2021 și nr.035-233r/2020 din 22 decembrie 2023, toate emise de executorul judecătoresc Stolearenco Alexei în cadrul procedurii de executare deținute.

Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 4 septembrie 2025, la 3 septembrie 2025, Macovei Ion a contestat-o cu apel.

Totodată, invocând netemeinicia hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 4 septembrie 2025, executorul judecătoresc Stolearenco Alexei, la 20 octombrie 2025, a contestat-o cu apel.

La 11 mai 2026, executorul judecătoresc Stolearenco Alexei a depus o cerere în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, privind strămutarea examinării cauzei în ordine de apel la o altă instanță de judecată egală în grad.

În motivarea cererii, a indicat că pe rolul Curții de Apel Nord se află spre examinare apelurile declarate de Macovei Ion și executorul judecătoresc Stolearenco Alexei împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 4 septembrie 2025, iar examinarea cauzei a fost fixată pentru data de 12 mai 2026, în complet format din judecătorii Holban Radu, Ghercavii Svetlana și Sajin Mariana.

A invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, susținând că instanța care urma să examineze cauza nu putea fi considerată „instanță instituită de lege”, întrucât pe pagina web a Curții de Apel Nord nu era publicat actul ce confirmă legalitatea constituirii completelor de judecată pentru anul 2026.

În susținerea poziției sale, a făcut trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv cauzele Zand c. Austriei, Posokhov c. Rusiei și Coeme și alții c. Belgiei, relevând că noțiunea de „instanță instituită de lege” vizează atât existența instanței, cât și legalitatea constituirii completului de judecată în fiecare cauză concretă.

Totodată, a invocat că, potrivit art. 61 alin. (11) din Legea privind organizarea judecătorească și pct. 7 din Regulamentul privind distribuirea aleatorie a dosarelor, constituirea completelor de judecată se face prin dispoziția președintelui instanței, care trebuie publicată pe pagina web a instanței.

A mai reținut că, accesând la 11 mai 2026 compartimentul dedicat ordinelor președintelui Curții de Apel Bălți, a constatat lipsa unui asemenea act pentru anul 2026.

A susținut că aceste circumstanțe creează aparențe obiective privind lipsa imparțialității completului de judecată și a întregului corp de judecători ai Curții de Apel Nord, invocând prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) Cod procedură civilă, conform cărora cauza poate fi strămutată atunci când există bănuieli obiective că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită.

A evidențiat că lipsa publicării actului de constituire a completelor de judecată pentru anul 2026 justifică existența unor bănuieli obiective cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Nord și a solicitat admiterea cererii de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad.

Art. 32 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimţământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanţă sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin lege, cu excepţia cazurilor expres stabilite de prezentul cod. Instanţa ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanţa ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepţia cazului în care completul de judecată în instanţa respectivă nu poate fi legal constituit”.

Simpla nemulțumire a unei părți față de modul de administrare a justiției ori invocarea unor presupuneri generale privind activitatea unei instanțe nu poate constitui, prin ea însăși, temei suficient pentru strămutarea cauzei. Aplicarea art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă presupune existența unor elemente obiective, reale și pertinente, care să permită unui observator informat și rezonabil să concluzioneze că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi pusă la îndoială.

În speță, executorul judecătoresc Stolearenco Alexei și-a întemeiat cererea exclusiv pe faptul că, la momentul accesării paginii web a Curții de Apel Nord, nu ar fi identificat actul administrativ privind constituirea completelor de judecată pentru anul 2026, apreciind că această împrejurare ar afecta legalitatea completului desemnat să examineze cauza în apel și ar genera bănuieli obiective privind imparțialitatea judecătorilor.

Completul de judecată constată că asemenea argumente nu se circumscriu ipotezei prevăzute de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă. Lipsa identificării unui act pe pagina web a instanței, invocată de autorul cererii, nu echivalează cu inexistența actului de constituire a completelor de judecată, nu dovedește constituirea nelegală a completului și nici nu demonstrează existența vreunei conduite părtinitoare a judecătorilor investiți cu examinarea cauzei.

Or, strămutarea nu poate fi dispusă în baza unor ipoteze, suspiciuni subiective ori concluzii deduse din simple verificări efectuate de participant pe pagina web a instanței.

Pentru admiterea unei asemenea cereri este necesar ca partea interesată să prezinte date obiective din care să rezulte, în mod rezonabil, că judecătorii instanței competente nu ar putea examina cauza cu imparțialitate.

La caz, executorul judecătoresc Stolearenco Alexei nu a indicat niciun fapt concret privind atitudinea, comportamentul, declarațiile, actele procesuale sau legăturile judecătorilor Holban Radu, Ghercavii Svetlana și Sajin Mariana care ar putea pune la îndoială nepărtinirea acestora.

Curtea reține că instituția strămutării nu are ca finalitate verificarea legalității actelor administrative interne ale instanței, a modalității de publicare a acestora pe pagina web sau a eventualelor deficiențe tehnice ori organizatorice ale portalului instanțelor judecătorești. Asemenea aspecte, chiar dacă ar exista, urmează a fi analizate prin mijloacele procedurale corespunzătoare, însă nu pot conduce automat la concluzia că toți judecătorii unei instanțe sunt lipsiți de imparțialitate.

De asemenea, invocarea art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene privind noțiunea de „instanță instituită de lege” nu schimbă concluzia instanței. Garanția unei instanțe instituite de lege privește legalitatea organizării instanței și a compunerii completului, însă încălcarea acestei garanții trebuie demonstrată prin elemente concrete, nu doar prezumată din lipsa identificării unui document pe o pagină web.

În același timp, Curtea menționează că bănuiala obiectivă, în sensul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, trebuie să privească imparțialitatea judecătorilor, iar nu orice pretinsă neregularitate administrativă sau orice nemulțumire a participantului față de organizarea activității instanței. Executorul judecătoresc Stolearenco Alexei nu a demonstrat existența unei legături între pretinsa nepublicare a actului de constituire a completelor și presupusa lipsă de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Nord.

Mai mult, afirmația potrivit căreia cererile de recuzare ar fi, de regulă, respinse din cauza unei pretinse „solidarități de breaslă” are un caracter general, speculativ și lipsit de suport probator. O asemenea susținere nu poate fundamenta strămutarea cauzei, întrucât ar transforma remediul excepțional al strămutării într-un instrument de contestare abstractă a întregului corp judecătoresc al unei instanțe, fără existența unor date obiective și verificabile.

Curtea subliniază că dreptul la un proces echitabil nu presupune dreptul participantului de a alege instanța sau completul de judecată, ci dreptul ca litigiul să fie examinat de instanța competentă potrivit legii, în condiții de independență și imparțialitate. În lipsa unor circumstanțe concrete care să confirme existența unor bănuieli obiective privind părtinirea judecătorilor, cauza trebuie examinată de instanța căreia legea i-a atribuit competența.

În acest context, se reține că art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă consacră regula potrivit căreia nimeni nu poate fi lipsit de dreptul la judecarea cauzei sale de instanța competentă potrivit legii, cu excepția cazurilor expres prevăzute de cod. Prin urmare, strămutarea constituie o derogare de la principiul judecătorului legal și nu poate fi aplicată extensiv ori în baza unor presupuneri neverificate.

Completul de judecată apreciază că argumentele invocate de executorul judecătoresc Stolearenco Alexei nu demonstrează imposibilitatea examinării cauzei de către Curtea de Apel Nord și nici nu confirmă existența unor circumstanțe obiective care ar afecta nepărtinirea judecătorilor acestei instanțe. Din conținutul cererii rezultă doar o suspiciune subiectivă a autorului, întemeiată pe propria interpretare a informațiilor disponibile pe pagina web a instanței.

Ținând cont de cele expuse, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de același grad.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 61 alin. (3), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de executorul judecătoresc Stolearenco Alexei, privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă, Bucanova Ana împotriva lui Macovei Ion, Bucanov Anatol, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Stolearenco Alexei, cu privire la ridicarea sechestrului asupra bunurilor imobile, se remite la Curtea de Apel Nord, pentru examinare în ordine de apel. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător /semnătură/ Stela Procopciuc Judecători /semnătură/ Diana Stănilă /semnătură/ Ion Munteanu Judecător Ion Munteanu