2ra-199/23 — Dezmintirea informaţiilor

La 3 iulie 2019, Nicolae Paiu a depus cererea de chemare în judecată către Vitalie Șalari, concretizată la 29 august 2019 (f. d. 21, vol. I), prin care a solicitat dezmințirea și exprimarea scuzelor publice prin intermediul rețelei de socializare Facebook, a următoarelor informații, încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei și a cheltuielilor de judecată (f. d. 2-4, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că la 25 februarie 2019, Vitalie Șalari, primarul com. Băcioi, prin intermediul rețelei de socializare facebook, care reprezintă un spațiu public, a răspândit de pe profilul său personal, “Vitalie Șalari” o postare ce vizează persoana sa, și anume: „Câteva precizări referitor la postarea deplasată a dl. Paiu Nicoale !!! 1. Lucrările de edificare a obiectivului comercial se execută legal, în baza autorizației de construire eliberată de Primăria comunei Băcioi. 2. Proiectul a fost elaborat de arhitecți licențiați în domeniu, verificat de verificatori la fel, autorizați respectând toate normele în construcție.

Pe parcursul executării lucrărilor de construcție, au fost efectuate controale din partea autorităților responsabile în scopul respectării legalității construcției.

În partea ce ține de respectarea legislației, îți amintesc de ce ai fost dat afară din serviciu în anul 2015, din cadrul Primăriei comunei Băcioi, anume de faptul că zeci și sute de cereri ale cetățenilor le tărăgănai artificial doar ca să ceri bani pentru „primar”, la fel oamenii pot confirma asta și dacă va fi cazul la fel le voi face publice. Și anume, inventarierea tuturor documentelor la eliberarea ta a confirmat acest lucru, zeci de cereri nu mai primeau răspuns și am fost nevoit să repar această gafă a ta, doar după ce am deconspirat aceste scheme dubioase ale tale. Nemulțumirea ta personală și toate atacurile către mine sunt generate de interesul tău personal că nu ai putut negocia și te înțelege cu agentul economic, și cunosc toate detaliile în privința prețurilor cosmice și costurilor cerute de tine. Faptul că proprietarii pe terenul lor privat construiesc un obiectiv economic, este binevenit pentru comuna Băcioi și dreptul lor, fiindcă, vor veni bani suplimentari la bugetul local din contul 1 impozitelor create, taxelor și locurilor de muncă deschise. Și nu duce oamenii în eroare, că nu ai acces la informație și nu ai primit copiile solicitate deoarece le-ai primit și inclusiv, de câte zile ai fost invitat la biroul de Poliție pentru a ți se oferi actele solicitate, la care deja nu te mai interesau și nici nu te-ai prezentat să le ridici. Fapt confirmat încă o dată că scopul postării tale este cu totul altul.” 3. Reclamantul a indicat că la data de 27 mai 2019, a aflat de la sora sa despre faptul că pe pagina de profil a pârâtului Șalari Vitalie de pe rețeaua facebook, există postarea publică cu conținut defăimător. A afirmat că până la acel moment nu a vizualizat pagina de profil al pârâtului Șalari Vitalie. După ce a luat cunoștință cu aceasta, în aceeași zi, prin intermediul poștei electronice, a adresat cererea prealabilă pârâtului. 4. Nicolae Paiu a indicat că postare are un caracter calomnios și defăimător, bazat pe informații false, care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională.

În acest sens, a indicat că a fost demis în baza cererii din proprie inițiativă din funcția de arhitect al Primăriei corn. Băcioi. Concomitent, i-a fost acordată și o scrisoare de recomandare.

Precizează că afirmațiile privind săvârșirea mai multor infracțiuni sunt neveridice, întrucât nu a avut, nici în timpul activității sale de arhitect, nici până la data adresării în instanța de judecată, antecedente penale sau contravenționale. Acuzațiile aduse în public de către Vitalie Șalari, precum și informația falsă răspândită și pusă la dispoziția publicului, sunt lipsite de un substrat factologic și de un temei legal, motivul real fiind răzbunarea și victimizarea.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 9, art. 85 alin.(1) lit. a), art. 166, art.167 din Codul de procedură civilă, Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare.

În susținerea soluţiei adoptate prima instanţa a menţionat că informaţia expusă reprezintă judecăți de valoare, derivate din activitatea de persoană publică a reclamantului Paiu Nicolae. Aceste judecăți de valoare sunt formulate ca rezultat al unei aprecieri individuale și personale a autorului despre modul de administrare a domeniului public. 2

În instanţa de judecată, nu s-a constatat că, postarea făcută de Șalari Vitalie la data de 25 februarie 2019, a furnizat informații defăimătoare prin care se prejudiciază imaginea lui Paiu Nicolae.

Instanța de judecată a considerat că expunerile menționate constituie o liberă apreciere despre activității instituțiilor care au ca atribuții administrarea domeniului public local iar, forma și conținutul acesteia este protejat prin prisma art. 3 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, chiar dacă ofensează sau deranjează.

Fiind investită cu judecarea cauzei, verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz şi criticile formulate în cererea apel, instanţa de apel a conchis că în speță informaţia reprezintă (fapte) nu și opinia (judecăți de valoare). Această informație este falsă, defăimătoare. Astfel apelantul, prin depunerea cererii de respectare a onoarei, demnității și reputației profesionale, a cumulat condițiile prevăzute de art.7 Legii nr.64 din 23.04.2010, că informația (faptele) sunt false; este defăimătoare; permite identificarea persoanei vizate de informație.

Colegiul judiciar, a învederat că informațiile difuzate se referă la activitatea lui Paiu Nicolae în funcția de architect-șef în cadrul Primăriei com.Băcioi pe care acesta a deținut-o pînă când a demisionat în anul 2015, însă, în speță răspândind informația defăimătoare care poate fi verificată, nefiind constatat faptul că acesta ar fi fost condamnat pentru încălcările enunțate în articol. Prin urmare, se constată că Șalari Vitalie prin afirmaţiie relatate faţă de reclamantul /apelantul Paiu Nicolae, a încălcat echilibrul proporţional dintre dreptul la exprimarea opiniei şi dreptul la respectarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, considerente care justifică necesitatea exercitării restabilirii dreptului pe cale judiciară.

Colegiul civil, a considerat că instanța de fond eronat a stabilit că onoarea și demnitatea lui Paiu Nicolae nu a fost prejudiciată prin acțiunile lui Șalari Vitalie, deoarece prin postarea prin intermediul rețelei de socializare facebook a informației false, lipsite de substrat factologic suficient, defăimătoare i-a lezat lui Paiu Nicolae onoarea și demnitatea, fapt care a fost probat pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, astfel ca urmare fiind aplicabil sistemul restricțiilor asupra dreptului la libertatea de exprimare.

Colegiul a reiterat, că potrivit prevederilor art. (7) alin. (3) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (2) poate solicita rectificarea sau dezmințirea informației, precum şi repararea prejudiciului moral şi material cauzat.

Totodată instanţa de apel a concluzionat că expresiile răspândite de pârât, faţă de reclamantul, sunt defăimătoare, fapt care contravine cu normele 4 de conduită generală acceptate într-o societate democratică, ce în consecinţă discreditează imaginea și personalitatea lui Paiu Nicolae, cu înjosirea onoarei, demnității şi reputației profesionale.

Colegiul civil a apreciat ca întemeiate argumentele lui Paiu Nicolae cu privire la încasarea prejudiciului moral. Or, în cazul plasării prin intermediul rețelei de socializare facebook postării apelantului care caracterizează pozitiv în societate, a avut de suferit psihic, prin apariția emoțiilor negative, generate de starea neplăcută în aspect psihologic cum ar fi: tulburarea bunăstării psihice, a echilibrului sufletesc, umilința, rușinea, disperarea, starea de disconfort, sentimente care la acel moment le-a avut de trecut Paiu Nicolae datorită expresiilor injurioase ale lui Șalari Vitalie.

Recurentul a invocat faptul că cererea de apel motivată nu a fost depusă în termen.

De asemenea a fost invocată netemeinicia pretenţiilor în principiu. În opinia recurentului expunerile menţionate reprezintă o liberă apreciere despre activitatea instituţiilor care au ca atribuţii administrarea domeniului public.

În opinia recurentului, pretenţiile formulate la depunerea cererii de chemare în judecată urmează să ia forma metodelor de apărare a drepturilor prevăzute de lege. La caz, metoda de apărare a drepturilor formulate este prezentarea scuzelor pentru publicarea articolului cu conținut pretins defăimător. Prezentarea scuzelor constituie o metoda de apărare a drepturilor doar în consecința depunerii nu a expunerii circumstanţelor de fapt.

Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.” 26.Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate din 22 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la 15 decembrie 2022, la adresa electronică a recurentului, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 248, vol. II).

La 3 februarie 2023, în adresa lui Nicolae Paiu a fost expediată copia recursului declarat de recurentul Vitalie Șalari, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruţă, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire anexată la materialele dosarului (f. d. 25, vol. II).

La 9 martie 2023, prin intermediul oficiului poştal, Paiu Nicolae, reprezentat de avocatul Vulpe Alexandru a depus referință, solicitând declararea recursului depus Vitalie Șalari, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruţă, ca fiind inadmisibil (f. d. 35-40).

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacţia până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituţională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absenţa unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 6 c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consider că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de recurentul Vitalie Șalari, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruţă, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- 7 (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunţate la pct. 38 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Vitalie Șalari, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruţă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidenţa temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanţa de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialşi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de recurentul Vitalie Șalari, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruţă, conține obiecții de fapt şi de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Cu referire la argumentele recurentului privind pretinsa nerespectare a procedurii prealabile de către reclamant, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră declarativ deoarece din lucrările dosarului 8 rezultă că la 27 mai 2018, reclamantul a expediat pârâtului cererea prealabilă care a fost recepţionată de către Vitalie Şalari la 29 mai 2019, fapt care se confirmă prin avizul de recepţie (f. d. 15, vol. I).

Totodată, instanța de recurs, verificând argumentul potrivit căruia apelul motivat a fost depus tardiv, a stabilit că, prin încheierea din 14 iunie 2021, Curtea de Apel Chișinău nu a dat curs cererii de apel declarate de Nicolae Paiu, acordând un termen de 10 zile pentru depunerea cererii de apel conform prevederilor art.364-365 din Codul de procedură civilă și pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat. Această încheiere a fost comunicată prin intermediul poștei electronice la 21 septembrie 2021, fapt care se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 105–106; 125, vol. II), iar la 1 octombrie 2021 Nicolae Paiu a înlăturat neajunsurile stabilite prin încheiere. În aceste circumstanțe, nu poate fi reținut argumentul privind depunerea cererii de apel motivate în afara termenului legal.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Vitalie Şalari , ca fiind inadmisibil. 46. Ţinând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Vitalie Șalari, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruţă împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curţii de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9