Decizie nr. 121 din 01.10.2024

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 436 din 28 decembrie 2016 privind administrația publică locală, ridicată de dna Olga Ghirea, reclamantă în dosarul nr. 3-3733/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Victor Sîrbu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

După cum rezultă din încheierea instanței de sesizare a Curții, la 22 decembrie 2023, dna Olga Ghirea a formulat o acțiune în justiție împotriva Preturii sectorului Ciocana și a Primăriei municipiului Chișinău cu privire la încasarea sumelor, anularea schemei de amplasare și înlăturarea unor cuvinte din actele autorităților.

La 30 aprilie 2024, dna Olga Ghirea a ridicat excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 436 din 28 decembrie 2016 privind administrația publică locală.

Prin încheierea din 1 iulie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Sesizarea a fost înregistrată la Secretariatul Curții la 20 septembrie 2024, cu numărul 185g/2024. În aceeași zi, dna Olga Ghirea a formulat o cerere în adresa Curții, prin care a solicitat controlul constituționalității Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, a Legii nr. 83 din 29 martie 2007 pentru abrogarea unor acte legislative, a Legii nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, precum și a articolelor 70 alin. (3) și 71 din Constituție.

Curtea notează că, în cazul excepției de neconstituționalitate, subiectul cu drept de sesizare a Curții este judecătorul/completul de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, al curților de apel și al judecătoriilor, pe al căror rol se află cauza (a se vedea punctele 1 și 2 din dispozitivul HCC nr. 2 din 9 februarie 2016, articolele 38 alin. (1) lit. d) din Codul jurisdicției constituționale și 25 lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională). Astfel, partea în proces sau reprezentantul acesteia poate solicita extinderea obiectului unei excepții de neconstituționalitate doar prin intermediul instanței de judecată și doar dacă sunt respectate condițiile stabilite în HCC nr. 2 din 9 februarie 2016. Cererea dnei Olga Ghirea a fost înaintată Curții Constituționale, în lipsa unei încheieri a instanței de judecată, astfel, Curtea reține că cererea autoarei sesizării nu poate fi considerată o excepție de neconstituționalitate și nu i se poate da curs (a se vedea,

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 436 din 28 decembrie 2016 privind administrația publică locală sunt următoarele:

Autoarea excepției susține că Legea nr. 436 din 28 decembrie 2016 privind administrația publică locală, în special în partea referitoare la licitații, este o lege coruptă și neconstituțională. Autoarea excepției enumeră articolele 7, 16 și 20 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii nr. 436 din 28 decembrie 2016 privind administrația publică locală, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că ea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Din încheierea instanței de judecată de admitere a excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că litigiul își are originea într-o cerere de chemare în judecată referitoare la încasarea sumelor, anularea schemei de amplasare și înlăturarea unor cuvinte din actele autorităților publice. Având în vedere că instanța de judecată a acceptat ridicarea excepției de neconstituționalitate a Legii privind administrația publică locală, Curtea admite că prevederile acestei Legi ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Legea privind administrația publică locală. Deși instanța de judecată a ridicat excepția de neconstituționalitate a Legii privind administrația publică locală în totalitate, autoarea menționează în sesizarea sa, în principal, prevederile referitoare la desfășurarea licitațiilor publice. Așadar, Curtea va analiza doar articolul 77 din Lege. Curtea reține că acesta nu a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva criticilor invocate de autoarea excepției.

Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).

Autoarea excepției a enumerat articolele 7 (

Sub acest aspect, Curtea reține că autoarea excepției nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituționale menționate. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituție în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 13 din 14 martie 2024, § 17).

Potrivit articolelor 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată. În situații similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepții de neconstituționalitate, Curtea l-ar substitui pe autorul acesteia la formularea criticilor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea HCC nr. 5 din 5 martie 2024, § 53).

Prin urmare, pe baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.