Decizie nr. 134 din 22.09.2025
- Instanță
- Curtea Constituțională
- Tip
- decizii
Decizie nr. 134 din 22.09.2025 (Curtea Constituțională, 2025)
DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 154g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a textului „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii
(
plafonarea despăgubirii acordate de angajator în cazul concedierii ilegale a salariatului [4]
)
CHIȘINĂU
22 septembrie 2025
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE,
Președinte
,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
judecători
,
cu participarea dlui Dumitru Avornic,
asistent judiciar
,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 1 iulie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 22 septembrie 2025, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:
PROCEDURA
La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003, ridicată de dl Nicolae Ghenciu, în dosarul nr. 3-3239/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Vitalii Ciumac de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
ÎN FAPT
A. Circumstanțele litigiului principal
Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află o cerere de chemare în judecată, depusă de dl Nicolae Ghenciu împotriva Ministerului Educației și Cercetării, cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și repararea prejudiciului moral.
În cadrul examinării cauzei, dl Nicolae Ghenciu a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii.
Printr-o încheiere din 26 iunie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate a textului „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
B. Legislația pertinentă
Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
„[...]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate."
Articolul 7
Constituția, Lege Supremă
„Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege și niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică."
Articolul 16
Egalitatea
„(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială."
Articolul 20
Accesul liber la justiție
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție."
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia
„(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.
[...]"
Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
„(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.
(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești."
Articolul 54
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.
(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății."
Prevederile relevante ale Codului muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003, sunt următoarele:
Articolul 90
Răspunderea angajatorului pentru transferul
sau eliberarea nelegitimă din serviciu
„(1) În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.
(2) Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:
a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă
într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului
în cazul transferului sau al eliberării nelegitime din serviciu;
b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.);
c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.
(3) Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.
(4) În locul restabilirii la locul de muncă, părțile pot încheia o tranzacție de împăcare, iar în caz de litigiu - instanța de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o compensație suplimentară la sumele indicate la alin. (2) în mărime de cel puțin 3 salarii medii lunare ale salariatului."
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
Autorul excepției consideră că textul „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii limitează răspunderea angajatorului în cazul concedierilor ilegale.
Astfel, textul contestat nu asigură dreptul salariaților concediați ilegal de a obține o satisfacție efectivă în cazul adresării în instanțele judecătorești pentru revendicarea prejudiciului cauzat. În aceste cazuri, prevederile contestate limitează competența instanței de judecată de a dispune repararea integrală a prejudiciului suportat de către salariatul concediat ilegal. Prin urmare, textul contestat contravine articolului 20 din Constituție.
Totodată, potrivit autorului, dreptul de a beneficia de o despăgubire pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă reprezintă un „bun" în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Faptul că norma contestată limitează răspunderea angajatorului face incident articolul 46 din Constituție.
De asemenea, potrivit autorului, deși despăgubirile se acordă pentru concedierea ilegală a salariatului, textul contestat avantajează situația angajatorului, prin faptul că stabilește un plafon al despăgubirilor care trebuie achitate salariatului. Norma contestată nu protejează salariații împotriva concedierilor ilegale și nu le asigură dreptul la recuperarea deplină a prejudiciului suferit, în sensul articolului 53 din Constituție.
Autorul susține că textul contestat nu urmărește realizarea vreunui obiectiv legitim și nu reprezintă o măsură proporțională, în sensul articolului 54 alin. (2) din Constituție.
Prin urmare, autorul consideră că textul contestat contravine articolelor 16, 20, 46, 53 și 54 din Constituție.
B. Aprecierea Curții
Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.
În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul muncii, ține de competența Curții Constituționale.
Excepția de neconstituționalitate, ridicată de o parte într-un proces din fața instanței de judecată, este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
Obiectul excepției îl constituie textul „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii.
Sub acest aspect, prin Hotărârea nr. 9 din 22 iulie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional textul „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii. Curtea a conchis că această prevedere reprezintă o măsură disproporționată din perspectiva articolelor 43 și 54 din Constituție.
Astfel, există o hotărâre a Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională prevederea criticată (a se vedea,
mutatis mutandis
, DCC nr. 118 din 18 noiembrie 2019, §§ 13-16; DCC nr. 121 din 3 august 2021, § 14-17).
În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2) și (3) lit. b), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională
DECIDE
:
1.
Se declară inadmisibilă
sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului a textului „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003, ridicată de dl Nicolae Ghenciu, în dosarul nr. 3-3239/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
.
Președinte Domnica MANOLE
Chișinău, 22 septembrie 2025
DCC nr. 134
Dosarul nr. 154g/2025