Decizie nr. 14 din 30.01.2026

La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională la 29 ianuarie 2026, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție și 25 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, de către dl Adrian Lebedinskii, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Autorul sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolului 3 alin. (1) lit. a 1 ) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, introdus prin Legea nr. 333 din 29 decembrie 2025 pentru modificarea unor acte normative (sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și a sistemului Procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție). Norma contestată stabilește că, în temeiul legii, sunt evaluați judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău și candidații la funcția de judecător în cadrul acestui colegiu, precum și judecătorii din cadrul Judecătoriei Chișinău, care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost și/sau sunt membri ai completelor specializate în cauze de corupție și în cele conexe corupției, în conformitate cu actele adoptate potrivit legii.

Totodată, autorul sesizării îi solicită Curții să suspende acțiunea prevederii contestate până la examinarea în fond a sesizării. În susținerea acestei cereri, autorul a menționat că prin efectul normei contestate judecătorii vizați urmează a fi supuși unui mecanism de evaluare în mod retroactiv, fiindu-le afectate reputația profesională și inamovibilitatea funcției. De asemenea, autorul afirmă că norma introdusă admite aplicarea unui tratament diferențiat nejustificat, afectează independența judecătorilor și echilibrul puterilor în stat. În același timp, autorul sesizării subliniază că măsura suspendării acțiunii dispozițiilor atacate se impune în scopul prevenirii producerii unor prejudicii grave și ireversibile asupra drepturilor fundamentale și asupra statului de drept.

Curtea reține că poate suspenda acțiunea actelor prevăzute la articolele 135 alin. (1) lit. a) din Constituție și 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, dacă aceste acte afectează sau se referă la domeniile stabilite la articolul 26 alin. (2) din Legea citată (a se vedea, mutatis mutandis , DCC nr. 166 din 30 noiembrie 2023, § 7; DCC nr. 35 din 22 aprilie 2024, § 8).

Curtea reiterează că măsura suspendării acțiunii unor acte contestate implică (i) să se stabilească dacă prevederile contestate afectează sau se referă la unul sau mai multe domenii indicate la articolul 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, iar rațiunea ei constă în (ii) evitarea unor prejudicii și consecințe negative iminente (a se vedea DCC nr. 161 din 13 decembrie 2024, § 5). Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispozițiile de modificare și de completare a unui act legislativ se includ, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta (a se vedea HCC nr. 29 din 21 septembrie 2021, § 14; DCC nr. 44 din 8 aprilie 2025, § 6). Așadar, având în vedere criticile avansate în sesizare, Curtea va analiza prevederile legii de bază, i.e. articolul 3 alin. (1) lit. a 1 ) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.

Curtea a reținut în jurisprudența sa că în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea și posibilele prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale riscului invocat (a se vedea, mutatis mutandis , DCC nr. 81 din 10 iulie 2025, § 7; DCC nr. 107 din 11 august 2025, § 6). Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate convingător. Doar invocarea riscului și enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare în vederea suspendării acțiunii actului sesizat (a se vedea DCC nr. 143 din 26 octombrie 2023, § 8; DCC nr. 41 din 8 mai 2024, § 9).

Examinând prima facie cererea de suspendare, Curtea reține că argumentele autorului referitoare la suspendarea acțiunii normei contestate nu demonstrează caracterul iminent și ireparabil al pretinselor consecințe negative. Așadar, Curtea consideră că nu există motive pentru a suspenda acțiunea articolului 3 alin. (1) lit. a 1 ) din Legea nr. 252 din 17 august 2023. Din aceste considerente, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g) și 140 din Constituție, articolelor 26, 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se respinge cererea de suspendare a acțiunii articolului 3 alin. (1) lit. a 1 ) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, în redactarea Legii nr. 333 din 29 decembrie 2025 pentru modificarea unor acte normative (sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și a sistemului Procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție). 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 30 ianuarie 2026 DCC nr. 14 Dosarul nr. 11a/2026