Decizie nr. 26 din 13.02.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 61 alin. (5) și 68 alin. (10) din Legea insolvabilității, ridicată de dl avocat Vasile Lungu, în interesele dnei Anna Mazur, lichidator al SRL „Adelun Confectionary", în dosarul nr. 2i-179-2/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 13 mai 2021, a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința

La 9 iulie 2021, administratorul insolvabilității a depus la instanță tabelul definitiv al creanțelor împotriva patrimoniului debitorului

Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 24 octombrie 2022, în privința debitorului

Ulterior, printr-un contract de cesiune a creanței,

La 1 martie 2023,

Prin decizia din 6 martie 2023, dna Anna Mazur, lichidator al

La 10 martie 2023, pentru că nu a fost de acord cu decizia lichidatorului,

Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 29 aprilie 2024, s-a admis contestația formulată de

Ulterior, la 26 iunie 2024,

În cadrul ședinței de examinare a contestației, dl avocat Vasile Lungu a ridicat, în interesele dnei Anna Mazur, excepția de neconstituționalitate a articolelor 61 alin. (5) și 68 alin. (10) din Legea insolvabilității.

Prin Încheierea din 25 iulie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Autorul sesizării susține că normele contestate omit să reglementeze cine sunt participanții la examinarea contestațiilor depuse împotriva măsurilor luate de administrator/lichidator în cazul în care nu este constituit un comitent al creditorilor. Astfel, în cazul în care nu a fost constituit un comitet al creditorilor, interesele creditorilor la examinarea contestațiilor urmează a fi reprezentate de adunarea creditorilor sau de un reprezentant desemnat de aceasta. În situația prezentată, autorul motivează că interesele creditorilor validați nu sunt reprezentate de nimeni la examinarea contestației formulate, astfel, există un risc major ca instanța de insolvabilitate să examineze contestația în lipsa unui participant. În aceste condiții, creditorilor validați ai debitorului

Autorul sesizării pretinde că dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 20, 23, 26 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolele 61 alin. (5) și 68 alin. (10) din Legea insolvabilității. După cum rezultă din sesizare, un creditor care și-a dobândit creanța printr-un contract de cesiune a formulat o contestație împotriva acțiunilor lichidatorului debitorului insolvabil. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Curtea observă că articolele contestate nu au mai constituit anterior obiect al controlului constituționalității din perspectiva acestor critici.

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare al Curții Constituționale dacă această omisiune afectează un drept fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr. 12 din 6 aprilie 2021, § 35). Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr. 12 din 6 aprilie 2021, § 29; HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 31).

Curtea reține că autorul sesizării a menționat incidența articolelor 1 alin. (3) (

În jurisprudența sa, Curtea a notat că articolul 1 alin. (3) din Constituție comportă un caracter general și reprezintă un imperativ care stă la baza tuturor reglementărilor. Această normă nu poate fi invocată de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituție, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr. 56 din 19 aprilie 2022, § 25). Totodată, Curtea precizează că și articolele 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție. Doar în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituție Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (DCC nr. 112 din 15 iulie 2021, § 22).

Referitor la incidența articolelor 20 și 26 din Constituție, Curtea menționează că aceste articole devin incidente atunci când unei persoane îi este restricționat dreptul de acces la justiție sau dreptul la apărare în cazul în care în privința acestuia a fost emis un act care îi afectează drepturile și libertățile fundamentale.

În această cauză, Curtea constată că autorul sesizării invocă, în calitate de lichidator, o eventuală omisiune legislativă care îi vizează pe creditorii unui debitor insolvabil.

Curtea notează că pretinsa omisiune nu afectează în mod direct drepturile și libertățile fundamentale ale lichidatorului, de vreme ce acesta nu acționează în interes personal, ci în interesul bunei desfășurări a întregii proceduri (DCC nr. 152 din 19 octombrie 2021, § 21). Acțiunile lichidatorului sunt orientate spre păstrarea, majorarea și valorificarea cât mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile, pentru executarea cât mai deplină a creanțelor creditorilor (a se vedea articolul 68 alin. (2) din Legea insolvabilității). Așadar, Curtea reține că pretinsa problemă de constituționalitate pe care o ridică autorul sesizării nu-l vizează în mod direct (a se vedea DCC nr. 9 din 31 ianuarie 2023, § 24; DCC nr. 97 din 10 august 2023, § 25). În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că poate verifica constituționalitatea prevederilor contestate dacă de eventuala soluție ar profita autorul excepției. În această cauză, eventuala neconstituționalitate a prevederilor contestate nu i-ar servi autorului excepției, ci creditorilor.

În acest context, Curtea reiterează că excepția de neconstituționalitate privește, în primul rând, situația concretă a părții lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument riscând să devină unul simulat, o

Prin urmare, în baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.