Decizie nr. 132 din 22.09.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr. 4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexa nr. 3 la Legea nr. 54 din 31 martie 2011 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Iulia Danu, în dosarul nr. 3a-1165/2023, pendinte la Curtea de Apel Centru.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători format din dnii Ghenadie Mîra, Grigore Dașchevici și dna Angela Bostan de la Curtea de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Dna Iulia Danu este executor judecătoresc din anul 1985. La 24 ianuarie 2022 și la 9 martie 2022, dna Iulia Danu s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni pentru a-i stabilit pensia anticipată pentru carieră lungă pe baza articolului 15

La 24 iunie 2022, dna Iulia Danu a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva CNAS, solicitând recunoașterea stagiului de cotizare din perioada dintre 15 decembrie 2010 - 31 decembrie 2020 și stabilirea pensiei anticipate pentru o carieră lungă.

Printr-o hotărâre din 21 iunie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins ca neîntemeiată acțiunea dnei Iulia Danu. Această hotărâre a fost contestată cu apel în fața Curții de Apel Centru.

La 19 august 2024, dl avocat Vladimir Grosu a ridicat, în interesele dnei Iulia Danu, excepția de excepția de neconstituționalitate a sintagmei „pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr. 4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexele nr. 3 la Legile privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011, 2013, 2014, 2015, 2016, din coloana nr. 4 punctul 1 subpunctul 1.4 din Anexa nr. 3 la Legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012, din coloana nr. 4 punctul 1 subpunctul 1.6 din Anexele nr. 3 la Legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2017 - 2018 și sintagma „pensia pentru limită de vârstă" din punctul 1.7 din Anexa nr. 1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 și la 1 ianuarie 2020.

Printr-o încheiere din 17 septembrie 2024, un complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate doar în privința sintagmei „pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr. 4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexa nr. 3 la Legea nr. 54 din 31 martie 2011 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011 și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, nr. 54 din 31 martie 2011, sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 8 iulie 1999 sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Autorul excepției susține că, potrivit prevederilor contestate, contribuțiile de asigurări sociale obligatorii stabilite în formă fixă pentru executorii judecătorești sunt avute în vedere doar pentru calcularea dreptului la pensia pentru limită de vârstă și la ajutorul de deces. Prin urmare, perioada dintre 2011-2020, în care executorul judecătoresc a achitat contribuții în formă fixă, nu poate fi avută în vedere pentru calcularea stagiului de cotizare în contextul obținerii dreptului la pensie anticipată pentru o carieră lungă.

Așadar, autorul afirmă că prevederile contestate instituie o discriminare în privința persoanelor care practică profesii liberale și plătesc contribuții sub forma unei sume fixe în raport cu salariații care plătesc contribuții sub forma unui procentaj din venitul obținut. Acest tratament diferențiat nu are la baza nicio justificare rezonabilă, pentru că contribuțiile anuale achitate sub forma unei sume fixe de către liber-profesioniști erau mai mari decât suma anuală a contribuțiilor calculate din salariul minim lunar pe întreaga țara. Mai mult, potrivit articolului 6 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii, în cazul în care suma anuală a contribuțiilor achitate este mai mică decât suma anuală a contribuțiilor calculate din salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație, stagiul de cotizare se calculează proporțional sumei achitate. Totuși, prevederile contestate echivalează contribuțiile achitate de liber-profesioniști sub forma unei sume fixe cu o perioada necontributivă în scopul obținerii dreptului la pensie anticipată pentru o carieră lungă.

De asemenea, autorul notează că una dintre condițiile pentru obținerea dreptului la pensia pentru limită de vârstă și la pensia anticipată pentru o carieră lungă o reprezintă stagiul de cotizare. Mai mult, alin. (3) al articolului 15 din Legea privind sistemul public de pensii prevede că cuantumul pensiei anticipate pentru o carieră lungă se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel al pensiei pentru limită de vârstă. Totuși, prevederile contestate nu au în vedere contribuțiile plătite sub forma unei sume fixe de liber-profesioniști pentru obținerea dreptului la pensia anticipată pentru o carieră lungă, ci doar pentru pensia pentru limită de vârstă.

Totodată, autorul susține că drepturile care decurg din plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale reprezintă un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană. Astfel, limitarea dreptului la pensie anticipată pentru o carieră lungă prin neluarea în calcul a perioadei cuprinse între anii 2011-2020, în care au fost achitate contribuții sub forma unei sume fixe, este contrară articolelor 46 și 47 din Constituție și articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană.

Mai mult, în opinia autorului, contribuțiile achitate sub forma unei sume fixe pe baza prevederilor contestate de către liber-profesioniști și refuzul de a considera aceste perioade ca fiind contributive în scopul obținerii dreptului la pensie anticipată pentru o carieră lungă reprezintă o îmbogățire nejustificată a fondului de asigurări sociale.

Prin urmare, autorul excepției susține că prevederile contestate contravin articolelor 16, 46 și 47 din Constituție și articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Autorul a ridicat excepția de neconstituționalitate în privința sintagmei „pensia minimă pentru limită de vârstă" din coloana nr. 4 punctul 1 subpunctul 1.5 din Anexele nr. 3 la Legile privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011, 2013, 2014, 2015, 2016, din coloana nr. 4 punctul 1 subpunctul 1.4 din Anexa nr. 3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012, din coloana nr. 4 punctul 1 subpunctul 1.6 din Anexele nr. 3 la Legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2017 - 2018 și sintagma „pensia pentru limită de vârstă" din punctul 1.7 din Anexa nr. 1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 și la 1 ianuarie 2020 (a se vedea § 6

Potrivit jurisprudenței sale, simplul motiv că instanța de judecată a omis să se pronunțe referitor la excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ridicate de autor nu împiedică Curtea să examineze caracterul aplicabil al tuturor prevederilor invocate (a se vedea DCC nr. 175 din 13 decembrie 2022, § 16). Așadar, prin prisma materialelor sesizării, Curtea va aprecia daca este respectată condiția aplicabilității prevederilor contestate la soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția (a se vedea DCC nr. 180 din 14 decembrie 2023, §21).

Curtea reține că Legile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011-2018 reprezintă legi bugetare anuale, care conțin prevederi generale privind aprobarea indicatorilor principali ai bugetelor corespunzătoare și reglementări specifice anului bugetar respectiv (a se vedea articolul 53 alin. (2) din Legea finanțelor publice și responsabilităților bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014). Totodată, aceste legi stabilesc, inclusiv, tarifele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum și tipurile de prestații sociale asigurate. De asemenea, Anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999, între altele, stabilește categoriile de plătitori și de asigurați, cotele de contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, baza de calcul al acestora, precum și tipurile prestațiilor sociale asigurate (a se vedea articolul 17 alin. (3) din Legea nr. 489/1999, în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 și la 1 ianuarie 2020). Astfel, Curtea admite că instanța ar putea avea în vedere prevederile contestate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Totuși, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit că poate verifica constituționalitatea prevederilor contestate dacă de eventuala soluție ar profita autorul excepției. În acest sens, Curtea observă că pensia anticipată pentru o carieră îndelungată, reglementată de articolul 15

Prin urmare, în capătul său referitor la legile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2011-2018, sesizarea este inadmisibilă

Referitor la dispozițiile contestate din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2019 și în redactarea în vigoare la 1 ianuarie 2020, Curtea a menționat în jurisprudența sa că protecția constituțională de care se bucură cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității și care constituie un drept câștigat are în vedere pensia stabilită prin aplicarea reglementărilor în vigoare la momentul acordării ei, potrivit principiului

Curtea observă că, în realitate, autorul își manifestă dezacordul cu neincluderea unei perioade de timp la calcularea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate pentru carieră lungă. Ține de competența instanței de judecată să interpreteze, la modul concret, pe baza prevederilor contestate, chestiunea dacă autorul poate pretinde la dreptul de a beneficia de pensia anticipată pentru carieră lungă. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea și de aplicarea legii în situații concrete exced controlului de constituționalitate (a se vedea DCC nr. 20 din 17 februarie 2022, § 31).

Așadar, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.